Curs 4 an 6 parodontologie

1. Gingivite simptomatice din cursul
unor boli sistemice
Gingivite hiperplazice, ca efect
secundar al unor
medicamente
Gingivita hiperplazică
idiopatică
Gingivita alergică
Gingivite descuamative

3. GINGIVITA DIN
DIABET
Diabetul in sine nu reprezinta cauza imbolnavirilor gingiei si a
parodontiului profund, dar poate favoriza un raspuns modificat de
aparare din partea acestor structuri fata de placa bacteriana.
In gingivite asociate cu diabet zaharat insulino-dependent,
principalele microorganisme din santul gingival sunt:
specii de Streptococ
specii de Actinomyces
Veillonela parvula
Fusobacterium
In diabet, consumul de oxigen si oxidarea glucozei in gingiei sunt
reduse.

4. Principalele mecanisme prin care
diabetul actioneaza asupra gingiei
sunt:
dereglarea metabolismului local si
acumularea de compusi intermediari, cu
actiune toxica, prin acidoza tisulara;
modificari vasculare si ale formatiunilor
nervoase caracterizate prin:
meiopragie (fragilitate) capilara si
suferinte vasculare arteriale si venoase;
nevrita diabetica.

5. Histopatologie
ingrosarea membranei bazale dintre
epiteliu si corion;
reducerea lumenului capilarelor si
arteriolelor.
Ambele manifestari tisulare indica o
nutritie deficitara atat a epiteliului
gingival, prin osmoza, cat si a corionului
subiacent.

6. Simptomatologie
In diabet, pacientii pot exala un miros caracteristic de acetona sau de mere.
hiperplazie gingivala generalizata, de tip polipoidal;
polipi gingivali sesili, cu baza mare de implantare sau pediculati;
culoare modificata de la rosu deschis la rosu-caramiziu sau rosu-
violaceu,in faze avansate de staza;
frecvente ulceratii;
sangerari usoare la atingere;
consistenta redusa, moale a papilelor;
frecvent, pungi false;
usoara mobilitate patologica, prin edem inflamator.

7. HIPERPLAZIE ÎN
DIABET
Cazuistica Disciplina Parodontologie UMF“Carol
Davila”

8. GINGIVITA
HIPERPLAZICA IN
HIPOVITAMINOZA C
Acest tip de gingivita este produs de placa bacteriana,in conditiile in care
deficitul de vitamina C modifica in sens agravant raspunsul gingival prin:
edem, hiperplazie si sangerari gingivale.
Forma severa a deficientei vitaminei C este scorbutul, care poate
aparea:
la copii, in primul an de viata ( boala MOELLER-BARLOW);
la varstnici cu deficiente de nutritie;
in general, in conditii restrictive de hrana.
Alcoolismul este un factor predispozant la scorbut.

9. Deficienta de vitamina C are ca
efect:
cresterea patogenitatii placii bacteriene;
cresterea permeabilitatii mucoasei bucale, a epiteliului sulcular, care,
astfel, isi reduce functia de bariera fata de microbi si produsii acestora;
scaderea integritatii peretilor vasculari prin alterarea cementului
intercelular endotelial;
scaderea chemotacismului leucocitar si a migratiei leucocitare;
modificarea sintezei proteoglicanilor si glicoproteinelor;
scaderea sintezei de colagen;
in parodontiul profund, favorizeaza fenomenele de demineralizare.

10. Histopatologie
edem;
cresterea permeabilitatii capilare;
hemoragie prin meiopragie capilara;
reactivitate scazuta a elementelor contractile din peretii vaselor
sanguine periferice;
staza vasculara in corionul gingival;
degenerescenta fibrelor de colagen din corionul gingival.

