REVITALIZAREA ARHITECTURAL-SPAȚIALĂ A UNUI FRAGMENT DIN CENTRUL ISTORIC AL ORAȘULUI CHIȘINĂU

MEMBRII ECHIPEI :
TOPCIU Cristina, st. gr. ARH-183
SELEMET Alexandr, st. gr. ARH-183
CIOCHINĂ Grigore, st. gr. ARH-181
OLTEANU Sorin, st. gr. ARH-181
PROIECTARE DE ARHITECTURĂ XI
REVITALIZAREA ARHITECTURAL-SPAȚIALĂ A UNUI
FRAGMENT DIN CENTRUL ISTORIC AL ORAȘULUI CHIȘINĂU
ANALIZA CONTEXTULUI URBAN
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
DEPARTAMENTUL ARHITECTURĂ

CUPRINS
• amplasarea geografică a sitului examinat;
• date generale despre situl examinat;
• fotofixarea sitului, desfășurate;
• plan general existent;
• pașapoarte monumentelor arhitecturale;
• scheme de analiză și concluzii în baza acestora;
• plan general - propunere;
• scheme de analiză - propunere;
• desfășurate - propunere;
• inserție: clădire cu destinație coliving;
• inserție: spații multifuncționale. HoReCa;
• inserție: muzeu de artă contemporană;
• inserție: townhouse pentru 3 familii;
• planșa finală.

SCHEMA DE ÎNCADRARE ÎN CENTRUL ISTORIC

DATE GENERALE
• zona examinată este amplasată în mun. Chișinău,
zona Chișinăului istoric, pe un teritoriu care s-a
dezvoltat pre-imperial;
• zona examinată este mărginită de străzile : Vasile
Alecsandri, Alexandru cel Bun, George Coșbuc și
Alexandru Hâjdeu;
• suprafața totală a zonei de intervenție este de
aproximativ 11 ha;

DESFĂȘURATE
DESFĂȘURATA DE-A LUNGUL STR. ALEXANDRU VLĂHUȚĂ ÎNTRE STR. AL. HÂJDEU ȘI O. GOGA
DESFĂȘURATA DE-A LUNGUL STR. VASILE ALECSANDRI ÎNTRE STR. O. GOGA ȘI AL. HÂJDEU

DESFĂȘURATE
DESFĂȘURATA DE-A LUNGUL STR. OCTAVIN GOGA ÎNTRE STR. V. ALECSANDRI ȘI G.COSBUC
DESFĂȘURATA DE-A LUNGUL STR. ALEXANDRU VLĂHUȚĂ ÎNTRE STR. AL. HÂJDEU ȘI I.HÂNCU

SCHEMA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL

SCHEMA VIZIBILITĂȚII MONUMENTELOR ARHITECTURALE

SCHEMA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL,
CONCLUZII
• Multe monumente istorice nu și-au păstrat ansamblul inițial,
ulterior, s-au construit multiple anexe care strică aspectul general
al clădirilor istorice și denaturează contextul istoric;
• Unele monumente istorice au suferit intervenții și au pierdut
aspectul istoric inițial;
• Cu toate că multe clădiri istorice au suferit intervenții, s-a păstrat
spiritul locului.

PAȘAPOARTE MONUMENTELOR ARHITECTURALE
Alexandru Hâjdeu, 71
Casă de raport cu pasaj comun
Nr Localitate Denumire Perioadă Tip Categorie
76
Chişinău,
Str. A. Hajdeu nr. 71
Casă de raport cu magazie la
parter
Încep. sec. XX
Arhit
N
Extras din Registru Național
Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a
municipiului Chişinău. Datează in a doua jumătate a secolului al XIX-lea (datarea din registru sfârşitul secolului al
XIX-lea este negată), cu faţadele decorate în stil eclectic.
Este o clădire de locuit, ridicată în două etaje, amplasată la colţul cartierului mărginit de străzile Alecsandri şi
Alexandru Hâjdău. În urma trasării străzii Alecsandri, care a tăiat din clădirile din vecinătatea sa din stânga, casa
de raport a devenit clădire de colţ, ruptă din fondul construit perimetral. Este construită din piatră de carieră.
Planul casei este rectangular, ocupând întreaga lăţime a parcelei, pentru acces în curte fiind rezervat în axa de
simetrie a casei, un gang de trecere.
Date preluate din http://www.monument.sit.md/

