LUCRARE DE LICENTA - Formarea unei gândiri geografice la elevii

Formarea unei gândiri geografice la elevii din ciclul primar prin studiul disciplinei Geografia
Page 1
DOMENIUL: ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI
PREŞCOLAR
UNIVERSITATEA ALMA MATER DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE SOCIALE ȘI ADMINISTRARIVE
PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR
LUCRARE DE LICENŢĂ
Coordonator ştiinţific:
Lect. univ.dr.
Absolvent:
Student:
SIBIU 2016

Page 2
UNIVERSITATEA ALMA MATER DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE SOCIALE ȘI ADMINISTRARIVE
PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR
Formarea unei gândiri geografice la
elevii din ciclul primar prin studiul
disciplinei Geografia
Coordonator ştiinţific:
Lect. univ.dr.
Absolvent:
Student:
SIBIU
2016

Page 3
CUPRINS
INTRODUCERE ..................................................................................................................4
CAPITOLUL I. Rolul școlii în educația științifică și scopul principal al predării și
învățării disciplinei Geografie în ciclul primar..........................................................................7
1.1. Esenţa si specificul geografiei în ciclul primar..................................................................7
1.2. Obiectivele generale ale structurii geografiei în învățământul primar...............................9
1.3. Importanța cunoașterii particularităților psiho-pedagogice ale școlarului mic.................10
1.4. Locul şi rolul activităţilor geografice în învăţământul primar..........................................12
1.5. Formarea gândirii geografice la copiii din ciclul primar..................................................14
CAPITOLUL II. Strategii didactice utilizate la copiii din ciclul primar...................17
2.1. Strategia didactică – ansamblu integrat de componente pedagogice...............................17
2.2. Jocuri didactice folosite în predarea geografiei la elevii din ciclul primar.......................19
2.3. Valoarea instructiv - formativă a jocului didactic............................................................23
2.4 Evaluarea prin joc..............................................................................................................24
CAPITOLUL III. Prezentarea Cercetării pedagogice pe tema ............................................26
3.1. Tema cercetării.................................................................................................................26
3.2. Scopul cercetării...............................................................................................................27
3.3. Obiectivele cercetării........................................................................................................27
3.4. Ipoteza cercetării............................................................................................................. 27
3.5. Metode de cercetare utilizate.......................................................................................... 28
3.6. Grupul de preşcolari cuprins în cercetare........................................................................ 28
3.7. Desfăşurarea cercetării..................................................................................................... 29
3.7.1. Etapa preexperimentală................................................................................................. 29
3.7.2. Etapa experimentală...................................................................................................... 34
3.7.3. Etapa postexperimentală................................................................................................43
3.8. Prelucrarea şi interpretarea datelor cercetării....................................................................48
CAPITOLUL IV. Concluzii..................................................................................................51
ANEXE ..................................................................................................................................52
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................74

Page 4
INTRODUCERE
Învăţământul a evoluat și va evolua de-a lungul timpului. Sursa globală a
conţinuturilor învăţământului şi ale educaţiei este chiar cultura societăţii. Învatatorul are o
sarcină dificilă; aceea de a forma omul pentru viitor.
Transpunerea didactică a conţinuturilor învăţământului presupune utilizarea unui
sistem de operaţii logice, procedee, tehnici şi instrumente pedagogice.
Predarea și învăţarea disciplinei Geografia României nu trebuie să fie o povară pentru
elev, ci trebuie să devină o plăcere care vine din dorinţa de cunoaștere.
Învăţarea ştiintelor, în general, ar trebui să fie ca și niște jocuri ale copilariei care
trebuie să deschida imaginatia, gândirea și creativitatea elevilor.
În acest sens toate energiile mele s-au centrat asupra cunoaşterii în profunzime a
nevoilor şi trebuinţelor şcolarilor mei, a stăpânirii unui bagaj de metode şi procedee pentru a
atinge palierele cele mai sensibile ale gândirii şi sentimentelor copiilor.
Geografia nu este numai o ştiinţă de informare, care are ca scop de a-i educa pe elevi
în spiritul dragostei faţă de țară, ci are şi un rol de formare, creând emoţii şi sentimente care au
puternice influenţe în personalitatea acestora.
Studiul proceselor psiho-pedagogice, al schimbărilor ce se produc în gândirea elevilor
şi totodată în gândirea geografică a acestora, mi-au pus o serie de întrebări, la care am încercat
să dau răspunsuri.
Astfel au apărut unele întrebări:
Școlarii mei, nu și-ar forma gândirea geografică mai repede dacă li s-ar arăta o cale
mai amuzantă?
Geografia nu devine prin intermediul jocului mai accesibilă?
În urma unui lung şir de întrebări de acest tip am constatat în timp că jocul didactic
matematic este o cale prin care majoritatea problemelor mele îşi găsesc rezolvare.
Am ales ca temă a lucrării mele Formarea unei gândiri geografice la elevii din
ciclul primar prin studiul disciplinei Geografia României, deoarece aptitudinea pentru
geografie a unui copil nu este un dar rezervat unora, ci depinde aproape întotdeauna de calitatea
începuturilor învăţării ei.

Page 5
Am ales ca intrarea în această minunată lume a Geografiei să o realizez prin
intermediul jocurilor didactice. Acestea au oferit un cadru propice pentru învăţarea activă,
participativă, au stimulat iniţiativa şi creativitatea copiilor.
Ca să reușesc să dezvolt gândirea elevilor, a trebuit să îi învăţ să desprindă din diverse
obiecte şi fenomene separate, legăturile lor interne şi să le folosească în explicarea altor fapte
şi fenomene geografice.
A învăţa elevii să gândească geografic înseamnă să-i învățăm să privească fenomenele
naturale şi sociale în continuă dezvoltare şi transformare, să vadă și să înțeleagă legăturile lor
interne precum și interdependenţa dintre ele.
În scopul prezentat, am dorit ca în timpul orelor de Geografie să nu prezint un fapt sau
un fenomen separat, ci în contextul din care face parte. Prin această metodă, elevii vor înţelege
legătura fenomenelor studiate cu celelalte fenomene, precum şi interdependenţa dintre ele.
Am încercat să demonstrez în această lucrare că principala strategie didactică utilizată
în formarea gandirii geografice la copiii şcolari este jocul.
În scrierea lucrării de față am utilizat multe lucrări geografice, lucrări de psihologia
copilului, manuale, dar şi opere literare care înfațișează într-o lumină artistică formele de
relief.
Ordinea în care am ales să așez capitolele este una simplă și logică.
Am pornit în primul capitol cu noţiunile introductive, unde este prezentat rolul şcolii în
educaţia ştiinţifică, scop principal al predării și învăţării Geografiei în ciclul primar.
În capitolul al doilea m-am oprit asupra strategiilor didactice și a jocurilor didactice
folosite în predarea geografiei la elevii din ciclul primar. Tot în acest capitol am relevat
metodele specifice folosite în cadrul activităților liber-creative cât şi în cele de dezvoltare a
limbajului.
Capitolul al treilea este şi cel care dă titlul lucrării de față. Formarea noţiunilor de
geografie nu trebuie văzută ca un scop în sine, ci ca un mijloc de dezvoltare a gândirii
geografice a elevilor.
În cadrul acestei etapei am stabilit cadrul cercetării, am formulat obiectivele:
 optimizarea performanţelor şcolare prin utilizarea jocului didactic;
 observarea, descrierea şi relaţionarea elementelor de mediu geografic prin utilizarea
jocului didactic;
 cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei prin intermediul
jocului didactic

Page 6
Am prezentat demersul cercetarii experimentale, în care am folosit doua eșantioane
de elevi. Am elaborat un test inițial si un test final, dupa care am sistematizat si interpretat
rezultatele elevilor la cele doua teste. În final am ajuns la concluzia ca utilizarea jocului didactic
a dat roade, confirmând ipoteza noastră.
Materialul grafic reprezintă un sprijin foarte important în explicarea și analiza unor
procese sau fenomene geografice.
Scopul acestei lucrări este de a-i face pe elevi să observe, să dezvăluie sensul geografic
al obiectelor şi fenomenelor şi să obţină concluzii pentru activitatea practică.
Sper ca aceasta lucrare sa constituie o mică parte din giganticul edificiu al cunoașterii,
oferind o mai bună înțelegere a modului în care va trebui să se îndrepte învățămantul pentru a
oferi elevilor o gândire geografică mai consistentă.