11. Simptomatologie
halena;
hiperplazie gingivala cu ulceratii si sangerari la cele mai mici
atingeri;
pungi false;
mobilitate patologica prin edem.
La pacientii cu igiena bucala buna, deficienta de vitamina C nu se
manifesta clinic prin modificari distructive ale gingiei si parodontiului sau
acestea sunt reduse.
Prezenta placii bacteriene agraveaza tabloul simptomatic, cu aparitia de
pungi parodontale adevarate si avulsie, de obicei putin sau deloc
dureroasa a dintilor.

12. GINGIVITE IN BOLILE
HEMATOLOGICE
GINGIVITA HIPERPLAZICA DIN LEUCEMIE:
Se produce cel mai frecvent in leucemia acuta, uneori in leucemia
subacuta si rar in leucemiile cronice.
Histopatologie
epiteliul gingival are un aspect polimorf; el poate fi subtiat si ulcerat sau
ingrosat, cu fenomene de intra –si intercelular;
in corionul gingival este prezent un infiltrat dens, dar larg raspandit, de
leucocite aflate in faze initiale de dezvoltare; pe alocuri, pot fi observate
celule in curs de formare, ceea ce indica o hematopoieza ectopica.
Vasele de sange sunt dilatate si prezinta, in lumen, numeroase
celule leucemice si rare hematii.

13. Simptomatologie
gingivoragiile precoce, care se datoreaza trombocitopeniei
leucemice.
la nivelul mucoasei bucale sunt frecvente petesiile si infiltratele
leucemice (care apar si subcutan);
ulceratiile apar frecvent pe gingie, in zona mucoasei jugale din dreptul
planului de ocluzie si la nivelul palatului; marginea gingivala libera prezinta
frecvente zone de ulceratii si necroza, acoperite de false membrane.
ulceratiile sunt, de regula, suprainfectate datorita granulocitopeniei si
dureroase la atingere, masticatie, deglutitie (disfagie);
hiperplazia gingivala este frecventa, are caracter extensiv pana la
generalizare, poate imbraca suprafetele dentare pana la marginea incizala
sau suprafata ocluzala sau chiar acopera coroana dintelui.
gingia are culoare rosie-violacee, cianotica.

14. GINGIVITĂ ÎN LEUCEMIA
MIELOIDĂ ACUTĂ
Cazuistica Disciplina Parodontologie UMF“Carol
Davila”

15. GINGIVITA DIN ANEMII
in raport cu morfologia hematiilor si continutul acestora in
hemoglobina, anemiile pot fi:
anemia hipercroma, macrocitara, pernicioasa, anemiaADDISON-
BIERMER este caracterizata la nivelul cavitatii bucale de glosita
HUNTER- mucoasa linguala este neteda, cu atrofie papilara, lucioasa,
de culoare rosu aprins.
gingia are un aspect palid lucios.
anemia hipocroma , microcitara, feripriva ( prin deficit de fier)-
gingia are o culoare roz-deschis, palid.

16. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocroma consta in: glosita,
ulceratii orale si faringiene cu disfagie.
Anemia drepanocitara, falciforma, siclemia, are caracter ereditar.
Mucoasa bucala si gingivala au un aspect palid, usor galbui.
La nivelul oaselor maxilare apare fenomenul de osteoporoza;
Anemia hemolitica normocitara, normocroma, poate aparea ca rezultat al
actiunii toxice medicamentoase asupra hematopoezei.
Mucoasa gingivala este palida si poate prezenta ulceratii
suprainfectate datorita leucopeniei.

17. GINGIVITA DIN TROMBOCITOPENIE
Trombocitopenia poate fi idiopatica- boala WERLHOF sau secundara:
in leucemii, tumori maligne, prin intoxicatii cu benzen, arsen,
aminofenazona sau dupa iradieri masive.
Semnul patognomonic pe piele si mucoase este purpura,
caracterizata, prin petesii si vezicule hemoragice, in special pe
mucoasa jugala si palatinala.
Gingiile sunt tumefiate, de consistenta moale, friabila.
Hemoragiile gingivale sunt frecvente si se produc la cele mai mici
atingeri, ca si in cursul periajului sau masticatiei.