Alexandru Hâjdeu, 93
Casă de raport cu prăvălie (denumire din Registru)
130
Chişinău,
Str. A. Hajdeu, 93
Casă individuală
Jum. a. II a sec.
XIX
Arhit
N
Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi
cultură a municipiului Chişinău. Datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea, cu faţadele decorate în stil
eclectic.
Casă de locuit, ridicată pe un demisol înalt, rectangulară în plan. Intrarea, mărginită de pilaştrii ordinului
doric, este amplasată asimetric, la colţul clădirii. accentuată de un fronton circular cu tumbe laterale.
Decorul plastic este alcătuit din arsenalul neoclasicismului: o cornişă cu friză, ancadramentele simple
sub forma de plintă a ferestrelor rectangulare, cu evidenţierea cheii de boltă. Sub ferestre panouri
rectangulare, pervazul cu muluri este susţinut de console.

Alexandru Vlăhuță, 3
Casă individuală
283. Str. A. Vlăhuţă – 3, 5, 6,
7, 8, 10, 12, 13, 14, 22,
24, 28, 26
Arhit
Artă
N
Monument de arhitectură de valoare locală, inclus în Registrul de monumente de istorie şi cultură a
municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe. A fost construită în anii ’80 ai secolului al XIX-lea. Un
timp a fost sediul unei case de rugăciuni.
Literul A. Casa este rectangulară în plan, ridicată într-un nivel pe un soclu înalt, amplasată la colţul
cartierului, format la intersecţia străzilor Alexandru Vlahuţă şi Octavian Goga, cu laturile aliniate liniilor roşii a
străzilor. Compoziţia spaţial-volumetrică a casei s-a format treptat din alipirea a două clădiri separate, o casă
de locuit, aflată la colţ, şi un corp secundar, amplasat perpendicular străzii Goga, printr-un corp de casă
secundar.
Soluţia casei derivă din schema casei populare, cu hol central şi simetrie faţă de axa transversală, paralelă
străzii A. Vlahuţă. Legătura dintre camere estre realizată în anfiladă circulară. În faţa casei, orientată spre
curte, se află o galerie cu stâlpi din lemn, spre care casa se deschide printr-o arcadă din coloane robuste ale
ordinului doric. O individualitate a casei este şi alcovul cu o arcadă al sufrageriei. O parte a interioarelor au
păstrat plafonul cu detalii modelate. Sub casă se află un subsol amplu, cu orificii de aerisire.
Faţadele erau executată în zidărie aparentă, actual văruite. Faţada principală are şase axe, cinci goluri de
ferestre şi un gol de uşă, amplasat lateral. Intrarea are loc printr-un portic, care accede în galeria laterală,
orientată spre curte. Porticul intrării este cu două coloane ale ordinului doric, care susţin un antablament
masiv încununat de un fronton semicilindric. Faţada vestică, aliniată străzii Octavian Goga, are 10 axe de
goluri de ferestre, dintre care şapte erau ale casei şi trei ale corpului secundar de casă, aspectul cărora a
fost integrat arhitectural. Ferestrele sunt rectangulare, cu ancadramente cu bosaje în diamant (le-au pierdut
în ultimul deceniu). În plinurile dintre au fost repartizate într-un ritm egal lesene, care susţin friza simplă de
sub cornişă. La colţuri se aflau lesene cu caneluri.