Page 7
CAPITOLUL I
ROLUL ŞCOLII ÎN EDUCAŢIA ŞTIINŢIFICĂ ŞI
SCOPUL PRINCIPAL AL PREDĂRII ȘI ÎNVĂŢĂRII
DISCIPLINEI GEOGRAFIE ÎN CICLUL PRIMAR
1.1. Esenţa si specificul disciplinei Geografie în ciclul primar
Noul plan de învăţământ de la ciclul primar, în actuala legislație pedagogică, a avut
unele modificări în sensul că, la disciplina Geografie, se predau şi lecții legate de cunoaşterea
mediului înconjurător, drept pentru care a fost schimbată denumirea în disciplina Ştiinţele
naturii.
Disciplina Geografie este considerată ca fiind unul dintre cele mai vechi obiecte
didactice de învăţământ. Împreună cu disciplinele Istorie şi Limba Română constituie trilogia
şcolii care demonstrează în continuare permanenţa poporului nostru şi vechimea patriei noastre
pe aceste meleaguri.
Ca și disciplină de învățământ, Geografia are ca scop cunoaşterea Pământului în ceea
ce priveşte natura și populaţia sub aspect demografic precum şi ca activitate social-economică
în strânsă corelaţie cauzală, omul trăind în cadrul natural care-i oferă toate condiţiile de viaţă
ca mediu înconjurător(Costache C.,2010,pag.5)
Procesul de instruire și educare privit din prisma Geografiei trebuie să aibă la bază
cunoaşterea obiectivă a realităţii locale. Fiind un obiect de studiu foarte extins, care este
întreaga suprafaţă a Pământului, în raport cu orizontul local mult mai redus, Geografia recurge
la două mijloace ştiinţifice didactice de repartiţie spaţială: globul şi harta geografică. Cu
ajutorul acestora se poate cuprinde dintr-o singură privire întreaga temă de analizat.
In școală, Geografia este disciplina care ne arată calea cunoaşterii mediului
înconjurător şi a modului cum acţionează asupra societăţii omenești. Ea contribuie la stabilirea
echilibrului natură-om și la evidențierea relațiilor strânse dintre acestea.
Cunoaşterea mediului înconjurător în cadrul orizontului local, se poate face direct pe
baza observaţiei efectuate de către școlari sub îndrumarea învăţătoarei. Pentru a-şi da seama
de importanţa Geografiei ca disciplină şcolară, orizontul local poate fi reprezentat de
laboratorul geografic cu care elevii iau contact direct.
Astfel, rolul şcolii este de a acţiona în direcţia însuşirii de către elevi a unor cunoştinţe

Page 8
ştiinţifice şi ecologice despre natură, de a şti că natura este un organism viu, ale cărui
componente sunt într-o strânsă unitate, care suferă în evoluţia sa schimbări determinate de
cauze naturale şi sociale.
Caracterul geografic foarte larg al raportului natură-om nu poate fi evidențiat de către
alte ramuri ştiinţifice. Conlucrarea cu ecologia se impune ca o necesitate în legătură cu
ecosistemele stabilite de aceasta.
În ciclul primar, elevii au posibilitatea ca prin însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice din
noile manuale, să contribuie în formarea unei gândiri cauzale, la dezvoltarea spiritului de
observaţie, la însuşirea unui sistem de priceperi şi deprinderi active, dar şi dezvoltarea afectivă.
Prin împreunarea celor două obiecte, Geografie și Ecologie, elevii pot ajunge la
educarea şi formarea unei conduite ecologice, care presupune acţiuni pentru protecția,
ocrotirea și conservarea naturii. Activitatea învăţătoarei are ca scop pregătirea elevilor printr-
o educaţie permanentă, în vederea cunoaşterii naturii, a descoperirii tainelor ei, în raport de
particularităţile lor de gândire, de asimilare, de punere în practică, de creare şi de cercetare a
noilor cunoştinţe.
O mare parte din lecţiile din noile manuale prezintă școlarilor subiecte legate de
cunoaşterea naturii pentru ca aceştia să înţeleagă numărul mare de pericole care o ameninţă,
să ocrotească natura, să o protejeze, să o îngrijească şi să o înfrumuseţeze necontenit.
Geografia trebuie să-i facă pe elevi să observe, să dezvăluie sensul geografic al
obiectelor şi fenomenelor şi să tragă concluzii pentru activitatea practică.
Disciplina Geografie explică fenomene complexe ale învelişurilor Pământului,
raporturile de reciprocitate şi legatura strânsă dintre acestea şi, în acelaşi timp, studiază
complexele regionale sau locale ca părţi ale întregului sistem planetar.
Însă, pentru obținera acestor obiective, este necesar ca învăţătoarea să aibă o bună
pregătire culturală și ştiinţifică şi să contribuie la învățarea de către elevi a unor informaţii de
bază din domeniul ştiinţelor naturii, geografiei, geologiei, istoriei etc. Elevii ajung astfel, nu
numai să cunoască aceste domenii, dar să le și aplice în practică și să lucreze cu ele.
Invățătoarea trebuie să aibă un mod de predare în concordanță cu nivelul de evoluţie al
școlarilor, determinat de maturizarea lor psihică și fizică.
Astfel, subiectele de cunoaştere a ştiinţelor naturii şi a primelor noţiuni de geografie
care se predau în ciclul primar, trebuie evidențiate la proporţiile lor reale. Noile metode de a
îmbunătați ştiinţific cunoştinţele elevilor despre natură, readuc în atenţie însemnătatea
educativă a disciplinei Geografie care are rolul de a contribui substanţial nu numai la însuşirea
corectă de către elevi, dar şi la explicarea unor adevăruri ştiinţifice.

Page 9
1.2. Obiectivele generale ale structurii Geografiei în ciclul primar
În vederea optimizării învăţământului, mi-am propus ca în lucrarea de faţă să țin seama
de obiectivele generale ale structurii disciplinei Geografie în ciclul primar:
a) învățarea de către școlari a unor cunoştinţe despre orientare, formele de relief,
orizontul local,
b) dobândirea de cunoştinţe despre: climă, flora, fauna, soluri, populaţie şi economie;
c) formarea unor operaţii intelectuale ca: analiza, sinteza, comparaţia, clasificarea;
d) formarea unor deprinderi de identificare, de localizare şi dezvoltare a unor
fenomene geografice;
e) educarea sentimentului de dragoste faţă de patrie, faţă de frumuseţile ţării, faţă
de locul natal.
În programa claselor I - IV sunt cuprinse mai multe noţiuni cu caracter general printre
care:
a) completarea noţiunilor pe care elevii le-au însuşit în mod empiric, în familie.
Şcolarul mic are capacitatea de a extrage informaţia utilă şi cu sens dintr-un mozaic de
date şi stimulente fizice, cu semnificaţie şi aspecte de conţinut care nu depăşesc puterea de
înţelegere. O deosebită importanţă trebuie să acorde învăţătorul noţiunilor empirice cu care vin
elevii creând toate condiţiile pentru a modifica reprezentările greşite.
Noţiunile empirice sunt neclare, imprecise şi nu ating o generalitate deplină.
Desemnând în limbajul comun o noţiune empirică, elevul îşi prezintă un anumit element din
conţinutul ei, legând noţiunea tocmai de acest element; prin aceasta noţiunea empirică nu are
precizia şi generalitatea unei noţiuni ştiinţifice.
b) corectarea unor noţiuni şi înlocuirea conţinutului lor cu cel adecvat ştiinţific.
În căutările lor privind optimizarea învăţământului, cercetătorii au ajuns la concluzia privind
introducerea timpurie a copilului în tainele ştiinţei, în redescoperirea adevărurilor ştiinţifice:
oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes orice obiect de
învăţământ, într-o formă intelectuală adecvată (Ionescu M., Chiş V.,1992, pag 32).
1.3. Importanța cunoașterii particularităților psiho-pedagogice ale
elevului din ciclul primar

Page 10
Pentru a putea vorbi despre particularităţile psiho-pedagogice ale elevului în ciclul
primar este necesar să reliefăm faptul că între perioadele de vârstă ale acestuia nu necesită
graniţe fizice, trecerea de la o perioadă la alta făcându-se pe neobservate.
După vârsta de 3 ani, copilul devine obiectul unor influenţe educative mult mai ample
și mai complexe. Câmpul acestor influenţe depăşeşte zona familiei pentru că, începând de la
această vârstă, copiii sunt puşi în diverse situații: situaţia de a se deplasa pe stradă, de a
comunica cu alți copii, de a se juca în parc, de a merge la gradina zoologică etc.
La această vârstă cel mai important pentru copil este jocul, care la început este
individua și simplu, copilul neştiind să se joace cu ceilalţi copii, apoi, pe măsura trecerii anilor
și a înaintării în vârstra, jocul se complică (jocul de mişcare, jocul de creaţie), solicitând astfel
gândirea, inteligenţa acestuia.
Odată ce a intrat la școală, copilul primeşte răspunsuri la întrebările: de ce?, cine?,
unde?, cum?, când?. Acest moment marchează punctul în care copilul se află cele două
realităţi. Eu şi lumea, se disociază în conştiinţa copilului, iar curiozitatea acestuia se manifestă
în raport cu această lume.
La vârsta preşcolară copiilor li se pot forma unele noţiuni ştiinţifice pe baze empirice
cu precădere în cadrul activităţilor practice sau lucrări în aer liber. Fenomene cum ar fi: furtuna,
ninsoarea, trăsnetul, fulgerul pot fi explicate la nivelul lor de înţelegere.
Mai greu de explicat sunt cunoştinţele despre: alternarea zilei cu noaptea, succesiunea
anotimpurilor etc., însă putem apela la explicații simple pentru deprinderea acestora, urmând
ca apoi la clasele mai mari ele să fie completate.
Copiii devin elevi pe la vârsta de 6-7 ani și astfel își schimbă activitatea ce o avea până
acum și implicit şi relaţiile cu celelalte persoane din jurul său.
La această vârsta începe procesul de formare a noţiunilor ştiinţifice, a proceselor
gândirii, este perioada când activitatea de bază devine învăţătura.
Copilul va mai practica jocurile, însă va realiza că ele sunt limitate de procesul
învăţătură, că societatea pune bază pe această ultimă activitate.
Trecerea de la joc la muncă provoacă adânci transformări intelectuale, afective şi
voluntare.
Transformările prin care trec copiii sunt sub aspect psihic și fizic, accent punându-se
pe dezvoltarea psihică datorită influenţelor jocului şi mai ales procesului educativ.
În clasa I, percepţia copilului este superficială și globală, dar apoi aceasta se transformă
în percepție analitică, prin activitatea de învăţătură coordonată de învăţătoare.
Caracterul concret al gândirii implică în primele clase folosirea unui material didactic