18. GINGIVITA DIN UNELE
TULBURARI
IMUNODEFICITARE
Agranulocitoza sau formele mai putin severe de
granulocitopenie ( sau neutropenie ) poate fi produsa de
derivati benzenici, saruri de aur, sulfamide,
aminofenazona, agenti arsenicali.
Gingivita are caracter hemoragic, uneori necrotic
asemanator cu aspectul gingiei din gingivo-stomatita
ulcero-necrotica.

19. GINGIVITA HIPERPLAZICA
DIN GRANULOMATOZA
WEGENER
Aceasta este o boala rara,
caracterizata prin leziuni necrotice si
granulomatoase acute ale tractului
respirator si renale.
Gingia are un aspect hiperplazic, culoare
rosu-violaceu, prezinta ulceratii si
sangereaza cu usurinta.

20. GINGIVITA DIN SARCOIDOZA
Afectiune granulomatoasa de etiologie
necunoscuta se insoteste de o gingie
hiperplazica si ulcerata.
Granulomul sarcoidal contine
numeroase mononucleare si celule
gigante LANGHANS multinucleate.

21. GINGIVITE HIPERPLAZICE DE
CAUZA MEDICAMENTOASA
Principalele medicamente implicate in
producerea, ca efect secundar, a
hiperplaziilor gingivale sunt:
hidantoina
antagonistii de calciu
ciclosporinele

22. HIPERPLAZIA GINGIVALA HIDANTOINICA
Apare la unii bolnavi epileptici, in special tineri, tratati
cu acest medicament ( Dilantin, Epanutin ).
Incidenta hiperplaziei hidantoinice este descrisa in
literatura de specialitate intre 3% si 85%.
Modul de actiune al hidantoinei este explicat prin
inactivarea colagenazei si reducerea degradarii
componentei fibrilare de colagen a substantei
fundamentale din corionul gingival si din
desmodontiu.

23. De asemenea, hidantoina stimuleazaproliferarea
epiteliului si a fibroblastilor din corion. Sub influenta
hidantoinei, fibroblastii sintetizeaza o cantitate
crescuta de componente sulfatate ale
glicozaminoglicanilor, ceea ce mareste masa
nefibrilara a substantei fundamentale.
Hiperplazia hidantoinica se produce si in absenta placii
bacteriene si a tartrului, la pacientii cu o buna igiena
bucala. Prezenta placii bacteriene determina insa o
supraadaugare a inflamatiei bacteriene, care
accentueaza hipertrofia si hiperplazia gingivala.

24. Histopatologie
hiperkeratoza si parakeratoza;
acantoza in epiteliu;
aspect papilomatos al jonctiunii epiteliu-corion;
cresterea numarului de fibroblasti si de vase de
neoformatie cu aparitia unui tesut conjunctiv tanar de
neoformatie;
prezenta unor benzi groase de colagen, uneori cu
dispozitie mai neregulata;
prezenta a numeroase fibre de oxytalan;
infiltrat inflamator limfocitar, in special in zona
subiacenta a epiteliului

25. Simptomatologie
La inceput, hiperplazia este de dimensiuni mici, de forma unor
margele ale papilelor interdentare. In stadii mai avansate,
hiperplazia papilei si a marginii gingivale libere se mareste si
acopera o importanta suprafata a coroanei dentare.
Hiperplazia este localizata mai mult vestibular, dar si oral,intr-o
masura mai redusa datorita presiunii limbii.
Zona de gingie fixa este de obicei mai putin hiperplazica, ceea ce
o deosebeste de hiperplazia gingivala idiopatica.