Casă individuală
283. Str. A. Vlăhuţă – 3, 5, 6,
7, 8, 10, 12, 13, 14, 22,
24, 28, 26
Arhit
Artă
N
Literul B. Este un corp de casă alungit, ridicat pe un soclu înalt, cota parterului fiind potrivită la cea a
casei de locuit. Întrunea o magazie cu o unitate comercială, orientată cu intrarea spre strada
Octavian Goga. Are un plan rectangular, alungit în adâncimea parcelei de teren.
Faţada principală era executată în zidărie aparentă, actual văruită. Compoziţia ei este alcătuită din
trei axe de goluri, două de ferestre şi unul de uşă amplasat central (astupat la ultima reparaţie).
Faţada este terminată în partea superioară cu un atic, cu partea centrală circulară. Ancadramentele
sunt simple, cu evidenţierea cheii de boltă, dominate de ferestre de aerisire. Deasupra intrării în
încăperea comercială, în designul copertinei, se afla monograma din literele alfabetului latin "DN".(azi
intrarea este astupată şi iniţialele au dispărut). Intrarea în curte avea loc printr-o poartă cu piloni
monumentali din piatră, tencuiţi şi decoraţi plastic în spiritul arhitecturii casei. Pilonii au un
coronament de cupole din fâşii cuplate.

Casă individuală
174.
Chişinău
Str. A. Vlăhuţă, nr.5
Casă individuală
Anii 80 ai sec.
XIX
Arhit
N
Monument de arhitectură de valoare locală, inclus în Registrul de monumente de istorie şi cultură a municipiului
Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe. A fost construită în anul 1887, dată incizată pe peretele interior al casei.
Pe cartuşul din porticul intrării, deasupra uşii, sunt indicate iniţialele primului proprietar cu litere ale alfabetului latin
"IH".
Casa este ridicată într-un nivel, pe un soclu, are un plan unghiular, aliniată cu latura lungă liniei roşii a străzii A.
Vlăhuţă, cu o aripă alungită în adâncul cartierului. Planimetria este supusă principiului de zonare funcţională a
încăperilor. De-a lungul străzii sunt orientate odăile de onoare, spre curte – dormitoarele, orientate spre galeria,
care face legătura cu aripa gospodărească. Ultima are o structură derivată de la casa populară de locuit, cu trei
încăperi. Sub această parte se află un subsol.
Faţada principală are o compoziţie asimetrică, cu şase axe, cinci goluri de ferestre şi un gol de uşă, amplasat
lateral.

Octavian Goga, 18A, B
Casele clerului administrării moșiilor mănăstirești “Închinate Sf. Munte Athos”
283.
Chişinău
Str. O. Goga – 2, 4, 7, 8, 13,
14, 18, 20, 21, 24, 26, 33
Arhit N
Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a
municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe. Datarea este din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea,
construit cu influenţa stilului neoclasic. În 1903 a fost atestat drept curte mănăstirească.
Este un complex din două clădiri, care constă dintr-un corp de casă cu funcţii diverse (administrare, şcoală sau
spital, literul A) şi casa egumenului (literul B), dependinţe şi o vastă grădină.
Literul A. Este o clădire ridicat într-un etaj, pe un plan unghiular, aliniat cu latura lungă la linia roşie a străzii
Octavian Goga. Planimetric este compus din două părţi, cu funcţii diferite. Porţiunea aliniată străzii Octavian Goga
are un coridor central cu încăperi mari, dispuse de o parte şi alta. La capetele clădirii se află două coridoare
transversale, care comunică cu strada. Corpul orientat spre curte, are un plan specific locuinţelor, ridicată pe un
beci. Intrarea este amplasată în axa de simetrie, de unde se accede în camerele laterale, câte două în fiecare
parte. Ambele secţii ale planului comunică între ele.
Faţada are o compoziţie simetrică cu un rezalit central, încununat de un fronton triunghiular. Nouă axe, şapte
goluri de ferestre, dintre care trei se află în rezalitul central, şi două de la uşile de intrare, azi una astupată,
evidenţiate prin câte un atic. Colţurile clădirii sunt evidenţiate prin lesene cu bosaje orizontale.
Literul B. Casa de locuit cu cancelaria administraţiei este ridicată într-un etaj, pe un plan rectangular, cu o
retragere de la linia roşie a străzii Octavian Goga. Planimetria este bazată pe legătura prin coridor a încăperilor,
amplasate de ambele părţi. O parte a odăilor sunt mai mari, dispuse în anfiladă circulară, cu o grupare funcţională
în jurul unor dependinţe, concentrate lângă intrarea din partea curţii. Faţada principală are o compoziţie simetrică,
cu cinci axe, patru goluri de ferestre şi unul de uşă, amplasat în rezalitul central, încununat cu u fronton
triunghiular. Compoziţia aminteşte de arhitectura casei populare cu cerdac în faţă. Ferestrele sunt de dimensiuni
mari, conturate cu ancadramente din muluri clasice, dotate cu plite de pervaz.