Page 11
foarte bogat.
Memoria deține un loc important între procesele intelectuale ale micului elev. Copilul
memoreaza, însă datoria noastră este aceea de al îndruma și de al obișnui cu o metodă simplă
și rațională de invățare.
Un alt proces extrem de important îl reprezintă gândirea, care la vârstă şcolară mică are
un caracter concret, intuitiv. Elevului de clasa I îi vine greu să dea o explicaţie la cererea
învățătoarei, dacă nu are la bază materialul didactic. Gândirea micului școlar este la început
rigidă, dar sub influenţa procesului de învăţare aceasta se dezvoltă.
Lecţiile la disciplinele Geografie, Știinţele Naturii îl determină pe micul școlar să caute
şi să afle cauzele fenomenelor, să stabilească legăturile dintre acestea, să clasifice, să facă
deducţii contribuind la dezvoltarea gândirii acestuia.
Procesele emotive ale elevului cunosc modificări datorită activităţii pe care o
desfăşoară şi a relaţiilor pe care le stabilește cu oamenii din jurul său. Cerinţele pe care şcoala
le formulează şi viaţa în colectivul clasei îi determină şcolarului puterea de stăpânire a
emoţiilor, formându-i astfel sentimente sociale, morale, intelectuale şi estetice.
În activitatea educativă pe care o desfăşor cu școlarii, urmăresc dezvoltarea mobilităţii
gândirii, a posibilităţilor de a se orienta în timp şi spaţiu.
Dezvoltarea structurii psihologice face referire la ansamblul de capacităţi, procese,
deprinderi şi aptitudini intelectuale (inteligenţă, gândire, imaginaţie, memorie), precum și la
diferite tehnici de muncă intelectuală.
Educaţia intelectuală are ca scop învățarea de către elevi a unui sistem de noţiuni şi
deprinderi necesare pentru activitatea practică, formarea unei gândiri ştiinţifice despre lume şi
în acelaşi timp deprinderi de muncă intelectuală.
În procesul de înțelegere se face trecerea de la particular la general, de la noţiuni mai
puţin generale la noţiuni generale şi invers.
Deci, în timpul învăţării disciplinei Geografie, ca să dezvoltăm gândirea elevilor,
trebuie să îi învăţăm să desprindă din diferite obiecte şi fenomene total separate, legăturile lor
interne şi să le folosească în explicarea altor fapte şi fenomene geografice.
Pentru a-i învăţa pe elevi să gândească geografic trebuie să îi învățăm să privească
fenomenele naturii şi ale societăţii în continuă dezvoltare şi transformare, să pătrundă în
legăturile lor interne. În acest scop, nici un fenomen nu trebuie prezentat separat, ci în contextul
din care face parte, doar așa elevul va înţelege legăturile fenomenului studiat cu alte fenomene.
Principala trăsătură caracteristică a Geografiei este aceea că cele mai de seamă însuşiri
ale fenomenelor şi obiectelor geografice, cum sunt: aşezarea geografică, configuraţia unei

Page 12
suprafeţe pe care vrem să o prezentăm. Forma şi dimensiunile suprafeței nu pot fi cunoscute
fără hartă; particularităţile unui teritoriu sunt redate cel mai bine şi mai expresiv pe hartă.
Harta, prin semnele convenţionale și culorile sale, simbolizează obiecte şi fenomene
geografice, îi transpune pe elevi în ţinuturi geografice pe care nu le-au văzut, face ca aceștia
să deosebească trăsăturile caracteristice ale acestor obiecte şi fenomene, ca şi cum s-ar afla în
mijlocul lor.
Predarea disciplinei Geografie ajută în aceiaşi timp şi la dezvoltarea memoriei și nu
este vorba de o memorare mecanică, ci de reţinerea datelor geografice cu ajutorul diferitelor
legături pe care le realizează cu harta.
Dezvoltarea intelectuală este legată incontestabil de substratul material al fiecaruia
dintre elevi, de natură biologică a organismului uman şi de condiţiile psihice pe care le
generează acest proces, însă o astfel de relaţie nu poate avea loc independent de factorii
mediului extern, respectiv în afara procesului educativ. Dimpotrivă, condiţiile educative pot
determina modificări ale ritmului de dezvoltare și pot accelera maturizarea funcţiilor de
cunoaştere.
Considerată astfel, concepţia Piaget cu privire la particularităţile stadiilor dezvoltării
intelectuale la copii contribuie la elucidarea condiţiilor de dirijare a factorilor care concură
la producerea saltului dintr-un stadiu inferior spre stadiul superior al dezvoltării. Numai aşa
poate fi explicată marea varietate a capacităţilor de cunoaştere pe care le poate crea
diferenţierea calitativă a instrucţiei la nivelul aceluiaşi stadiu de vârstă cronologică
(Costache C., 2010, pag. 9).
Unele dintre cercetări demonstrează că mijloacele şi conţinutul instrucţiei în clasele
ciclului primar au rămas în urma capacităţilor intelectuale şi a intereselor de cunoaştere pe care
le manifesta copiii la această vârstă. Nivelul intelectual solicitat impune soluţii instructiv-
educative care să determine un caracter ritmic dezvoltării intelectuale la toate vârstele.
1.4. Locul şi rolul activităţilor geografice în ciclul primar
Disciplina Geografie are un rol foarte important în formarea gândirii logice a elevilor.
Ea descrie şi explică întregurile regionale şi înlănţuirea lor în întreguri teritoriale, din ce în ce
mai întinse şi mai complexe până la unitatea cea mai întinsă şi mai complexă - Planeta pe care
locuim.
Procesul cunoaşterii geografice în ciclul primar trebuie organizat astfel încât la baza lui
să se afle în primul rând familiarizarea elevilor cu realitatea geografică, cu ceea ce mediul
înconjurător le oferă prin conţinutul şi structura sa, cu acele elemente legate de orientarea în

Page 13
spaţiul geografic şi apoi a elementelor naturale şi social-economice care îl compun.
O gândire logică se clădește pe un bogat suport intuitiv, de aceea, în ciclul primar
principiul geografic de la apropiat şi cunoscut, la îndepărtat şi necunoscut îşi dovedeşte
valabilitatea. (Gliga L., Spiro J., 2001, pag.72)
Fiind cunoscută complexitatea procesului de formare a reprezentărilor geografice la
elevii de ciclu primar, psiho-pedagogia modernă ilustrează necesitatea creării bazei senzoriale
intuitive în cadrul procesului instructiv-educativ, realizarea unei activităţi cerebrale care să
pună copiii în legătură cu materialul instructiv pe care-l oferă activitatea intuitivă.
De aici, decurge obligativitatea învăţământului de a-i învăţa pe elevi să observe corect
obiectele şi fenomenele geografice din mediul înconjurător în vederea asigurării prin imagini
cât mai complete, juste şi clare, care mai târziu devin elemente importante pe care se sprijină
gândirea geografică.
O parte a procesului cunoaşterii geografice din ciclul primar este că observarea trebuie
să urmeze calea cea mai dreaptă, directă şi uşoară.
Elevii clasei a III-a îşi însuşesc noţiunea de climă în cadrul lecţiei Consemnări asupra
temperaturilor, Plantele din primăvară până în iarnă (Anastasiu V., Iordache C., Dumitru D.,
2011, pag. 32). Acestea îi ajută la dobândirea de cunoştinţe ce se referă la zona de climă, la
temperatură care se află în România. În cadrul acestei lecţii se precizează diferenţele de
temperatură care se ivesc în funcţie de formele de relief, care la rândul lor influenţează,
vânturile, precipitaţiile etc.
Lecțiile despre climă se ridică la un grad mai mare de complexitate în clasa a IV-a, atunci
când elevii studiază caracteristicile elementelor climatice şi repartiţia lor geografică pe un
spaţiu mai întins decât al localităţii lor, şi anume pe teritoriul României (Mihăilescu C., Pițilă
T., 2006, pag. 47). Astfel, cunoscând repartizarea formelor de relief în România, elevii îşi
însuşesc noţiuni legate de modificările suferite de climă în funcţie de relief.
La clasa a IV-a, în predarea disciplinei Geografie am urmărit:
- sistematizarea şi aprofundarea unor cunoştinţe însuşite de către elevii din clasele
I-a și a II-a,
- completarea cunoştinţelor vechi cu cele noi,
- înţelegerea de către copii a legăturilor existente între diferitele fenomene cu
sublinierea rolului pe care îl are omul în transformarea mediului înconjurator în care trăieşte.
Deosebit de important este că în procesul dobândirii învăţătoarea trebuie să acţioneze
nu numai asupra înţelegerii de către elevi a materialului, ci şi asupra simţurilor lor, asupra
voinţei caracterului şi a comportamentului acestora.

Page 14
1.5. Formarea gândirii geografice la copiii din ciclul primar
Ca să înţeleagă esenţa fenomenelor geografice, elevii trebuie să cunoască primele
elemente din alfabetul acestei discipline şi anume noţiunile de orientare (orizont, puncte
cardinale), plan, semne convenţionale, hartă, forme de relief, climă, ape curgătoare şi
stătătoare.
Familiarizarea elevilor cu primele elemente din alfabetul geografic începe în clasa I pe
baza observaţiilor directe în mediul înconjurător şi unele lecţii din abecedar.
Ţinând seama că la această vârstă gândirea are un caracter concret, vom începe cu
deprinderea acelor note caracteristice ale noţiunilor, al căror suport intuitiv îl găsim direct în
natură.
Odată cu studierea geografiei fizice, elevii îşi formează primele priceperi şi deprinderi
de a observa hărţile, de a desena hărţile unor unităţi administrative de teren, folosind semnele
şi culorile convenţionale. De acum, alfabetul hărţii capătă o semnificaţie concretă.
La clasa a IV-a problemele pe care le ridică geografia fizică se referă la:
 citirea şi interpretarea hărţii fizico-geografice a ţării noastre;
 dezvoltarea noţiunilor de geografie fizică şi formarea de cunoştinţe noi;
 interdependenţa dintre elementele fizico-geografice;
 înţelegerea particularităţilor şi caracteristicilor generale ale cadrului
natural al României;
 formarea dragostei faţă de minunata natură a patriei.
Formarea de noi noțiuni nu trebuie văzuta ca un scop în sine, ci ca un mijloc de
dezvoltare a gândirii geografice a școlarilor. Noţiunile geografice noi formate devin elemente
ale judecăţilor şi raţionamentelor pe care le elaborează. În acest proces complex de formare a
noţiunilor, învăţătoarea trebuie să ţină seama atât de specificul procesului de formare a
noţiunilor în general, cât şi de particularităţile pe care le dobândeşte acest proces în studierea
obiectului Geografie.
Procesul de formare a noţiunilor geografice solicită gândirea abstractă a elevilor.
La elevii de ciclu primar, desprinderea de materialul concret se face cu greu, însă, din
cauză că gândirea şcolarului păstrează în mare măsură caracterul intuitiv.
Astfel, elevii din clasa a IV- a indică mult mai uşor o localitate pe hartă şi mai greu
formulează oral localizarea spaţială în funcţie de coordonatele ei geografice: ape, munți,
centre administrative etc.
Unii elevi precizează mai uşor sfera unei noţiuni geografice decât să indice conţinutul