26. GINGIVITĂ HIPERPLAZICĂ LA HIDANTOINĂ
Cazuistica Disciplina Parodontologie UMF“Carol
Davila”

27. Hiperplazia fara inflamatie supraadaugata are un aspect lobulat, culoare
roz-deschis, este de consistenta ferma si nu sangereaza. Un element
caracteristic este aparitia unui sant situat la baza hiperplaziei papilelor şi
a marginii gingivale libere sau la limita cu
mucoasa alveolara, atunci când cuprinde şi gingia fixă.
Uneori, s-a putut constata o reducere sau chiar disparitia spontana a
hiperplaziei hidantoinice la cateva luni de la intreruperea administrarii
medicamentului.
Radiologic, se remarca o demineralizare a septurilor interdentare.

28. HIPERPLAZIA GINGIVALA PRIN
ANTAGONISTI DE CALCIU
Antagonistii de calciu: Nifedipin, Nitredipin,
Nicardipin, Verapamil, Diltiazem sunt substante
care inhiba fluxul ionilor de calciu prin canale lente
membranare.
Consecintele terapeutice constau in inhibarea
contractiei miocardului (efect antianginos),
deprimarea functiei miocardului, specific generator
de potentiale lente (nodulul sinusal si
atrioventricular, efect antiaritmic, bradicardic) si
relaxarea unor muschi netezi, mai ales a celor
vasculari, cu efect vasodilatator.

29. Mecanism de actiune asupra
parodontiului marginal
S-a determinat o concentrare a Nifedipinei in lichidul santului gingival de la
15-316 ori mai mare decat in plasma la pacienti cardiovasculari cu
fenomene de hiperplazie gingivala (ELLIS, 1991).
S-a atribuit antagonistilor de calciu efect de :
crestere a glicozaminoglicanilor sulfatati;
stimularea factorului de crestereepiteliala;
activarea acidului folic( BROWN, 1992);
cresterea proliferarii celulare pe culturi de fibroblasticelulari;
stimularea sintezei AND si a colagenului(FUJI,1994).

30. Bolnavii cardiovasculari cu diferite suferinte parodontale, aflati sub tratament cu
medicamente pe baza de antagonisti de calciu, prezinta intr-o proportie de 60 % o crestere
de volum a gingiei la cca 4-10 luni de la instituirea tratamentului general specific.
Histopatologie
fenomene distrofice epiteliale;
segregatie celulara si acantoza in stratul spinos;
hiperkeratoza si parakeratoza;
aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale;
prezenta de benzi fibroase in corion;
vase sanguine dilatate, de aspect teleangiectatic;
bogat infiltrat limfoplasmocitar in corionul gingival

31. Simptomatologie
Hiperplazia gingivala prezinta urmatoarele aspecte clinice:
caracter generalizat si predomina vestibular si in zonele interdentare;
volumul hiperplaziei gingivale este variabil in functie de perioada de timp in care a
fost administrat medicamentul si doza acestuia;
culoarea gingiei hiperplazice variaza de la rosu congestiv cu zone frecvent ulcerate
pana la rosu inchis, uneori violaceu in zonele de staza, acoperite pe alocuri de
placarde fibrinoase alb-galbui; gingia hiperplazica este, in general, decolabila de
coroana dintelui, punand in evidenta depozite de tesuturi sfacelate, acoperite cu
exudat purulent;
consistenta gingiei este la inceput mai ferma, dar in timp, o data cu
cresterea in volum se reduce devenind moale, depresibila;
intr-un numar redus de cazuri, la pacienti cu o foarte buna igiena
bucala,hiperplazia gingivala este de tip nodular, cu suprafata neteda si
consistenta ferma.
in mod deosebit, medicul stomatolog sa nu recomande bolnavilor cu
hiperplazii gingivale prin antagonisti de calciu renuntarea la acest tratament
vital si sa actioneze printr-o terapie locala corespunzatoare !!!