Casele clerului administrării moșiilor mănăstirești “Închinate Sf. Munte Athos”
283.
Chişinău
Str. O. Goga – 2, 4, 7, 8, 13,
14, 18, 20, 21, 24, 26, 33
Arhit N

Octavian Goga, 19
Casă parohială a bisericii “Sf. Haralambie” (denumire din Registru)
Extras din Registru Local
municipiului Chişinău la iniţiativa Primăriei. Datarea este de la mijlocul secolului al XIX-lea (datarea cu sfârşitul
secolului al XIX-lea este contestată).
Este o casă de locuit, construită într-un nivel, aliniată la linia roşie a străzii Octavian Goga, formând un front
comun cu casa parohială a bisericii Sf. Haralambie, cu adresa de pe strada Alexandru cel Bun, 50, literul C.
Faţada casei avea patru axe, trei goluri de ferestre şi unul de la uşa intrării, azi astupată. Decoraţia plastică este
din arsenalul stilului neoclasic – cornişe, brâu la nivelul plitelor de pervaz şi ancadramente ferestrelor mari, toate
de bună calitate.
Nr. Adresa poştală Denumirea mon. Codul mon. Cronologie Gen Note
210 str. Octavian Goga, 19 Casă de locuit ChCi4.4-14.1 Mijl. sec. XIX Arh.

Atelier de confecționat mobilă cu locuința proprietarului A. Golberg (denumire din Registru)
municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe. Datează de la începutul secolului al XX-lea, în stil modern,
orientarea.
Este un complex din mai multe clădiri, dintre care literul A este clasat monument de arhitectură.
Din 1903 până în 1912 proprietar al proprietăţii imobiliare a fost negustorul M. Abramovici. În 1912 ea este
cumpărată de familia Goldenberg, care demolează vechile construcţii şi obţin permisiune de a construi o nouă
clădire cu două niveluri. Edificarea a avut loc între anii 1912–1913, supravegheată de inginerul S. Fedman. În
perioada interbelică clădirea continua să funcţioneze ca fabrica de mobilă a lui Goldenberg. În anii celui de al
doilea războiului a fost deteriorată, pierzând coronamentul faţadei principale şi acoperişul.
Este un edificiu cu destinaţie industrială, construit în două etaje, ridicat pe un plan rectangular, amplasat cu faţada
îngustă la linia roşie a străzii. Planul conţine la parter două încăperi mari, etajul era fără diviziuni interioare.
211 str. Octavian Goga, 22
Atelier de confecţie
a mobilei
ChCi4.4-14.6 Înc. sec. XX Arh.

Octavian Goga, 26
Casă individuală
municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe. Datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea, construită în stil
eclectic. În 1903 proprietar este atestat Şapiro. În timpul celui de al doilea război mondial fost deteriorată şi
refăcută în perioada postbelică, cu pierderi ale arhitecturii originale.
Clădirea are un plan rectangular, orientat cu faţada îngustă spre stradă, alungit în adâncul cartierului, ridicat într-
un etaj pe un demisol. Accesul din stradă are loc printr-o anexă, care atribuie planului o configuraţie unghiulară.
Odăile sunt amplasate în anfiladă circulară, cu o intrare, printr-un hol luminos, din partea curţii. La capătul clădirii,
orientat în partea opusă străzii, se află un apartament separat, alcătuit din patru odăi.
Faţada are o compoziţie asimetrică, cu şase axe, cinci goluri de ferestre şi unul de uşă, amplasat lateral, spre
stânga, arhitectură inspirată din proiectele-model de case urbane.
283.
Chişinău
Str. O. Goga – 2, 4, 7, 8, 13, 14,
18, 20, 21, 24, 26, 33
Arhit N