Page 15
unei noţiuni care reprezintă trăsăturile sale caracteristice. Astfel, ca o consecinţă normală a
acestei particularităţi, se impune ca învăţătoarea să insiste asupra sistemului de educare
mentală, din care se elaborează noţiunea, pentru a uşura conștientizarea de către elevi a
generalului. Totodată, este necesar să se acorde atenţie exprimării verbale a concluziilor şi
formulărilor cu caracter general.
Concluzionând, putem spune că procesul formării noilor noţiuni la elevii de ciclul
primar urmează următoarele etape:
A. Etapa de elaborare a noţiunilor în care obiectele, fenomenele şi procesele sunt
cunoscute elevilor prin anumite caracteristici ale acestora.
Caracteristicile particulare ale gândirii elevului de ciclul primar, specificul Geografiei
şi cerinţele procesului de cunoaștere ştiinţific impun ca în etapa elaborării şi reprezentării
noţiunilor să fie îmbinate următoarele modalităţi de cunoaştere: contactul direct cu obiectele
şi fenomenele, contactul direct prin intermediul cuvântului. Pe această bază, cu ajutorul
operaţiilor intelectuale de analiză, sinteză, comparaţie şi generalizare, elevii sesizează
principalele caracteristici ale fenomenelor, precum şi legăturile importante dintre ele.
În etapa trecerii de generalizare nu se arată elevilor râul în general, pădurea în general,
orașul în general, deoarece generalul nu există independent de un anumit râu, de anumiţi
copaci, un anumit oraș etc, generalul se află în fiecare dintre ele ca o trăsătură a lor, comună
categoriei din care fac parte. Aceasta presupune analiza caracteristicilor corpului respectiv,
stabilirea caracteristicilor asemănătoare, stabilirea caracteristicilor care îl deosebesc de
celelalte corpuri, sinteza acestor caracteristici, stabilirea elementelor ce definesc noţiunile
respective.
B. Etapa de consolidare a noţiunii de operare cu noţiunea formată în care aceasta
devine instrument de dobândire a unor cunoştinţe noi.
Se asigură astfel accesibilitatea şi dobândirea cu temeinicie a cunoştinţelor.
Exemplu: Noţiunea de formă de relief (înfăţişarea suprafeţei Pământului) este studiată
începând cu clasa a III-a. Deşi școlarii locuiesc într-o anumită zonă de relief, ei se acomodează
cu noţiunea de relief abia în clasă, când se studiază lecția respectivă.
Procesul de acomodare a elevului împreună cu tot ceea ce îl înconjoară implică
însuşirea unor serii de cunoştinţe importante, pentru dezvoltarea sa ulterioară, dezvoltarea
capacităţii sale de a cunoaşte şi formarea interesului de a asimila noțiuni noi. Elevul dobândește
astfel o anumită experienţă care îl va ajuta să cunoască mai exact mediul înconjurător, să se
acomodeze cu mai multă uşurinţă la condiţiile existente, să-şi extindă și să-și dezvolte relaţiile
cu mediul.

Page 16
Pe baza acestei experienţe de cunoaștere şi al extinderii relaţiilor cu mediul, precum şi
a intensificării procesului de comunicare cu persoanele din jurul său, are loc dezvoltarea
limbajului sub toate aspectele sale.
Elevul, fiind în contact cu obiectele şi fenomenele mediului înconjurător, se dezvoltă
şi se perfecţionează sensibilitatea tuturor organelor de simţ şi datorită acestui fapt, conţinutul
senzaţiilor şi percepţiilor se îmbogăţeşte.
Multitudinea de impresii pe care o oferă copilului natura constituie o bază importantă
pentru formarea unor reprezentări clare despre obiectele și fenomenele lumii re

Page 17
CAPITOLUL II
STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE LA COPIII DIN CICLUL
PRIMAR
2.1. Strategia didactică – ansamblu integrat de componente pedagogice
Introducerea conceptului de strategie la nivel instrucţional este relativ recentă şi a apărut
din necesitatea conceperii şi aplicării unor demersuri pedagogice integratoare, care să includă, să
articuleze şi să sintetizeze o serie de variabile implicate în procesul de instruire şi să ofere
modalităţi de acţiune eficiente, ca alternative la instruirea tradiţională care concepea izolat
componente ale instruirii incluse azi în strategia didactică. Practic, strategia vine să răspundă
unor întrebări cum sunt:
 În ce fel se va atrage interesul şi atenţia celor care învaţă?
 Cum va fi prezentat conţinutul?
 Ce mijloace pedagogice vor fi utilizate pentru a favoriza învăţarea de către
copii?
Pentru definirea pedagogică a strategiei didactice, luăm în atenţie unele puncte de vedere
exprimate de specialişti în domeniul ştiinţelor educaţiei:
 modalitate de desfăşurare şi ameliorare a acţiunilor întreprinse în vederea
atingerii unui scop; în sens pedagogic ea reprezintă un ansamblu de decizii, tehnici de lucru,
procedee şi operaţii care vizează modernizarea şi perfecţionarea componentelor procesului de
învăţământ în acord cu obiectivele generale ale învăţământului şi educaţiei (Ionescu M., 2000,
pag. 138).
 un ansamblu de forme, metode, mijloace tehnice şi principiile de utilizare a lor, cu
ajutorul cărora se vehiculează conţinuturile în vederea atingerii obiectivelor (Ionescu M., Chiş
V., 1992, pag. 9);
 ansamblul mijloacelor puse în lucru pentru a atinge scopul fixat, începând de la
organizarea materială şi alegerea suporturilor, până la determinarea sarcinii de învăţare şi a
condiţiilor de realizare. Toate acestea vor depinde de obiectivele propuse a fi atinse şi de fazele
formării trăite de subiect (Nunziati G., citat de Cerghit I., 2002, pag. 275);
 din punct de vedere al planificării şi organizării instruirii, strategia sugerează modul
de abordare a unei situaţii de instruire punând în contact elevul cu noul conţinut de studiat (Iucu

Page 18
R., 2008, pag. 118);
 din punct de vedere al abordării decizionale a unei situaţii instrucţionale în corelaţie
cu combinatorica structurală specifică, strategia este un mod deliberat de programare a unui set
de acţiuni sau operaţii de predare şi învăţare orientate spre atingerea în condiţii de maximă
eficacitate şi eficienţă a obiectivelor prestabilite (Potolea D., citat de Iucu R., 2008, pag. 119).
Ca rezultat al contopirii strategiei de predare şi strategiei de învăţare, strategia de instruire
se constituie la intersecţia demersurilor strategice ale celor doi parteneri ai procesului de
instruire, învățătoarea şi copii, care conlucrează în actul didactic. Pentru învățătoarea, strategia
de predare reprezintă performanţele sale în materie de prezentare, într-un fel sau altul, a unui
subiect (conţinut) nou (Cerghit I., 2002, pag. 277), iar pentru elev strategia de învăţare constituie
modul activ de percepere, de organizare, de elaborare şi precizare faţă de respectivul subiect
sau conţinut nou care i-a fost supus atenţiei (ibidem).
În proiectarea şi aplicarea strategiilor didactice nu trebuie să pierdem din vedere faptul,
esenţial, că raţiunea existenţei procesului de predare este inducerea şi susţinerea procesului de
învăţare. Nu predăm de dragul de a preda, ci pentru a-l ajuta pe elev să înveţe, să înţeleagă; deci
nu putem separa, decât în mod artificial, procesul de predare de cel de învăţare.
Componente ale strategiei didactice:
 sistemul formelor de organizare şi desfăşurare a activităţii educaţionale;
 sistemul metodologic respectiv sistemul metodelor şi procedeelor didactice;
 sistemul mijloacelor de învăţământ, respectiv a resurselor utilizate;
 sistemul obiectivelor operaţionale.
Principala strategie didactică utilizată la copii este jocul. Utilizarea jocului didactic
asigură efectuarea unor acţiuni obiectuale, se stimulează descoperirea prin efort direct a unor
cunoştiinţe, care valorificate și exersate vor conduce treptat spre asimilarea unor noi cunoştinţe
geografice.
2.2. Jocuri didactice folosite în predarea geografiei la elevii din ciclul
primar