32. HIPERPLAZIA GINGIVALA LA
CICLOSPORINE
Ciclosporinele sunt agenti imunosupresori folositi pentru a preveni
rejectia de organe transplantate.
Incidenta hiperplaziei gingivale la bolnavii tratati cu ciclosporine este
de cca 30%.
Histologic si clinic, fenomenele induse de ciclosporine sunt
asemanatoare cu cele produse de hidantoina.
Gingia este de culoare roz, de consistenta ferma si cu o tendinta redusa
de sangerare care provine din supraadaugarea inflamatiei septice
bacteriene.

33. GINGIVITA HIPERPLAZICA
IDIOPATICA
Este cunoscuta si sub denumirea de :
elefantiazis gingival;
macrogingia congenitala;
gingivomatoza;
fibrom gingival difuz;
fibromatoza idiopatica;
hiperplazie gingivala ereditara;
fibromatoza gingivala ereditara;
fibromatoza familiara congenitala.

34. Etiologia nu este cunoscuta, dar in unele cazuri se
transmite ereditar. A fost intalnita in scleroza
tuberoasa(boala BOURNEVILLE), afectiune cu caracter
ereditar formata din triada: angifibromatoza cutanata,
epilepsie si oligofrenie.
Histopatologie
hiperkeratoza excesiva a epiteliului;
acantoza in stratul spinos;
aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale;
extrem de frecvente benzi groase de colagen si numerosi
fibroblasti in corion;
vascularizatie redusa in corionul gingival.

35. Simptomatologie
Hiperplazia afecteaza papilele interdentare,
marginea gingivala libera si gingia fixa.
Suprafata gingiei este de culoare roz si are
aspect particular: granular, de”prundis”.
Gingia are o consistenta ferma, volumul este
mult crescut si poate acoperi aproape in
intregime coroanele dintilor care sunt dislocati
din pozitia normala ca “alicele impuscate”.

36. FIBROMATOZA GINGIVALĂ
EREDITARĂ
Cazuistica Disciplina Parodontologie UMF“Carol
Davila”

37. GINGIVITA
ALERGICA
Se poate produce printr-o reactie alergica la :
unele componente din guma de mestecat: extractul
de Sapota Zapotilla, arborele din care se obtine
ingredientul principal al gumei de mestecat, posibil
la unii aromatizanti sau coloranti;
unele componente din pastele de dinti , ape de gura,
dentifrice.

38. Histopatologie
hiperkeratoza si parakeratoza;
alterari celulare in stratul spinos si bazal;
membrana bazala este intacta;
in corion, un bogat infiltrat plasmocitar de
unde si denumirea de gingivita cu
plasmocite.

39. Simptomatologie
Gingia are o culoare rosie intens, care cuprinde papilele interdentare,
marginea gingivala libera si gingia fixa si de cele mai multe ori dispare
brusc la nivelul jonctiunii mucogingivale.
Consistenta gingiei este redusa, moale, friabila.
Volumul este crescut, tumefacta gingivala avand un aspect usor
granular.
Gingia sangereaza cu usurinta la atingere si masticatie. Frecvent,
apar semne de cheilita si glosita.
Intreruperea folosirii gumei de mestecat sau a celorlalte produse
implicate si disparitia leziunilor confirma rolul lor alergic in producerea
gingivitei.

40. GINGIVITE
DESCUAMATIVE
Sunt manifestari gingivale de tip vezicular sau bulos, cu zone de atrofie a epiteliului, din care
keratina este slab reprezentata sau lipseste.
Gingivite descuamative pot aparea in urmatoarele circumstante:
lichen plan vezicular sau bulos, cu leziuni erozive si ulcerate;
pemfigus vulgar;
pemfigoidul mucos benign;
la menopauza si in perioada de postmenopauza, la varste inaintate, uneori pot aparea dupa
histerectomii;
infectii cronice: sifilis, tuberculoza;
eruptii medicamentoase prin reactii de hipersensibilizare.
Se descriu gingivite descuamative dupa administrarea de :
aminofenazona, barbiturice, salicilati,săruri de bismut, antimalarice, sulfamide si antibiotice,
fenolftaleina (din laxative), ioduri, bromuri, saruri de aur, citostatice.
Leziunea de baza in gingivitele descuamative este vezicula cu dimensiuni mici, in general, pana la
5mm diametru si bula cu dimensiuni de cativa centimetri.
La nivelul mucoasei gingivale si orale, veziculele si bulele se sparg in scurt timp si dau nastere unor
leziuni de tip eroziv si ulcerat.