Octavian Goga, 33
Casă de raport cu unități comerciale - Casă de raport prăvălii (denumire din Registru)
municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe. Datează de la mijlocul secolului al XIX-lea, cu faţadele
construite în stil eclectic cu detalii neoclasice.
Cele mai timpurii informaţii cunoscute cu privire la această proprietate imobiliară sunt furnizate de primul plan de
sistematizare a Chişinăului, în care, pe acest loc, este indicat un imobil. În decursul a două secole care au urmat,
această clădire a fost amplificată prin noi construcţii.
Casa este orientată cu faţada principală spre un scuar, format la confluenţa străzilor Octavian Goga, Bălţi şi
Mincu. Planul casei repetă configuraţia poligonală a terenului proprietăţii imobiliare.
283.
Chişinău
Str. O. Goga – 2, 4, 7, 8, 13, 14,
18, 20, 21, 24, 26, 33
Arhit N

Alexandru cel Bun, 48A, B
Curte urbană cu unitate comercială - Casă de raport (denumire din Registru)
municipiului Chişinău, introdus la iniţiativa Primăriei. Edificiu este caracteristic pentru mijlocul secolului al XIX-lea.
La începutul secolului al XX-lea aparţinea negustorului Şaia Pudis, arendat de Societatea filantropică "Soileh
Nofliim" pentru ajutorarea evreilor săraci. În 1940 era utilizat de Sufrageria Evreiască.
Clădirea este aşezată în zona de jos a străzii, aliniată liniei roşii. Este construit cu două niveluri, cu o mansardă
din partea curţii, cu anexe laterale, într-un singur etaj. La faţada posterioară se afla o galerie pe stâlpi.
Comunicarea dintre etaje se efectua de pe o scară interioară. Faţada principală, orientată spre strada Alexandru
cel Bun, are o compoziţie simetrică, împărţită în trei părţi prin lesene. Evidenţierea părţii centrale are loc printr-un
rezalit plat, cu partea superioară încununată printr-un parapet.
35 str. Alexandru cel Bun, 48
Casă urbană cu
spaţiu comercial
ChCi 4.4-14.3 Mijl. sec. XIX Arh.

Alexandru cel Bun, 50A, B, C
Complex aferent bisericii Sfântul Mare Mucenic Haralambie
Monument de arhitectură de însemnătate locală (valoarea naţională a fost contestată în timpul studierii), introdus
în Registrul monumentelor de istorie a municipiului Chişinău la iniţiativa Primăriei.
Este alcătuit din trei clădiri alcătuit din locuinţa preotului, şcoala parohială, şi o unitate comercială, complex
constituit la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Casa de locuit, este amplasată la colţul de sud-est al proprietăţii imobiliare. Planul are o configuraţie unghiulară,
cu faţada principală orientată spre strada Octavian Goga. Centrul compoziţional este holul, în care se accede prin
două intrări – una din stradă şi alta din curte. În jurul holului sunt grupate odăile. Compoziţia faţadei principale este
asimetrică, cu intrarea accentuată de un portic. Elementele decorative ale faţadei sunt distruse. Planimetria, cu
organizarea funcţională şi raţională a încăperilor în jurul holului central, presupune implicarea unui arhitect de
formare profesionistă de la începutul secolului al XX-lea.
20.
Chişinău, Str. Alexandru cel
Bun, nr.50
Biserica “Sf.
Haralambie”
1836
Artă
Arhit
N

Alexandru cel Bun, 54
Complex locativ-comercial - Casă individuală (denumire din Registru)
Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registru monumentelor de istorie şi cultură a
municipiului Chişinău las iniţiativa Primăriei. Este datat cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea – începutul
secolului al XX-lea, Până în 1940 aparţinea moştenitorilor negustorului Dumitru Ciolac.
Este un complex alcătuit din două clădiri. Casa principală are două niveluri – parter şi subsol, judecând după
planimetrie, reprezenta o unitate comercială. Planul este aproape pătrat, spre stradă, la ambele niveluri, erau
amplasate încăperile destinate operaţiilor comerciale. Dinspre curte, de-a lungul faţadei posterioare, la fiecare
nivel avea câte o galerie, sprijinită pe coloane de piatră. La colţul de sud al galeriei se află scara din fontă cu un
volum semicircular, alipit ei, unde se găsea, probabil, mecanismul pentru ridicarea mărfurilor. Faţada este
înzestrată cu detalii în spirit eclectic.
38 str. Alexandru cel Bun, 54
Complex locativ-
comercial
ChCi 4.4-14.4
A II jum. a sec.
XIX
Arh.