Page 19
Jocul ca metodă didactică nu este un simplu mijloc de divertisment, ci este o metodă de
învătământ bazată pe acţiune şi simulare. Jocul este o activitate umana urmărită prin ea însăşi,
fără un scop material sau util vizibil, deşfăşurată după reguli benevol acceptate, activitate care
generează emoţii pozitive şi satisface nevoia de placere şi destindere a individului (Marin E.
2016 pag. 46). Prin natura şi originea sa jocul este un fenomen biologic, el fiind prezent în lumea
animală în diverse forme, dar la nivel uman primeşte în plus, valeţe socio-culturale (Marin E.
2016 pag. 47). În ciclul primar, cu ajutorul jocului se realizează trecerea de la incertitudine la
certitudine, iar prin confruntarea cu regulile şi sarcinile jocului, copilul conştientizează propriul
potenţial, limita sa de moment, se manifestă primele tendinţe de autodepăşire în plan cognitiv,
afectiv, emoţional, şi acţional.
Jocul subsumează anumite funcţii complementare şi convergente similare cu cele ale
fenomenului educational:
 funcţia adaptivă : copilul interiorizează realitatea fizică şi socială, adaptându-
se la un nivel inferior acestora.
 funcţia formativă, de actualizare a potenţialului şi resurselor psihice ale
copilului, de dezvoltare a personalităţii; de dezvoltare a găndirii, memoriei,
imaginaţiei, limbajului, a comportamentului afectiv-motivaţional şi voluntar.
 funcţia informativă, de transmitere a cunoştinţelor
 funcţia de socializare, de interiorizare şi transpunere în plan comportamental a
exigenţelor vietii sociale.
Prin latura lor distractivă, jocurile contribuie la dezvoltarea spiritului inventiv şi creativ,
al gândirii şi imaginţiei, a interesului pentru lărgirea culturii geografice, la cercetarea geografică.
Jocurile integrate în activitatea educațională aduc varietate şi veselie, previn monotonia şi
plictiseala. Ca urmare învățătoarea va alege acele jocuri prin care cunoştinţele elevilor sunt
reactualizate, fixate, într-un mod plăcut, în funcţie de obiectivele propuse şi conţinutul temei.
Jocurile pot fi organizate fie individual fie pe grupe de elevi, sub formă de concurs însoţit de
cadrul festiv adecvat . Pentru reuşita jocului este necesar ca elevii să cunoască din timp tema şi
bibliografia corespunzătoare, dar şi regulamentul jocului.
Jocul de rol – este o metodă activă de predare – învăţare , bazată pe simulare unor
funcţii, relaţii, fenomene, sisteme, etc. Elevii, devin actori care interpretează roluri ale unor
fenomene din natură, sau din viaţa socială şi economică pentru a-şi forma rapid, abilităţi,
atitudini, sentimente, convingeri, responsabilităţii, comportamente, pentru a învăţa să se implice
şi să acţioneze.

Page 20
Metoda jocului de rol, vizează formarea comportamentului uman pornind de la
interacţiuni ce caracterizează o structură, relaţie sau situaţie sociala de grup, prin distribuirea la
elevi a unui set de statusuri foarte bine precizate şi relaţionate între ele.
Prin această metodă elevii sunt puşi în situaţia de a observa modul corect sau incorect de
comportate în anumite situaţii, se asigură un autocontrol sau control eficient al conduitelor.
Fiecare elev crează rolul său şi se implică cognitiv, afectiv şi emoţional.
Obiectivele jocului de rol sunt: învăţarea modurilor de găndire, trăire şi acţiune specifice
unui status; dezvoltarea capacităţii de simpatie şi întelegere a opiniilor, trăirilor şi aspiraţiilor
altora; dezvoltarea capacităţii de a surprinde, inţelege şi evalua orientările valorice ale
partenerilor de interacţiune; formarea experienţei şi a capacităţii de a rezolva situaţii
problematice, dificile; verificarea corectitudinii comportamentelor formate şi destrămarea celor
învăţate greşit; învătarea rolurilor necesare ocupării ulterioare a unor noi statusuri sau
confruntării cu noi probleme.
Jocurile didactice oferă o stare pozitivă pentru învăţarea activă, participativă şi
stimulează iniţiativa şi creativitatea copiilor. În jocul didactic predomină sarcina de învăţare şi
nu distracţia. Sarcinile au mare rol în procesul structurării personalităţii copilului, constituind
un mijloc de cunoaştere şi familiarizarea acestuia cu mediul înconjurător şi contribuind la
exersarea deprinderilor, la consolidarea cunoştinţelor. Caracterul interesant şi eficient al
variantelor de joc este conferit şi de materialele intuitive precum: jetoanele, ilustraţiile,
tablourile.
În cadrul orelor de geografie cele mai folosite modele sunt:
 modele fizice (globul pământesc, mulaje, machete);
 modele grafice (semne convenţionale, planul clasei, al şcolii, al satului,
harta);
 modelul logic (exprimarea corectă a unui şir de proporţii în ordine logică);
Modelul are funcţii cognitive, ilustrative şi demonstrative.
De exemplu:
 planul, harta, diagramele - servesc investigării, cercetării şi cunoaşterii
realităţii;
 mulajele unor forme de relief ilustrează obiectele originale;
 lada cu nisip are funcţii demonstrative.
Deprinderea de a lucra la lada cu nisip se formează pe măsura exersării. Iată care sunt
operaţiile necesare: umezirea abundentă a nisipului, modelarea cu mâna liberă, finisarea
modelului prin tasarea uşoară cu o bucată de pânză fină, stropirea uşoară, cu o stropitoare mică,

Page 21
aplicarea unor materiale auxiliare ca: fire albastre pentru sugerarea râurilor, fire roşii pentru
şosele, căsuţe miniaturale, podeţe, crenguţe cu frunze pentru vegetaţie, tăbliţe, indicatoare.
Atunci când se începe studiul geografiei, elevii nu au formată deprinderea de a-şi lua
notiţe, conţinutul de idei al lecţiei, definiţiile, schiţele care explică şi completează lecţia
redactată pe tablă reprezintă un model de organizare a caietului de notiţe al elevului.
Folosind jocul ca metodă didactică în predare geografiei am ajuns la concluzia ca este
o metodă activă de însuşire şi consolidare a cunoştinţelor bazată pe acţiune ce poate fi utilizată
în cadrul formelor suple de organizare a lecţiei; facilitează accesul la cunoaştere şi învăţare;
include activităti pe grupe sau muncă independentă. Aceasta metodă optimizează procesul de
învăţare prin faptul că elevul are un rol important în dobândirea noilor cunoştinţe prin
autoinstruire.
In cadrul disciplinei Geografie putem folosi ca jocuri urmatoarele:
1. Jocul Rebusul geografic - acest joc poate fi folosit în diverse momente ale lecției:
verificarea, consolidarea, fixarea cunoștințelor, precum și în trecerea la lecția nouă.
In funcție de contribuția elevilor rebusul geografic poate fi:
 pregătit de învățător și rezolvat de elevi;
 formulat și rezolvat de elevi sub îndrumarea învațătoarei.
Acest joc se desfășoară cu tot colectivul clasei, asigurându-se tot atâtea exemplare, câți
elevi sunt în clasă. Totodată, acest joc poate fi folosit atât pe parcursul lecției cât și la
concursurile pe teme geografice.
Exemplu: Rebusul, Ce reprezinta? Pe coloana A-B elevii vor descoperi după
completarea tuturor spațiilor punctate cuvântul cheie al lecției.
1. Granițe ................. .
2. Sud sau ................ .
3. Nord, est, sud, vest sunt cele patru puncte ..................... .
4. Apus sau ........................ .
5. Instrument cu ajutorul căruia ne putem orienta in spațiu ....................... .
2. Jocul Lanțul geografic
Se alege tema jocului (munți, dealuri, ape, lacuri, localitați, localitați turistice etc.).
Exemplu: La Nume de orașe prima denumire este dată de învățătoare, după care
urmeaza o denumire de localitate care începe cu ultima litera a cuvantului anterior ( Arad,
Dorohoi, Iași etc).

Page 22
Elevii vor indica și pe hartă locul unde se află localitatea nominalizat sau pot să descrie
și să formuleze caracteristici geografice despre acea localitate, pot indica forma de relief, unde
este așezată, pot aduce noutăți din lecturile geografice sau, unde este cazul, pot prezenta
semnificația istorică.
3. Jocul Cine știe caștigă!
Exemplu: Desfășurarea acestui joc se face pe grupe. Fiecare dintre grupe primește o fișă
de evaluare, sub forma unui tabel, care se va completa pe parcursul jocului.
Litera Orase Munti Ape Flori Animale Total
puncte
A Arad Apuseni Arieș albăstrea arici
C
T
Învațătoarea va spune în gând alfabetul și un elev va spune stop. Conducătorul jocului
va anunța la ce litera a ajuns. Fiecare grupă va completa cuvintele cu litera respectivă.
Raspunsurile identice se completeaza cu 5 puncte, cele diferite cu 10 puncte, iar lipsa
raspunsului, 0 puncte. Va câștiga grupa cu cele mai multe puncte.
4. Jocul Excursie imaginară pe hartă
Este o rută care se face pe hartă nominalizându-se orașe, forme de relief, floră, faună,
puncte turistice, râuri etc. Formularea acestui joc geografic poate fi simplă sau complexă, în
funcție de obiectivele pe care ni le propunem și în funcție de vârsta copiilor.
5. Jocul Relieful țării mele
Jocul se desfășoară, de obicei, sub forma unui concurs între grupe de elevi. Liderul
grupului primește sarcina de a reprezenta schematic spațiul geografic românesc pe harta- contur
a țării.
6. Jocul Pescuitul
Jocul începe cu pescuirea unui bilețel, de către trei elevi,dintr-un coşuleţ.Elevii citesc
conţinutul bileţelului, cerinţele. Fiecare elev redă conţinutul ştiinţific impus de exerciţiul
menţionat pe bileţel.
Exemplu: identificaţi pe hartă marile fluvii ale Terrei, precizând unităţile de relief
străbătute şi locul de vărsare.
Menţionaţi ţările care sunt traversate de fluviul Dunărea şi oraşele-capitală situate pe
acest fluviu. Sunt declaraţi câştigători elevii care dau mai multe răspunsuri corecte.
7. Jocul Harta de contur