41. GINGIVITA CRONICA
DESCUAMATIVA
Nu reprezinta o entitate clinica propriu-zisa, ci o manifestare gingivala
nespecifica in circumstantele aratate mai sus, de cele mai multe ori in cadrul
lichenului plan si in perioada postmenopauza.
Histopatologie
Se remarca doua tipuri de leziuni:
de tip lichenoid
epiteliu cu vacuolizari in stratul bazal; paracheratoza
disjunctii intre epiteliu si corion si atrofie epiteliala zonala
de tip bulos
disjunctie intre epiteliu-corion cu formarea unor bule subepiteliale
infiltrat inflamator bogat in corion.

42. Simptomatologie
Initial, gingia prezinta un eritem difuz nedureros. Ulterior, apar dureri la
variatii termice, condimente, inhalarea de aer, senzatii de arsura.
Suprafata gingiei este neteda, lucioasa, apoi prezinta mici
depresiuni si se descuameaza parcelar in urma periajului, la
presiune digitala si in cursul masticatiei.
Zonele descuamate sunt de culoare rosu intens si au marginile
zdrentuite, cu microlambouri detasabile, mobile, in formele erozive de tip
bulos.

43. In pemfigoidul mucos benign, pielea, in general, nu este afectata, leziunile
apar in special, pe mucoase : conjunctivala, nazala, orala, vaginala,
rectala si uretrala.
La nivelul gingiei se instaleaza o gingivita descuamativa si eroziva.
Leziunile oculare, conjunctivale si ale corneei pot duce, uneori, la orbire.
In sclerodermie, se produce o induratie a pielii la diverse niveluri:
membre, articulatii.
La nivelul buzelor, induratia pielii conduce la microstomie si
dificultati de alimentare si vorbire.
Mucoasa gingivala si a limbii sunt indurate sidureroase.

44. Pemfigusul este o afectiune veziculo-buloasa, care apare pe piele si frecvent poate
debuta la nivelul mucoasei bucale, fiind descoperit, astfel, precocede medicul
stomatolog.
Pemfigusul este considerat ca o boala autoimuna, dar si cu o predispozitie
genetica.
Histopatologie
acantoza in stratul spinos;
veziculatie intinsa intraepiteliala, cu formarea de vezicule si bule;
infiltrat inflamator cu polimorfonucleare in corion, in zonele de ulceratie;
disjunctie epiteliu-corion.
La nivelul gingiei, cel mai frecvent apare o gingivita descuamativa si, uneori, ca si in
alte zone ale cavitatii bucale, vezicule si, mai ales, bule care se sparg si formeaza
ulceratii cu margini de forma unor microlambouri flotante,

45. BIBLIOGRAFIE
Dumitriu HT, Dumitriu S, Dumitriu AS:Tratat de Parodontologie, Editura Viaţa
Medicală Românească, 2015
Dumitriu HT, Dumitriu S, Dumitriu AS: Parodontologie , Ed. A V-revăzută şi
adăugită, Editura Viaţa Medicală Românească, 2009
Dumitriu AS, Paunica S, Giurgiu M, Cureu M , Măriri de volum gingival, clinică
și principii de tratament- ediția II-a revizuită și adaugită, Ed. Didactică și
Pedagogică, 2013
Ionescu E, sub redacția, Manual pentru Rezidențiat Stomatologie, Editura
Universitară Carol Davila, 2021, București