SCHEMA ZONĂRII FUNCȚIONALE A TERITORIULUI

SCHEMA ZONĂRII FUNCȚIONALE A TERITORIULUI,
CONCLUZII
• Obiectivele rezidențiale ocupă majoritatea teritoriului examinat;
• Partea centrală a sitului este reprezentată de obiectivele cu destinația
specială: secție de poliție, inspectoratul național de securitate publică,
direcția generală prevenție, serviciul tehnologii informaționale;
• Obiective de învățământ – Centrul de Excelență în Industria Ușoară și
colegiul Alexei Mateevici;
• Obiective de cult – Biserica Sf. Mucenic Harlambie și sinagoga
ruinată;
• Obiective social-administrative – Centrul multifuncțional #5, direcția
generală pentru protecția drepturilor copilului, centrul de resurse
pentru drepturile omului;
• Obiective de medicină – Centrul Sănătății Familiei “GALAXIA”, centrul
medical INVITRO DIAGNOSTICS și centrul medical All Clinic.

EXTRAS DIN REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM, OR. CHIȘINĂU

EXTRAS DIN REGULAMENTUL LOCAL DE
URBANISM, OR. CHIȘINĂU, CONCLUZII
• În zona studiată predomină codul urbanistic C4 și R6, ceea ce
permite construirea de locuințe rezidențiale, iar în cadrul C4,
spații comerciale cu un CUT maxim 4;
• În cadrul zonei sunt câteva porțiuni marcate Re, revitalizare și S,
special, care ar presupune condiții suplimentare speciale față de
proiectare;
• La momentul actual, regulamentul local de urbanism nu este
respectat de către unele clădiri construite.

SCHEMA FORMELOR DE PROPRIETATE

SCHEMA FORMELOR DE PROPRIETATE,
CONCLUZII
• Aproximativ 80% din parcele analizate sunt
proprietate publică;
• Limitele parcelelor conform cadastru sunt haotice și
au forma neregulată;
• Unele clădiri ies din limitele parcelelor cadastrale;

SCHEMA REGIMULUI DE ÎNĂLȚIME

SCHEMA REGIMULUI DE ÎNĂLȚIME,
CONCLUZII
• Predomină un regim de înălțime redus, cu excepția unor
clădiri și locuințe contemporane, în timp ce, perimetral,
situl propus spre revitalizare este mărginit de clădiri cu
regim de înălțime înalt, necorespunzător centrului istoric;
• Regimul de înălțime variază haotic, astfel nu putem defini
o zonă cu un regim de înălțime stabil.

SCHEMA TRANSPORTULUI - CARTOGRAMA

SCHEMA TRANSPORTULUI, CONCLUZII
• Adiacent terenului trec mai multe magistrale, una de
interes urban și două de interes raional;
• Cu toate că sunt câteva stații de transport public și mai
multe rute de transport, acestea nu fac o conexiune
reușită cu toate părțile orașului;
• Parcările auto sunt amenajate improvizat, majoritar
automobilele fiind parcate haotic.

SCHEMA GRADULUI DE UZURĂ, CONCLUZII
• Starea generală a clădirilor examinate după gradul
de uzură se află în intervalul 30-60% datorită
aspectului neglijat a siturilor și construirii haotice;
• Clădiri capitale contemporane se află în majoritatea
sa în afara hotarului zonei de intervenție.

SCHEMA SPAȚIILOR VERZI, CONCLUZII
• Zonele verzi sunt amplasate haotic, cu excepția unor zone de
parc/scuar organizate. Acest fapt limitează locurile de recreere în
natură pentru locatarii zonei de intervenție;
• Din partea străzii V.Alecsandri lipsește un obstacol verde, care ar
bloca gazele de eșapament și ar limita poluarea fonică a zonei din
interiorul cartierelor examinate;
• În procesul de proiectare ar trebui investigată posibilitatea de
comasare a unor zone verzi și de amenajare a unor zone verzi din
punct de vedere strategic, pentru a crea logică și utilitate.