Page 23
Acest joc ajută foarte mult la formarea deprinderilor de orientare pe hartă, la cunoaşterea
judeţelor sau a altor ţări.
Harta poate fi confecţionată de elevi din placaj lemnos sau carton reciclabil. Harta de
contur care rămâne după scoaterea şablonului se aplică pe o altă foaie de placaj sau carton.
Şablonul scos este decupat în judeţe, ţări etc.
Elevii confecţionează, de asemenea, diferite semne convenţionale din carton. Una din
regulile jocului constă în faptul că pe harta de contur, şabloanele nu se pun la întâmplare, ci se
stabileşte un punct de plecare şi apoi se aşează zonele vecine.
Tehnica jocului: pot participa la acest joc între 4 și 8 elevi. Se alege un arbitru care
notează pe o foaie de hârtie numărul participanţilor. Judeţele se aşează în ordinea strictă a
vecinătăţii. Un elev joacă până la prima greşeală; după ce greșește, urmează al doilea ş.a.m.d.
Se stabilește de la început de câte ori va fi completată harta. Fixând pe harta de contur judeţul,
se fixează semnele convenţionale care indică centre industriale importante. În sfârşit, se
calculează punctajul. Câştigă elevul care a dobîndit cel mai mare număr de puncte.
Cunoştinţele dobândite de copii la lecţii pot fi dezvoltate şi completate prin această
metodă atractivă de activitate.
2.3. Valoarea instructiv - formativă a jocului didactic
Jocul didactic exercită o influenţă multilaterală asupra dezvoltării psihice a copilului. În
primul rând, contribuie la dezvoltarea lui intelectuală: la formarea percepţiilor (de relief, climă,
etc.), la educarea spiritului de observaţie, a imaginaţiei creatoare, a gândirii, a memoriei şi a
limbajului.
Prin sarcina lor didactică, aceste jocuri activizează operaţiile gândirii: analiza, sinteza,
comparaţia, generalizarea. Operaţia de comparare se dezvoltă prin jocurile în care copilul este
pus să stabilească asemănări şi deosebiri, care există între fenomenele şi obiectele geografice,
evidenţiindu-se trăsăturile specifice ale acestora. Contribuie la formarea reprezentărilor şi
noţiunilor geografice constituind o operaţie de gândire.
Jocurile didactice contribuie la dezvoltarea stăpânirii de sine, a autocontrolului, a
spiritului de independenţă, a disciplinei conştiente, a perseverenţei, precum şi a multor calităţi
de voinţă şi trăsături de caracter. Aşa cum am precizat, jocul didactic este un ansamblu de acţiuni
şi operaţii care, paralel cu destinderea, buna dispoziţie şi bucuria pe care le stârneşte, urmăreşte
un set de obiective de pregătire intelectuală, tehnică, morală, fizică, etc., a copilului.

Page 24
Prin intermediul jocului didactic, învățătoarea precizează, consolidează şi chiar verifică
temeinicia cunoştinţelor copiilor, contribuie la îmbogăţirea nivelului de cunoştinţe, pune în
valoare şi antrenează capacităţile creatoare ale acestora.
Încorporat în activitatea didactică, elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu
şi mai atrăgător, aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie, veselie, bucurie, destindere, ceea
ce previne apariţia monotoniei, a plictiselii, a oboselii. Jocul fortifică energiile intelectuale şi
fizice ale şcolarilor, generând o motivaţie secundară formând o prezenţă de nelipsit în ritmul
accentuat al activității educative. În ceea ce priveşte integrarea jocului în activităţile de geografie
şi pentru ca o lecție de geografie să fie introdusă în jocul didactic este necesar: să alcătuiască un
scop şi o sarcină pedagogică din punct de vedere al conţinutului geografic, să se utilizeze
elemente de joc în vederea realizării obiectivelor propuse, să folosească reguli de joc ce sunt
cunoscute şi respectate de către toţi elevii.
2.4. Evaluarea prin joc
Specificul evaluării în învăţământul primar decurge din specificul activităţii desfăşurate
în cadrul acestei forme de învăţământ. Jocul, convorbirea , povestirea, activitatea practică deţin
ponderea cea mai mare în arsenalul de forme şi metode utilizate de învăţător. Este firesc deci ca
şi evaluarea să se realizeze prin observarea comportamentului şcolarilor în cadrul unor
asemenea activităţi. Se pot urmări astfel – corectitudinea pronunţiei, bogăţia, precizia şi
corectitudinea însuşirii cuvintelor științifice, raportul dintre cuvânt şi obiectul sau acţiunea
desemnată, nivelul posibilităţilor elevilor de a întreţine o conversaţie, de a răspunde şi de a pune
întrebări pe marginea unor teme, capacitatea de a lectura diferite imagini prin enumerare,
descriere, interpretare, fluenţa şi creativitatea în vorbire, capacitatea de a reproduce independent
şi expresiv, capacitatea de a crea o scurtă povestire originală.
Este suficient să priveşti copiii în timpul jocului pentru a-ţi face o impresie referitoare
la conduita acestora şi la particularităţile lor psihologice. Unii copii se exprimă deschis, clar,
dezinvolt în timp ce alţii sunt mai reţinuţi, inhibaţi, mai puţin activi. În toate jocurile intervin şi
se exersează elementele creative, mobilitatea, flexibilitatea gândirii, capacitatea de imaginare a
unor soluţii, aplicarea în practică a acelora care au fost memorate şi care şi-au dovedit eficienţa.
Toate laturile vieţii psihice se educă, se exersează şi se dezvoltă prin intermediul activităţii
ludice.
Învățătoarea, la disciplina Geografie, prin întreaga sa activitate, trebuie să realizeze două
mari componente:
- informarea, transmiterea de cunoştinţe,

Page 25
- formarea, respectiv gândirea geografică a elevilor.
Dintre numeroasele strategii moderne pe care învățătorul le poate folosi in procesul
instructiv-educativ a geografie, am ales să prezint o strategie bazată pe joc: Turnirul intrebărilor.
Pentru desfășurarea acestui joc elevii sunt determinaţi să formuleze întrebări de diferite
tipuri plecând de la un text ştiinţific, să coopereze, dar să și concureze în același timp.
Se formează grupe de câte patru sau şase elevi care vor concura două câte două. Grupele
ce concurează primesc aceleaşi materiale pentru documentare și același subiect. Două grupe vor
studia prima parte a lecției, legată de elementele geografice ale reliefului țării noastre. Celelalte
două grupe vor studia partea a doua a lecției, legată de formele de relief. Se specifică o perioada
de timp pentru ca elevii să citească textul, să formuleze întrebări și răspunsuri pe baza acestuia.
Întrebările vor fi adresate echipei concurente, care la rândul ei va adresa întrebările formulate.
Întrucât fiecare elev lucrează cu o viteză caracteristică, citirea textului si formularea
întrebărilor se face individual. În cazul în care elevii au neclarităţi, discută cu membrii grupului
din care fac parte. Fiecare elev va citi întrebările formulate de către colegi, pentru a se asigura
că ştie să răspunda la ele.
Grupele concurente sunt aşezate faţă în faţă. Fiecare elev al echipei numărul unu
adresează o întrebare elevului numarul unu din echipa adversă. Grupa care formulează
întrebările primeşte un punct pentru fiecare întrebare formulată corect.
Dacă echipa adversă răspunde corect la toate întrebările primite, primeşte un număr egal
de puncte cu echipa cealaltă. Dupa ce primele două echipe au adresat câte unul sau două seturi
de întrebari, intră in turnir echipele următoare.
În această formă de organizare a turnirului, echipele studiază numai o parte din lecţie.
Pentru ca toţi elevii să fie preocupaţi de conţinutul lecţiei, profesorul le va cere să-şi noteze
întrebările şi răspunsurile formulate din conţinutul nestudiat.

Page 26
CAPITOLUL III
PREZENTAREA CERCETĂRII PEDAGOGICE PE TEMA
FORMAREA UNEI GÂNDIRI GEOGRAFICE LA ELEVII DIN
CICLUL PRIMAR PRIN STUDIUL DISCIPLINEI GEOGRAFIE
Cercetările psihologice efectuate în secolul nostru în problema jocului au pus în evidenţă
numeroase elemente psihologice care conturează această formă de activitate specific umană. Este
vorba de acele elemente psihologice care definesc jocul în general şi care sunt foarte operante la
copiii de vârstă şcolară. Prin prezenţa şi acţiunea acestor elemente psihologice, copiii ies din
„anonimat” și ni se înfăţişează ca fiinţe cu personalitatea în formare, care gândesc, acţionează
motivat după posibilităţi şi aspiră la perfecţionare.
Practica şi teoria educaţiei au demonstrat locul pe care îl ocupă jocul în viaţa şcolarului,
în activitatea de instruire şi educare a acestuia. Prin intermediul jocului, copiii îşi îmbogăţesc
experienţa cognitivă, îşi educă voinţa şi pe această bază formativă îşi conturează profilul
personalităţii.
Elevii ciclului primar sunt la vârsta la care începe să-și formeze noțiunile ştiinţifice, a
proceselor gândirii, este perioada în care activitatea de bază devine învăţătura. Atunci când
învățătura îmbracă formă de joc, elevul, va însoți atmosfera jocului, însă va realiza că el este
limitat de învăţătură, că societatea pune bază pe această activitate ultimă. Trecerea de la joc la
muncă provoacă adânci modificări intelectuale, afective şi voluntare.
Memoria deține un loc important între procesele intelectuale ale micului elev. Copilul
memoreaza, însă datoria noastră este aceea de al îndruma și de al obișnui cu o metodă simplă și
rațională de invățare.
Un alt proces extrem de important îl reprezintă gândirea, care la vârstă şcolară mică are
un caracter concret, intuitiv. Elevului de clasa I îi vine greu să dea o explicaţie la cererea
învățătoarei, dacă nu are la bază materialul didactic. Gândirea micului școlar este la început
rigidă, dar sub influenţa procesului de învăţare aceasta se dezvoltă.
Prin cercetare - acţiune în cadrul disciplinei Geografie, am dorit să dezvolt
gândirea elevilor, în timpul învăţării Geografiei, am dorit să-i învăţ să desprindă din diferite
obiecte şi fenomene separate, legăturile lor interne şi să le folosească în explicarea altor fapte şi

