2. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
RGE = refluarea conţinutului gastric în esofag:
- fiziologic (postprandial, sugari până în luna a 3-a),
- patologic (simptomatic, lez. esofagiane vizibile EDS)
RGE - acid (în condiţii de hiper- sau normoaciditate gastrică),
- alcalin (gastrect. totală / subtot., reflux duodenogastric),
- mixt (progn. sever, deseori asociat cu esofag Barrett).
RGE - primar
- secundar
3. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
Prevalenţa şi incidenţa
Simpt. BRGE comune la maj. pop. ( 3% nec. trat. med./chir.).
Mulţi pacienţi cu/fără hernie au reflux cu/fără esofagită erozivă.
Forme uşoare de BRGE:
5-10% din populaţie (30% SUA), din care:
7% au arsuri zilnice,
15% săptămânal,
15% lunar,
63% de 2 - 10 ori/an;
61% nu solicită îngr. med. şi nu sunt spitalizaţi.
4. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
Factori de protecţie împotriva RGE:
- bariera musculară de la nivelul joncţiunii g-e,
- clearance-ul materialului refluat în esofag,
- rezistenţa mucoasei împotriva conţinutului refluxului.
5. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
Factori de risc pentru BRGE
- creşterea presiunii intraabdominale şi intragastrice
(obezitate, tumori volum., ascită , sarcina),
- factori de dietă (ciocolată, grăsimi, alcool),
- medicamente (teofilină, progesteron, blocanţi de Ca, nitriţi),
alcoolul, fumatul,
- distrugerea SEI (miotomie, dilat.pneum. în.acalazie),
- hernia hiatală prin incompetenţa SEI,
- sclerodermia.
6. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
Factori de risc pentru esofagita:
- sexul (70% cazuri la bărbaţi),
- vârsta (risc mai mare după 50 de ani),
- alcoolul şi fumatul (scad tonusul SEI),
- sindr. Zollinger-Ellison (creşterea secr.clorhidropeptice),
- hernia hiatală (fără o corelare de mărime sau tip).
Risc HDS esofagită 6% şi endobrahiesofag 9,5%.
Risc malignizare 5% în endobrahiesofag.
7. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
Patogenia BRGE
1. Incompetenţa sfincterului esofagian inferior (SEI)
- permite accesul conţinutului gastric iritant în esofagul inf.,
consecinţa: - presiunii bazale scăzute a SEI
- relaxării tranzitorii a SEI, fără legătură cu deglutiţia
(noaptea, după mese prin distensie gastrică, după anum. medicam.)
8. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
2. Clearance-ul esofagian deficitar
- prelungeşte contact dintre conţ. acid refluat şi muc. esofagiană.
3. Hipersecreţia gastrică acidă
- factor major, corelat cu severitatea esofagitei (sdr. Zollinger
Ellison – rezult. bune cu inhib. pompei H).
4. Evacuarea gastrică întârziată
- distensie stomac creşt. frecv. relaxărilor tranzitorii SEI şi a
gradientului presional g-e
9. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
5. Hernia hiatală (HH)
- corelaţia hernie-reflux 80% (HH fără RGE, RGE fără HH).
La pacienţii cu HH:
evac. esofagiană conţ. acid refluat întârziată,
competenţa SEI scăzută (fiind extraabdominal, iese de sub
influenţa presiunii intraabdominale şi a pilierilor) .
Mulţi pacienţi cu HH sunt asimptomatici (1 din 3 au esofagită).
15. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
6. Refluxul biliar
- reflux duodeno-gastro-esofagian agravează BRGE
( esofag Barrett). Acizii biliari au rol sinergic in BRGE.
7. Rezistenţa mucoasei esofagiene şi efectul salivei
- factorul epidermal de crestere, scăzut în esofagite;
- saliva neutralizează refluatul acid restant în esofag.
8. Rolul Helicobacter pylori
- H. pylori din stomac acţionează asupra mucoasei esofagiene şi
a SEI det. inflam. mucoasei şi relaxarea SEI.
16. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
SIMPTOMATOLOGIE
1. Simptome tipice ( 50% dintre pacientii cu BRGE):
-pirozis,
-regurgitaţii acide,
-eructaţii,
-epigastralgii.
2/3 din pac. esofagită au intoleranţă la cafea,
sucuride fructe, alcool, ciocolată, grăsimi.
21. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
EDS cu biopsie
expl. elecţie pt. depist. lez. det. de reflux:
- eroziuni,
- ulceraţii ale mucoasei,
- stenoze
biopsie cu ex. histopat.
22. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
1. EDS cu biopsie
Clasificarea Savary - Miller (1974):
Gr. I - una sau mai multe lez. mucoase neconfluente, cu sau fără
exsudat sau eroziuni superficiale, pe fond eritematos;
23. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
1. EDS cu biopsie
Clasificarea Savary - Miller (1974):
Gr. II - eroziuni confluente, lez. exsudative;
24. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
1. EDS cu biopsie
Clasificarea Savary - Miller (1974):
Gr. III - eroziuni circumf., lez. exsudative cu infiltrat infl.
intramural;
25. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
1. EDS cu biopsie
Clasificarea Savary - Miller (1974):
Gr. IV - afectare cr. a mucoasei (ulceraţie, fibroză, stenoză,
cicatrizare cu epiteliu columnar sau esofag scurt);
27. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
EDS cu biopsie
Clasificarea "MUSE":
Grad de
severitate
Metaplazie Ulcer Stenoza Eroziuni
0-absent M0-absent U0-absent S0-absent E0-absent
1-uşor M1-insule izolate U1-joncţional S1>9 mm E1-o cută
2-mediu M2 – atingere parţială U2-Ulcer
Barrett
S2 <9 mm E2> 2 cute
3-sever M3-circulară U3-dublu sau multiplu
S3-stenoza +
esofag scurt
E3-circulare
28. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
EDS cu biopsie
Clasificarea Los Angeles (după dim. ulceraţiilor mucoasei):
-gradul A – una/mai multe eroziuni limitate la mucoasă, 5mm,
-gradul B - cel puţin o eroziune 5mm, limitată la un singur fald
-gradul C - cel puţin o eroziune extinsă la două falduri,
-gradul D - eroziune mucoasă circumferenţială.
29. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
2. Ex. radiologic
eso-gastro-duodenal cu subst.de
contrast va fi:
- complet,
- în ortostatism şi în pozi-
ţiile tipice (Trendelenburg),
- cu efect. manevre specifice
(Valsava şi Muller).
30. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
2. Examenul radiologic
Date morfofuncţionale despre esofag, joncţiunea e-g, stomac,
duoden:
-aspectul general al esofagului, lungime, traiect,
-dilataţii, diverticuli, stenozări,
-ritmul de evacuare al substanţei de contrast (funcţia motorie),
-spasm sau contracţii terţiare,
-prezenţa HH – dim. şi gradul de reductibilitate;
-explor. stomacului şi duodenului ( leziuni cu rol în
etiologia RGE).
31. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
3. Manometria esofagiană
Aprec. fcţ. mot. SES, corp. esof. şi SEI.
Tehnică:
- cateter manometric nasogastric ,
- presiunea de repaus (tonus) SEI
- retragerea cateterului în esofag
măsurând răspunsul peristaltic
şi relaxarea SEI la deglutiţie.
Patol.: pres. SEI , dur. a contrac.
nonperistalt., vit. de propag. a c. perist.
32. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
3. Manometria esofagiană
Fiziologic:
- starea de repaus esofagian - absenţa contracţiilor corpului esofagian şi
tonicitatea sfincterelor,
- în timpul deglutiţiei - contracţii esofagiene şi relaxarea sfincterelor.
33. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
Manometria intraoperatorie
- evaluarea funcţională a procedeului antireflux realizat
(val. norm. 25 - 40 mmHg),
- facultativă (calibrarea corectă endoesofagiană este
suficientă).
- devine obligatorie în reintervenţiile pentru corecţia unui
procedeu antireflux eşuat.
34. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
4. pH – metria
- Măsurarea pH-ului 24 de ore - test de rutină pentru BRGE.
Tehnică:
- sondă de pH plasată la 5 cm deasupra SEI, timp de 24 ore;
(normal sub 5% valori pH 4, patol. > 30 sec.).
- val. pH 7 - reflux alcalin, corelat cu rez. pH-metriei gastrice.
35. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
5. Bilimetria
- măsurarea spectrofotometrică a conţ. bilirubină lumen esofag;
- ind.pacienţii care nu răspund trat. med. şi la esofag Barrett;
- studiu pH.
-- Bilitec
36. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
6. Scintigrafia
Tehnică:
- pacientul bea 100 cc de apă conţinând
3mCi Tc 99m;
- la fiecare 5 min. imagini scintigrafice
care evid. nivelul evacuării gastrice:
- normal scădere lină, cu radioactiv.
reziduală esof. < 5% după 15 sec;
- în BRGE tranzit norm., apoi
radioactiv.esof. creşte şi a stom. scade.
38. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
ESOFAGITA DE REFLUX
CEA MAI FRECVENTĂ COMPLICAŢIE
CONSECINŢA ACŢIUNII SUCULUI
GASTRIC ACID ŞI/SAU ALCALIN PE
MUCOASA ESOFAGIANĂ CARE ESTE
LIPSITĂ DE ELEMENTE DE PROTECŢIE
39. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
ESOFAGITA DE REFLUX
ANATOMIE PATOLOGICĂ
LEZIUNILE: EDEM,
CONGESTIE, ULCERAŢII
DE REGULĂ SUNT
SUPERFICIALE ŞI RAREORI
PROFUNDE - REACŢIE
INFLAMATORIE ŢESUT FIBROS
STENOZĂ
MECANISM =
IMPOSIBILITATEA EVACUĂRII
PRIN CONTRACŢIA ESOFAGULUI
A CONŢINUTULUI REFLUAT +
INEFICIENŢA NEUTRALIZĂRII
PRIN SALIVĂ A EXCESULUI DE
ACID
40. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
ESOFAGITA DE REFLUX
MANIFESTĂRI CLINICE
DISFAGIE
ODINOFAGIE
PIROZIS
DURERE EPIGASTRICĂ ŞI RETROSTERNALĂ
SIALOREE
DISPNEE
TUSE
ÎN ESOFAGITA ULCEROASĂ - SIMPTOMATOLOGIE MAI
INTENSĂ, CU CARACTER CONTINUU
ÎN ULCERUL ESOFAGIAN
- HDS
- PERFORAŢIE (PERITONEU SAU MEDIASTIN)
42. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
STENOZA ESOFAGIANĂ
INCIDENŢA = 10-15%
RGE INFLAMAŢIE CRONICĂ
FIBROZĂ
EVOLUŢIE FOARTE SCURTĂ
UNEORI CUPRINDE ÎNTREG ESOFAGUL
DILATAŢIE SUPRASTRICTURALĂ
DE REGULĂ, STENOZA ESTE SCURTĂ,
CONCENTRICĂ, CU CONTUR REGULAT,
SITUATĂ ÎN VECINĂTATEA JONCŢIUNII ESO-
GASTRICE
43. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
DISFAGIA - CARACTER PROGRESIV
SIALOREE
REGURGITAŢII
DURERE
! PE MĂSURĂ CE STENOZA SE ACCENTUEAZĂ, EFECTELE
ESOFAGITEI DE REFLUX SE ATENUEAZĂ
STENOZA ESOFAGIANĂ
MANIFESTĂRI CLINICE
45. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
ESOFAGUL BARRETT
(ENDOBRAHIESOFAGUL)
DEFINIŢIE: transformarea metaplazică a epiteliului
epidermoid (scuamos, de tip malpighian) care acoperă esofagul
distal, cu un epiteliu cilindric.
FRECVENŢĂ = 10-15%
ENDOBRAHIESOFAGUL = noţiune mai largă care
tinde să o înlocuiască pe cea clasică de esofag Barrett
46. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
ESOFAGUL BARRETT
ANATOMIE PATOLOGICĂ
CLASIFICARE
- Barrett lung (long segment Barrett’s esophagus
- L.S.B.E.) - joncţiunea la peste 3 cm de cardia
- Barrett scurt (short segment Barrett’s
esophagus - S.S.B.E.) - joncţiunea situată sub 3
cm de cardia
- Barrett microscopic - zone de metaplazie
izolată situate la diferite niveluri, inclusiv pe linia
Z
49. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
ESOFAGUL BARRETT
COMPLICAŢII
ADENOCARCINOMUL - RISC DE 40 ORI
MAI MARE DE TRANSFORMARE
MALIGNĂ (ADENOCARCINOM)
- displazie uşoară
- displazie severă (carcinom in situ)
ULCERE HEMORAGICE
ULCER BARRETT
PERFORAŢIA
STENOZA ESOFAGIANĂ
50. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
ESOFAGUL BARRETT
DIAGNOSTIC
EXAMEN RADIOLOGIC
- tulburări de motilitate
- stenoze
- ulceraţii
- esofagită severă
ENDOSCOPIA
SPECTROSCOPIE PRIN FLUORESCENŢĂ CU LASER
identificarea displaziei prin endoscopie fără biopsie
51. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
ESOFAGUL BARRETT
MONITORIZAREA ENDOSCOPICĂ
ENDOBRAHIESOFAG UNIFORM control
endoscopic anual
METAPLAZIE INTESTINALĂ FĂRĂ DISPLAZIE
control endoscopic la 6 luni cu prelevare de biopsii
DISPLAZIE UŞOARĂ control după 3 luni de
tratament cu inhibitori ai secreţiei acide
DISPLAZIE SEVERĂ tratament radical
52. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
COMPLICAŢII PULMONARE ŞI
DE MOTILITATE ESOFAGIANĂ
SIMPTOME RESPIRATORII
- FRECVENŢA = 8 - 50%
- PNEUMONII
- CRIZE DE ASTM
- ABCESE PULMONARE
TULBURĂRI DE MOTILITATE
RGE SPASM DIVERTICULI (ex. Zenker) ORICE
PACIENT CU DIVERTICUL TREBUIE CONTROLAT DACĂ NU
EXISTĂ RGE!
53. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
CARDITA
Constatare endoscopică caracterizată prin inflamaţia epiteliului
cardial determinată de RGE de diferite grade de severitate
H. pylori în epiteliul cardial 13-30% din pacienţii cu RGE
CARDITA deteriorarea anatomică şi funcţională a SEI
H. pylori atrofie epitelială metaplazie
adenocarcinom
! TOŢI PACIENŢII CU RGE SE INVESTIGHEAZĂ PENTRU
DEPISTAREA CARDITEI, METAPLAZIEI INTESTINALE ŞI H. PYLORI
54. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
TRATAMENTUL BRGE - Algoritm terapeutic
(Ronald Hinder):
6-12 luni
tratament
medical Reevaluarea
situaţiei
Dispariţia
simptomelor
Reapariţia
simptomelor
Observaţie
Normal
Normal
Anormal
Anormal
Manometrie şi pHmetrie
Trat.med.
Trat. chir.
Endoscopie şi biopsie + Tranzit baritat
55. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
Strategia terapeutică în funcţie de clasificarea MUSE:
Tipul leziunii Tratament medical Tratament chirurgical
METAPLAZIE
- M1/M2/M3
- Displazie uşoară/moderată
- Displazie severă
- NU
- NU
- NU
- NU
- NU
- Stripping
ULCER
- U1
- U2/U3
- Omeprazol (per. scurtă)
- Idem
- NU
- NU
STENOZĂ
- S1/S2
- S3
- NU
- NU
- Dilataţie
- Chirurgie
EROZIUNI
- acute sau recidive puţin frecvente
- recidive frecvente sau imediate
- rezistente la tratament
- Omeprazol (trat. acut)
- Omeprazol/Cisaprid
(trat. de întreţ.)
- NU
- NU
- Fundoplicatură Nissen
- Fundoplicatură Nissen
56. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
TRATAMENT BRGE
Obiective:
ameliorare simpt. şi calitate viaţă;
controlul simpt. pe o perioadă îndelungată
(prevenirea recurenţelor);
profilaxia/tratamentul complicaţiilor.
57. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
TRATAMENT BRGE
Schema clasică :
Treapta I (esofagita minimă)
- modificarea dietei,
- scădere ponderală (obezi),
- evitarea clinostatismului postprandial,
- evitarea fumatului şi alcoolului,
- preparate antiacide şi acid alginic.
Treapta II (esofagita moderată)- prokinetice
- citoprotectoare (Sucralfact),
- antihistaminice H2,
- asocierea preparatelor de mai sus.
Treapta III (esofagita erozivă/refractară)
- inhibitori ai pompei H,
- tratament chirurgical.
58. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
Tratament medicamentos
a) Trat. atac
- inhibitori H2 , prokinetice, 8-12 săpt. (Cimetidină, Ranitidină,
Cisaprid), doze mari (1 tb.x3/zi şi una înainte de culcare).
b) Trat. de întreţinere
- doze 1/2 din doza de atac, 6 (12) luni.
Doze: Cimetidină 400 mg/zi, Ranitidină 150 mg/zi,
Omeprazol 20 mg/zi sau 20 mg la 2 zile, Cisaprid 20 mg/zi
60. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
Dezavantajele terapiei "pe viaţă":
- risc progresie boală complicaţii;
-cost excesiv;
-risc aclorhidrie îndelungată ( tum. gastrice).
La cei cu stricturi/stenoze biopsie şi dilataţii.
Fibroza cu inel Schatzki o dilataţie + trat. chir. antireflux.
61. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
TRATAMENT CHIRURGICAL
Scop: creşterea eficienţei SEI şi a cardiei prin:
crearea unei valve în jurul esofagului distal şi
repoziţionarea corectă a SEI în abdomen
- operaţia Nissen,
- fundoplicatură parţială (Toupet, Belsey, Dor etc.),
- Collis-Nissen;
cardiopexie tip Hill-Watson
64. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
TRATAMENT CHIRURGICAL
Pacienţi care solicită trat. chirurgical
sau care au recidive la <1 an după trat
cu inhib. de protoni. În prez. HH nu se
aşteaptă 1 an.
65. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
TRATAMENT CHIRURGICAL
Pacienţi cu simpt. atipice, cu lipsa
răsp. la trat. medic. sau la care rel.
dintre RGE şi simpt. s-a obs. la pH
metrie/24 ore
67. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
Selecţia cazurilor
BRGE simptomatică documentare EDS, examen Rx baritat,
manometrie monitorizare pH alegerea tehnicii
SEI normotonic
Esofag de lung.norm.
Fundoplicatură parţială
SEI hipotonic
Esofag de lung.norm.
Motilitate norm.
Op. Nissen
SEI hipotonic
Esofag de lung.norm.
Motilitate slabă
Fundoplicatură parţială
SEI hipotonic
Esofag scurt
Collis, Nissen, fundopl. parţială
Abord toracic Belsey-Nissen
68. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
Operaţii clasice:
1.Nissen
- mobilizare esofag inf. şi
a joncţ. e-g,
- secţiune vase gastr.scurte,
- recalibrare hiatus,
- realizare valvă 2 cm.
2. Nissen-Rossetti
- Nissen fără secţiune vase scurte.
69. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
3. Fundoplic.parţială (Toupet, Dor) – tulb. de motilitate
(agravare după Nissen disfagie).
4. Gastropexia posterioară Hill
–mobilizare stomac prin secţ. ligam. frenoesof.,
–expunere ligam. median arcuat,
–recalibrarea hiatusului,
–sutura ligam. frenoesof. pe marg. ant. şi a ligam. arcuat pe
marg. post. a micii curburi, sub control manometric,
– fundoplicatură ant.
70. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
5. Proteza Angelchik
– bandă de silicon în jurul
joncţiunii, după disecţia
minimă esofag şi cardia.
6. Tehnica Watson
- mobilizare totală esofag
inf. şi a joncţiunii,
- recalibrarea hiatusului,
- fixare esofag inf. la hiatus,
- fundoplicatură ant..
71. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
5. Gastroplastie Collis - gastroplastie pr. antireflux,
- creare tub mica curbură gastrică cu
stapler sub ghidaj bujie esofagiană 50 Fr,.
Peter şi De Meester - stabil. indic. chirurgicale antireflux corecte:
1.obiectivarea RGE drept cauză a simptomelor pacientului;
2. diag. etiopatog.
3.selecţia pacienţilor;
4.alegerea procedeului antireflux adecvat.
Chirurgia antireflux este contraindicată când biopsia arată
metaplazii rezecţie esofagiană (incidenţă mare cancer in situ).
72. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
TRATAMENT CHIRURGICAL LAPAROSCOPIC
Aceleaşi principii şi obiective ca şi tehnica clasică.
- Nissen pe cale abd. - esofag cu funcţie şi lungime normală;
- Nissen pe cale toracică - brahiesofag cu motilitate normală;
- Toupet - esofag cu funcţie deficitară şi lungime normală;
- Belsey IV+gastroplastie Collis – esofag scurt, cu funcţie deficitară.
Operaţia laproscopică se desfăşoară sub anestezie generală cu IOT,
iar toracoscopiile cu intubaţie selectivă cu sonda Carlens.
75. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
FUNDOPLICATURA NISSEN LAPAROSCOPICĂ
cel mai utilizat şi cel mai apreciat pr.antireflux.
Pr.- manşonare gastrică 360 în jur esofag abd., după red. HH
77. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
NISSEN LAPAROSCOPIC Timpii operatori
2. Plasarea trocarelor - 1 trocar de 10 mm optic, 3 trocare
de lucru de 5 mm, al 5-lea trocar de 10 mm pt. dep. hepatic.
80. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
NISSEN LAPAROSCOPIC Timpii operatori
3. Expunere jocţ. esogastrice
b.Se pătrunde în spţ. periesofagian plan avascular; exp.
pilier dr.;
c.Separare esof. de pilier stg se creează o fereastră.
81. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
NISSEN LAPAROSCOPIC Timpii operatori
3. Expunere jocţ. esogastrice
d.Se tracţ. esofag spre stg.cu un laţ trecut în jurul său
disecţie retroesofagiană până în mediastin. Fereastra
retroesofagiană va fi largită 4-5 cm.
82. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
NISSEN LAPAROSCOPIC Timpii operatori
4.Calibrare hiatus , sondă endoesofagiană (58-60 Fr.)
5.După sutura pilieri se retrage sonda mobilitate necesară
esofag în timpii operatori ulteriori.
83. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
NISSEN LAPAROSCOPIC Timpii operatori
6.Clipare, secţiune vase scurte - manşon gastr. fără tensiune.
7.Se trece valva post. retroesofag, cu o pensă Babcock
84. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
NISSEN LAPAROSCOPIC Timpii operatori
8.Valva ant. se trece preesofagian.
9.Se real. manşon fundic prin sutura celor 2 valve. Un fir va fi trecut
şi prin esofag. Pt. calibrare, se trece din nou sonda endoesofagiană,
înainte de strângerea noduri. Lungime manşon 2 cm.
86. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
Procedeu Nissen Rosetti pe cale laparoscopică
Caracteristici:
1.nesecţionarea vaselor gastrice scurte,
2.efectuarea manşonului gastric din peretele anterior fundic,
3.lungimea manşonului gastric maxim 3 cm,
4.un fir de sutură a manşonului va trece şi prin perete esofag,
5.manşon "floppy”, larg în jurul esofagului,
6.sutura pilierilor doar în cazul unui defect major ce ar impune
recalibrare, pentru a preveni disfagia postoperatorie (prea strâns).
87. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
FUNDOPLICATURA TOUPET
Fundul stomac se trece post. esof. fundoplicatura part. 270.
Indicaţii:
- tulb. de motilitate a corpului esofagian,
- procedeu antireflux după esocardiomiotomie Heller.
Avantaje:
- procent de disfagii postop. similar manşonării circulare;
- nu este necesară mobilizarea exagerată a fundului gastric.
Dezavantaje:
- reconstrucţie mai laborioasă (sutura valvei gastrice la cei 2
pilieri şi la marginile esofagului),
- ancorare rigidă a joncţ. esocardiale de structuri fixe -pilierii
88. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
FUNDOPLICATURA TOUPET
Valva fundică, trecută retroesofag se fixează fire neresorbabile 3-0
la pilier dr.(previne alunecarea montajului în torace). Marginea dr.
esofag fixată cu 3-4 fire la valva fundică.
91. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
TRAT. RGE ASOCIAT ALTOR PR.CHIRURGICALE
A. Op. Heller - în acalazia cardiei, abord laparoscopic.
Desfiinţare SEI fav. RGE asociere pr. antireflux (fundoplic.
parţială Toupet sau hemivalva anterioară Dor)
92. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
COMPLICAŢII INTRAOPERATORII
1. Hemoragie - a. diafragm. secţ. la disecţia pilier stg,
- vasele gastrice scurte,
- splină
2. Pneumotorax – deschidere pleură stg./dr. la disecţia
mediastin.
3. Leziuni esofagiene – la disecţia perete post.
4. Emfizem – se poate remite spontan în câteva ore.
93. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
URMĂRIREA POSTOPERATORIE
Ziua 0 - fără sondă nasogastrică,
- seara lichide.
Ziua 1 - lichide,
- analgetice minore.
Ziua 2 - tranzit e-g cu Gastrografin pt. verifica funcţ. valvei,
- regim igienodietetic.
Externarea – după reluarea tranzitului intestinal.
Control radiologic, endoscopic şi manometric la 30 şi la 120 de zile
98. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
COMPLICAŢII POSTOP. TARDIVE
4. Alunecarea părţii prox.stomacului prin valvă – disfagie, pirozis.
- fund stomac nu a fost mobilizat,
- nerecunoaştere esofag scurt,
- mobilizarea inadecvată a esofagului.
99. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE)
CONCLUZII
1. Una din cele mai frecv. boli digestive ( 75% din pat. esofag.,
în România 1/7 din consultaţii GE)
2. Importanţa dg. corect sau a excluderii altor cauze de RGE
3. EDS are val. predictivă pt. evoluţie
4. Corel. între vechime RGE şi ap. complic. instit. precoce trat.
5. Tratament individualizat în echipă pluridisciplinară
6 Trat. chir. laparoscopic - întruneşte dezideratele trat. modern.