SCHEMA MORFOLOGICĂ, CONCLUZII
• Pe teren întâlnim 3 zone geomorfologice, destul de
diferite unele față de altele;
• Per general, predomină zonele A, D, care sunt
favorabile sau relativ favorabile pentru construcții;
• Zona mai puțin favorabilă pentru construcții, E,
ocupă doar o mică parte din zona de intervenție, ce
nu ar trebui să influențeze propunerea ulterioară.

SCHEMA DOMINANTELOR ARHITECTURALE

SCHEMA DOMINANTELOR ARHITECTURALE,
CONCLUZII
• Putem deosebi mai multe forme de dominante în
zona examinată, în baza regimului de înălțime, al
volumului construit sau în baza interesului și
importanței arhitecturale;
• Putem deosebi câteva clădiri dominante din punct
de vedere al volumului construit, care sunt
distructive pentru zona de intervenție;
• În procesul elaborării propunerii, este necesar să fie
acordată deosebită atenție acestor clădiri distructive
depistate.

SCHEMA AXELOR COMPOZIȚIONALE,
CONCLUZII
• Axele compoziționale principale se dezvoltă pe străzile ce
limitează perimetral cartierele propuse spre intervenție;
• La intersecția axelor compoziționale se creează zone dominante
compoziționale, care pot ulterior fi utilizate în proiectare;
• Axele ce se dezvoltă de-a lungul străzilor Bălți, Vlăhuță și Iacob
Hâncu, creează un triunghi compozițional care ulterior poate fi
utilizat pentru ademenirea vizitatorilor.

SCHEMA DE INTERVENȚIE, CONCLUZII
• Majoritatea clădirilor necesită intervenții de modernizare,
reconstrucție sau restaurare, în cazul monumentelor istorice;
• Spre demolare se propun clădiri auxiliare(anexe, garaje,
saraiuri) și clădirile în stare de degradare avansată, care nu
conțin în sine valoare istorică sau funcțională;
• Această schemă permite crearea planului de bază și a spațiului
pentru încadrarea ulterioară a propunerilor de intervenție.

SCHEMA PROPUSĂ A ZONĂRII FUNCȚIONALE

SCHEMA PROPUSĂ A REGIMULUI DE ÎNĂLȚIME

SCHEMA PROPUSĂ A TRANSPORTULUI

SCHEMA PROPUSĂ A SPAȚIILOR VERZI

SCHEMA PROPUSĂ A TRASEULUI TURISTIC

DESFĂȘURATE - PROPUNERE
DESFĂȘURATA DE-A LUNGUL STR. V. ALECSANDRI
DESFĂȘURATA DE-A LUNGUL STR. AL. VLĂHUȚĂ
DESFĂȘURATA DE-A LUNGUL STR. G. COȘBUC

DESFĂȘURATA DE-A LUNGUL STR. BĂLȚI
DESFĂȘURATA DE-A LUNGUL STR. AL. CEL BUN
DESFĂȘURATA DE-A LUNGUL STR. AL. HÂJDEU
DESFĂȘURATA DE-A LUNGUL STR. I. HÂNCU

DESFĂȘURATA DE-A LUNGUL STR. O. GOGA
DESFĂȘURATA DE-A LUNGUL STR. AL. VLĂHUȚĂ
DESFĂȘURATA DE-A LUNGUL STR. G. COȘBUC

INSERȚIE: CLĂDIRE CU DESTINAȚIE COLIVING

INSERȚIE: SPAȚII MULTIFUNCȚIONALE. HORECA

INSERȚIE: MUZEU DE ARTĂ CONTEMPORANĂ

INSERȚIE: TOWNHOUSE PENTRU 3 FAMILII

REVITALIZAREA ARHITECTURAL-SPAȚIALĂ A UNUI FRAGMENT DIN CENTRUL ISTORIC AL ORAȘULUI CHIȘINĂU

Recommended

Recommended

More Related Content

Featured

Featured (20)

REVITALIZAREA ARHITECTURAL-SPAȚIALĂ A UNUI FRAGMENT DIN CENTRUL ISTORIC AL ORAȘULUI CHIȘINĂU