Page 27
fenomene geografice.
Ca să-i învăţăm pe elevi să gândească geografic trebuie să-i facem să privească
fenomenele naturii precum și fenomenele societăţii, în continuă dezvoltare şi transformare, să
pătrundă în legăturile lor interne, în acest scop, nici un fenomen nu trebuie prezentat separat, ci
în contextul din care face parte.
Disciplina Geografie trebuie să îi facă pe elevi să observe, să descopere sensul geografic
al obiectelor şi fenomenelor şi să tragă concluzii pentru activitate practică.
Jocul didactic este o formă de activitate distractivă şi accesibilă copilului, prin care se
pot realiza o bună parte din sarcinile instructiv- educative din învăţământul primar.
3.1. Tema cercetării
Eficienţa jocului didactic ca metodă de predare – învăţare în formarea unei gândiri
geografice la elevii din ciclul primar.
3.2. Scopul cercetării
Cunoaşterea locului şi rolului pe care îl ocupă jocul didactic ca metodă de predare-
învăţare în formarea unei gândiri geografice la elevii din ciclul primar.
3.3. Obiectivele cercetării
 optimizarea performanţelor şcolare prin utilizarea jocului didactic;
 observarea, descrierea şi relaţionarea elementelor de mediu geografic prin utilizarea
jocului didactic;
 cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei prin intermediul
jocului didactic.
3.4. Ipoteza cercetării
Presupunem că în urma folosirii cu precădere a jocului didactic ca metodă de predare-
învăţare, copiii din ciclul primar îşi vor forma mult mai rapid şi conştient gândirea geografică.

Page 28
3.5. Metode de cercetare utilizate
Metodele folosite pentru verificarea ipotezei cercetării sunt: observaţia sistematică,
convorbirea cu elevii, probele de evaluare, jocul didactic, experimentul pedagogic.
În cadrul activităţilor la geografie am utilizat observaţia pentru a urmări modul de
participare a copiilor, capacitatea de efort intelectual, ritmul de lucru, interesul şi îndemânarea,
influenţa aprecierilor.
Consemnând datele în mod sistematic şi în ordinea desfăşurării lor în caietul fişier al
clasei, notă fidelă a datelor observaţiei, am putut întocmi corect fişa psihopedagogică a copiilor.
O altă metodă utilizată a fost convorbirea cu elevii, dar nu ca metodă de sine stătătoare,
ci integrată altor metode (observaţia, experimentul). În timpul activităţilor la geografie am purtat
dialoguri cu copiii. În unele cazuri au fost necesare convorbiri individuale cu copiii, pentru a
înţelege anumite sarcini, avându-se în vedere principiul tratării diferenţiate a copiilor.
Am utilizat experimentul pedagogic prin care am urmărit observarea şi măsurarea
efectelor manipulării variabilei independente - activitatea de joc - asupra variabilei dependente-
însuşirea gândirii geografice. Experimentul a constat în predarea prin intermediul jocurilor
didactice a lecților de geografie. Copiii supuşi acestui experiment au obţinut rezultate superioare
celor din grupul de control.
Ca metodă de colectare a datelor cercetării am folosit metoda probelor scrise.
Ca metodă de măsurare a datelor am folosit numărarea, clasificarea şi ordonarea datelor
în ordine crescătoare în funcţie de calificativele obţinute. Pentru prelucrarea şi interpretarea
datelor cercetării am folosit graficele statistice.
3.6. Grupul de elevi cuprins în cercetare
Scopul experimentului este acela de a confirma sau infirma ipoteza cercetării şi,
eventual, de a sugera alte întrebări sau ipoteze. (Bocoş, M., 2007, pag.84).
Prin experimentul pedagogic se provocă anumite fapte pedagogice în scopul studierii
lor. Pe baza rezultatelor colectate obţinem confirmarea sau infirmarea ipotezei.
Pentru verificarea ipotezei de lucru adoptate în cercetare, mi-am fixat atenţia asupra elevilor de
clasa a IV- a.
Eşantionul de participanţi.
Pentru verificarea ipotezei de lucru adoptate în cercetare, mi-am fixat atenţia asupra
copiilor de clasa a IV a.
Grupul de subiecţi a fost format din 30 de copii.

Page 29
Majoritatea dintre subiecţi s-au născut şi au crescut în condiţii specifice mediului urban.
Ei reprezintă două clase cu care se poate realiza o bună desfăşurare a procesului
instructiv- educativ.
Clasa experimentală - clasa a IV-a A- este alcătuit din 15 elevi de la Şcoala Primară
Nr. 2, Mediaş.
Clasa de control, clasa a IV-a B - este alcătuit din 15 elevi de la Şcoala Primară Nr. 2, Mediaş.
La clasa de control s-a parcurs materia în mod obişnuit, iar la clasa experimentală s-a
folosit jocului didactic ca metodă de predare - învăţare.
3.7. Desfăşurarea cercetării
3.7.1. Etapa preexperimentală
În etapa preexperimentală (pretestul) se stabileşte nivelul existent de cunoştinţe în
momentul iniţierii experimentului didactic şi se stabileşte atât grupa experimentală cât şi cea de
control.
Modalitatea de lucru cea mai frecvent utilizată în această etapă este testul iniţial sau
pretestul care trebuie să fie identic pentru cele două eşantioane.
La începutul cercetării, li s-a aplicat copiilor din cele două grupe un test de evaluare a
cunoştinţelor care a cuprins itemii referitori la cunoştinţele geografice însuşite de elevi în cadrul
lecţiilor cu conţinut geografic sau din alte surse.
TESTUL INIŢIAL
Completează spaţiile libere cu termenii corespunzători:
1. Ţara noastră se numeşte ......................... şi se află situată pe continentul
........................................... Capitala ţării noastre se numeşte ....................................
2. Eu locuiesc în localitatea ............................................... , din judeţul
............................
3. Rǎspundeţi la întrebǎri.
Ce formǎ de relief se aflǎ în localitatea ta natalǎ?
______________________________________________________________
Ce ape existǎ în localitatea ta sau prin apropiere?
_________________________________________________________________
4. Cele patru puncte cardinale sunt: ……...……….., ……….………….., …….……….. şi
…………….. .
5. Pământul se roteşte în jurul ……………………… .

Page 30
6. Stabileşte valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii, completând spaţiile libere cu A
(adevarat) sau F ( fals):
Munţii din ţara noastră se numesc Munţii Alpi. ______
Litoralul românesc se află pe ţărmul Mării Negre. ______
În ţara noastră sunt două anotimpuri. ______
Deşertul este una dintre formele de relief ale ţării noastre. ______
Soarele răsare de la Vest. ______
7. Scrie numele a cel puţin 3 animale sălbatice care trăiesc în ţara noastră.
......................................................................................................................
8. Scrie forme de relief întâlnite în tara noastra ...............................................
9. Vecinii ţării noastre sunt: (realizează corespondenţa)
N Republica Moldova
E Serbia
S Ucraina
S-V Ungaria
N-V Bulgaria
10. Munţii, dealurile, podişurile şi câmpiile sunt:
a. forme de relief b. forme de prăjituri c. forme geometrice
________________________________________________________________
Punctajul maxim pentru fiecare item este de 5 puncte.
Între 46-50 puncte - calificativul FB
Între 35-45 puncte - calificativul B
Între 22-34 puncte - calificativul S.
Interpretarea rezultatelor
În urma aplicării testului am obţinut următoarele rezultate:
La clasa experimentală s-au obţinut următoarele rezultate:
Nr.
elevi
Întrebare Total Calificativ
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 4 4 5 4 3 4 4 3 3 5 39 B
2 4 5 5 4 5 5 4 5 5 4 46 F.B

Page 31
3 5 5 4 3 5 4 3 5 5 4 43 B
4 5 5 5 4 5 5 4 5 5 5 48 F.B
5 3 5 3 4 5 5 4 5 4 5 43 B
6 4 4 4 3 4 3 4 5 5 4 40 B
7 4 3 3 2 2 3 2 3 5 2 29 S
8 3 3 4 4 0 1 4 3 3 2 27 B
9 4 5 4 5 5 5 4 5 5 5 47 F.B
10 3 3 4 2 5 2 2 0 0 0 21 I
11 4 4 4 5 3 3 4 3 5 3 38 B
12 3 2 3 1 2 5 3 3 0 2 24 S
13 5 2 3 2 0 0 3 2 0 0 20 I
14 5 5 4 5 3 5 4 5 5 5 46 F.B
15 4 4 4 5 3 4 5 5 4 3 41 B
Punctaj total: 73,60%
În urma aplicării testului inițial la clasa experimentală, am obținut următoarele
calificative:
NR.
CRT.
CALIFICATIV NUMĂR DE ELEVI PROCENTAJ
1 F.B 4 26,66%
2 B 6 40,00%
3 S 3 20,00%
4 I 2 13,33%
Graficul pe calificative
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
PROCENTAJ CALIFICATIVE
F.B.
B
S
I

