Proiect despre preventia fumatului obiective alese si scopul proiectului

1. Promovarea sănătății.
Educație pentru sănătate

2. PROIECT DE INTERVENTIE PENTRU
FUMATORI
• Cuvinte cheie: fumat, prevenire, proiect, adicție, adolescenți
•
• Rezumat
• Elaborarea acestui proiect a avut în vedere problematica consumului cu risc în randul elevilor.
• În România se constată aceeaşi tendinţă ca şi în plan mondial, o creştere a numărului de fumători în
rândul adolescenţilor şi tinerilor.
• Fumatul este unul din cele mai vechi obiceiuri de pe glob, acesta devenind în prezent o problemă majoră
de sănătate publică în întreaga lume, și este unul din factorii principali de risc major, care conduce la
consecințe extrem de grave pentru sănătatea omului și, mai ales, a generației în creștere. O problemă aparte
pentru sănătatea publică o reprezintă fumatul în rândul generației în creștere, deoarece a fost demonstrat că
aproximativ 2/3 trec prin experiența primei țigări fumate la vârsta de până la 18 ani și 2/5 din adulții
fumători încep să fumeze în mod regulat la vârsta de până la 16 ani.
• Deoarece această perioadă este una foarte sensibilă, în care se petrec numeroase schimbări atât cognitive
cât și afective în personalitatea tinerilor, intervenirea cu un program de prevenție a fumatului are șanse mai
mari de reușită.
•

3. • Introducere
• Fumatul are o semnificație socială care este determinată și de modele de atitudini și comportamente specifice colectivităților
locale. De aceea considerăm că și intervenția trebuie să fie făcută prin colectivitate, prin comunicare anti-fumat și schimbarea
atitudinii față de fumat, prin oferirea de modele de comportament sănătos, pozitiv
• Fumatul este unul dintre comportamentele de risc cu consecințe grave şi de lungă durată asupra stării de sănătate şi a intrat în
atenția autorităților de sănătate publică atât pe plan naţional, cât şi mondial. Fumatul contribuie, în mare măsură, la reducerea
duratei de viaţă şi este responsabil de decesul a zece mii de persoane pe zi, pe baza datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Deşi
se cunosc bine efectele nocive ale fumatului, în Europa se fumează anual în jur de două mii de ţigări pe persoană. În ciuda
efectelor nocive pe care le are fumatul asupra organismului uman, indicatorii ne arată că fumatul este extrem de nefavorabil în
rândul femeilor și tinerilor. Analizând diferitele tendințe din lume şi din Europa, în România se poate remarca o creștere a
consumului substanțelor stimulente legale, astfel şi o creştere a consumului de țigări.
• Un studiu a urmărit obiceiurile de fumat la un lot de câteva mii de tineri. Conform rezultatelor globale, în jur de 40% dintre copii
din clasele VI-VII au încercat deja să fumeze. S-au studiat aspectele de sănătate, sociale şi economice ale răspândirii fumatului. S-a
constatat că programele de prevenire, pe lângă transmiterea cunoștințelor necesare, trebuie să se bazeze pe motivare și pe
campanii pozitive în legătură cu educarea pentru o viață sănătoasă complexă.
• Despre „Global Youth Tobacco Survey”
• GYTS reprezintă raportul global al Organizației Internaționale a Sănătății asupra sănătății, bunăstării, mediului social și
comportamentelor de risc în rândul copiilor

4. 1. MOTIVAŢIAALEGERII TEMEI ȘI IMPORTANTȚA PRACTICĂ A PROIECTULUI PROPUS
• Motivul alegerii acestei teme derivă din dorința de documentare în legătură cu acest subiect fiind unul destul de important și în același timp destul de
controversat.
• Fumatul este unul din cele mai vechi obiceiuri de pe glob, cu consecinţe extrem de grave privind starea de sănătate a populaţiei.
• Cei mai mulţi fumători, chiar dacă încearcă să abandoneze fumatul, nu reuşesc pentru că îl apreciază drept un obicei la care este foarte dificil să
renunţi pentru că se consolidează foarte repede şi puternic, mai ales dacă debutează în adolescenţă. În cele mai multe cazuri, decizia de a fuma se ia în
adolescenţă şi, de regulă, în familiile în care părinţii sau bunicii sunt fumători.
• În aceste condiţii acţiunile de informare-educare a adolescenţilor cu privire la riscurile consumului de tutun trebuie însoţite şi de o serie de măsuri
legislative, care să reducă accesibilitatea la aceste produse şi să limiteze promovarea produselor din tutun prin mijloace mass-media.
• Asigurarea unui mediu de viaţă sănătos pentru copiii de azi, adulţii de mâine, este o responsabilitate ce revine, atât societăţii, prin elaborarea unor
măsuri legislative, menite să diminueze actuale dimensiuni ale consumului de tutun, dar şi şcolii şi familiei, prin educarea copiilor şi promovarea unui
stil de viaţă sănătos.
• Conform statisticilor , un procent de 26,7% din populaţia peste 15 ani fumează zilnic. Cu alte cuvinte, în ţara noastră sunt 5 milioane de fumători,
dintre care 4.4 milioane fumează zilnic. Prevalenţa fumatului în rândul persoanelor de peste 15 ani este de 30,5%, comparativ cu media EU de 27,53%.
În rândul bărbaţilor, prevalenţa este de 38,5%, în rândul femeilor de 23,1%. Dacă aceste statistici nu spun foarte multe despre gravitatea situaţiei,
următoarele cifre sunt edificatoare: 70 de români mor zilnic din cauza fumatului, 42.000 români mor anual din cauza complicațiilor asociate fumatului şi
peste 5.000 de români mor anual fiind fumători pasivi.
• În România, fumatul este un factor de risc major pentru bolile cronice, contribuind semnificativ la creşterea numărului de ani sănătoşi pierduţi
datorită dizabilităţii şi decesului prematur.
• Scopul proiectului este sensibilizarea adolescenţilor cu privire la riscurile consumului de tutun şi promovarea unui stil de viaţă sănătos.

5. 1. OBIECTIVELE PROIECTULUI
• Obiectivul general:
• Scopul principal al unei interventii de acest gen este acela de a atrage atenția adolescenților asupra efectelor dăunătoare pe care le produce fumatul,
atat pentru sănătatea lor cât și pentru a celor din jur, și de a reduce apariția acestui comportament.
• Dobândirea unor informaţii utile şi corecte privind tutunul precum şi riscurile asociate consumului acestuia;
• Implicarea adolescenţilor în activităţi utile care să presupună informare și spijin la timp.
• Obiective specifice
• 1. Creşterea nivelului de informare al elevilor cu privire la consecinţele sociale şi de sănătate, de scurtă şi de lungă durată ale fumatului
• 2. Identificarea rolului pe care are presiunea anturajului în decizia de a adopta comportamente de risc şi capacitatea de a le rezista
1. Formarea unor valori şi atitudini pozitive faţă de un stil de viaţă sănătos
2. Discutarea şi analizarea rolului influenţei grupului, a familiei şi a mass-mediei în formarea şi menţinerea atitudinilor faţă de fumat
3. Dezvoltarea deprinderilor de comunicare, asertivitate şi de a face faţă presiunii grupului
4. Dezvoltarea abilităţilor de luare a deciziilor, de gândire critică şi de management al stresului
5. Crearea şi promovarea alternativelor pentru petrecerea timpului liber
• Evaluarea impactului campaniilor de educaţie pentru sănătate în combaterea fumatului la elevi
• Obiectivele operaţionale – sunt reprezentate de acţiuni prevăzute pentru realizarea obiectivelor (ex. distribuirea de broşuri)