Page 32
În urma testului aplicat s-a observat că doi elevi nu au găsit răspunsurile la întrebări, în
lecturile studiate în anii anteriori. Elevii au dobândit calificativele : B -6
şi FB - 4. Acest lucru arată că majoritatea elevilor posedă cunoştinţe necesare pentru a putea
începe studiul geografiei în mod organizat.
La clasa de control s-a aplicat acelaşi test. S-au obţinut următoarele rezultate:
Nr.
elevi
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 5 4 5 4 4 5 4 5 5 5 46 F.B
2 4 3 4 3 4 3 3 4 3 2 33 S
3 5 4 5 4 3 5 4 4 5 3 42 B
4 5 4 5 5 5 4 5 5 4 5 47 F.B
5 5 4 4 3 4 4 5 5 4 3 41 B
6 5 5 4 4 4 4 3 3 4 3 39 B
7 3 2 2 2 0 1 3 2 1 3 19 I
8 4 4 5 5 5 3 2 3 4 4 39 B
9 5 3 4 4 5 4 5 4 4 3 41 B
10 4 4 3 3 2 4 2 4 3 4 33 S
11 4 3 4 4 3 3 3 4 4 3 37 B
12 4 3 4 2 4 3 2 4 3 4 33 S
13 5 5 4 5 5 5 4 5 4 4 47 F.B
14 3 2 1 2 2 5 2 1 3 2 20 I
15 4 4 4 3 4 4 4 3 3 3 38 B
Punctaj total: 74,00%
Rezultatele obţinute la testul inițial la clasa de control, după calificative:
NR.
CRT.
CALIFICATIV NUMĂR DE ELEVI PROCENTAJ
1 F.B 3 20,00%
2 B 7 46,66%
3 S 3 20,00%
4 I 2 13,33%

Page 33
Graficul pe calificative
În urma testului aplicat, în cadrul grupului 1- experimental (aşa cum reiese din graficul
prezentat mai sus), 3 subiecţi au obţinut calificativul F.B., ceea ce reprezintă 20,00% din cei 15
subiecţi ai clasei, 7 subiecţi calificativul B., ceea ce reprezintă 46,66% din numărul de subiecţi,
3 dintre ei calificativul S, ceea ce reprezintă 20,00% din numărul de subiecţi, 2 subiecţi
calificativul I, ceea ce reprezintă 13,33% din totalul de copii.
Comparând rezultatele celor două eşantioane s-au obţinut următoarele diferenţe:
Grupe de
calificative
Procentaj Diferențe
procentaj
(%)
Clasa
experimentală
% Clasa de
control
%
F.B 4 26,6 3 20,0 6,60
B 6 40,0 6 46,66 6,66
S 3 20,0 3 20, 0 0
I 2 13,3 3 13,3 0
Situaţia comparată a rezultatelor
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
Procentaj calificative
F.B.
B
S
I

Page 34
Efectuând procentajele, faţă de punctajul maxim posibil, s-au obţinut 73,60% la clasa
experimentală şi 74,00% la clasa de control. Diferenţa este de -4,00 %.
Având în vedere diferenţa de procentaj, se poate spune că rezultatele obţinute la cele două
eşantioane sunt foarte apropiate.
Astfel fiecare grup, atât cel experimental cât şi cel de control, cuprinde un număr
aproximativ egal de subiecţi, un număr aproximativ egal de subiecţi foarte buni, buni, slabi şi
foarte slabi.
3.7.2. Etapa experimentală
În această etapă copiii din clasa experimentală au fost supuşi experimentului. Am predat
lectile de geografie prin intermediul jocurilor didactice.
În clasa de control s-a realizat predarea utilizând cu precădere metodele clasice. În grupul
experimental am aplicat jocuri didactice pentru formarea unei gândiri geografice la elevii din
ciclul primar.
Voi prezenta în continuare jocurile aplicate elevilor din grupa experimentală.
1. În clasa a IV-a, elevi dobândesc definiţia de puncte cardinale. Estul, vestul, sudul şi
nordul sunt cele patru puncte cardinale. A găsi locul acestor puncte cardinale pe linia orizontului
înseamnă a ne orienta. Este suficient să cunoaştem doar un singur punct ca să putem afla celelalte
puncte cardinale.
De exemplu: știind care este estul şi poziționându-te cu faţa spre est, celelalte puncte
cardinale vor fi; în spate vestul, în dreapta sudul, iar stânga nordul. Pentru o orientare mai exactă,
s-au stabilit, în afară de cele patru puncte cardinale, şi alte puncte deasupra liniei orizontului.
Ele se află între N - E, între N - V, între S - V şi între S - E. Pentru că se află între punctele
cardinale se numesc intercardinale.
S-a stabilit ca întotdeauna să se fixeze punctele cardinale pe tablă, caiete sau hartă,
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
F.B. B S I
Clasa experimentală
Clasa de control

Page 35
astfel: marginea de sus reprezintă nordul, cea de jos sudul, marginea din dreapta estul, iar la
stânga vestul.
Fig. 1. Punctele cardinale şi intercardinal
2.Am desfăşurat jocul Planul clasei
Scopul jocului: formarea noţiunii de plan.
Sarcina didactică: să reprezentăm pe caiete clasa în care învăţăm.
Material didactic: foaia caietului.
Regula jocului: le-am solicitat copiilor să deseneze planul clasei.
După ce au asimilat noţiunea de puncte cardinale, am început cu activitatea de formare a
noţiunii de plan.
La început, am cerut elevilor să aşeze penarul pe o coală de hârtie şi să linieze conturul
lui. În momentul în care au ridicat penarul, au observat că a rămas un desen pe coala de hârtie
ce reprezintă forma desenată sau planul penarului.
Le-am spus că putem reprezenta pe caiete şi forma unor obiecte mai mari, cum ar fi, de
exemplu, clasa în care ne aflăm. Pentru ca dimensiunile obiectelor din clasă să încapă pe coala
de hârtie, ele vor fi micşorate. Stabilim semne convenţionale pentru perete, ferestre, ușă, tablă,
bănci, catedră după cum urmează:

Page 36
Fig. 2. Planul clasei
Învățarea noţiunilor de orientare şi semnele convenţionale, reprezintă un exerciţiu de
formare a elevilor pentru asimilarea noţiunii de hartă, pe parcursul desfăşurării procesului de
predare – învățare a disciplinei Geografiei fiind important să formăm la elevi deprinderea de a
lucra cu harta.
Asimilarea acestei deprinderi este un proces complex care se desfăşoară astfel: etapa
procedeelor de citire a hărţii și formarea deprinderii de stabilire a relaţiilor spaţiale.
În predarea disciplinei: GEOGRAFIE; Unitatea de învăţare: Elemente de geografie
a României – Relieful, am prezentat copiilor Subiectul: Relieful ţării noastre pe care l-am
parcurs cu ajutorul jocului Călatorie imaginară cu avionul.
3. Am desfăşurat jocul Călatorie imaginară cu avionul.
Scopul jocului: formarea noţiunii de număr prin conţinutul său.
Sarcina didactică: să coloreze numărul de pătrate corespunzător cifrei.
Material didactic: fişe reprezentând pătratul de mai jos.
Regula jocului: le-am solicitat copiilor să pornească într-o călătorie imaginară cu avionul
ajutându-se de harta României care îi va ghida în procesul de învațare.

Page 37
Îi voi împărți în 3 grupe și îi voi invita într-o călătorie imaginară cu avionul – elevii
închid ochii și consideră că survoleaza țara România, punând accent pe formele de relief a
Romaniei și a vecinilor acesteia.
În acest timp le voi așeza pe bancă harta României care îi va ghida în procesul de
învațare.
- Deschideți ochii !
- Cum apare de la înălțime țara noastra ? Ce formă are ?
- Zburați deasupra României ! Ce culori vedeți ?
Pentru a stimula curiozitatea şi pentru a realiza cunoaşterea unor aspecte legate de
România si țările vecine României, le voi prezenta elevilor imagini cu conţinut geografic.
Relieful românesc cuprinde toate formele de relief :
- munţi,
- dealuri (podişuri),
- câmpii.
Se precizează că se folosește culoarea maro pentru munți, galben pentru dealuri
(podișuri), verde pentru câmpii.
Se observă așezarea ordonată, armonioasă de la mijloc spre margini, în trepte din ce în
ce mai joase a formelor de relief.
Se precizează înălțimile între care sunt cuprinși munții (800-2500 m), dealurile și
podișurile (200-800 m) și câmpiile (0-200 m).
Se specifică distribuția aproape egală a celor trei forme de relief (fiecare ocupând 1/3 din
suprafața țării).
Pe hartă se identifică principalele unităţi de relief : Carpaţii Orientali, Carpaţii
Meridionali, Carpaţii Occidentali, Depresiunea Transilvaniei, Subcarpaţii, Dealurile de Vest,
Podişul Getic, Podişul Moldovei, Podişul Dobrogei, Câmpia de Vest, Câmpia Română, Delta
Dunării.
Elevii vor lua notiţe de la tablă şi utilizând harta vor enumera în caiete, la fiecare formă
de relief, numele unităţilor majore existente.
Am folosit metoda Cubul pentru fixarea cunoștințelor. Cu ajutorul unui cub pe care vor
fi scrise formele de relief studiate, elevii vor ieşi pe rând (4-5 elevi) şi vor arăta la hartă,
precizând şi numele unităţilor de relief ale ţării noastre.
4. Am desfăşurat jocul Exercițiu de spargere a gheții: Cheile.
Scopul jocului: formarea unei gândiri geografice si utilizarea elementelor de limbaj specific
Geografiei.

Page 38
Sarcina didactică: să identifice caracteristicile generale ale reliefului României într-un text dat
și pe hartă.
Material didactic: fișe de lucru, cubul.
Regula jocului: le-am solicitat copiilor să aleaga câte o cheie, din cele 4 de culori diferite și să
motiveze alegerea facută. Fiecare echipă citește soluțiile.
Se fac aprecieri asupra modului cum au participat elevii la activitate.
Colectivul clasei este împărțit în 4 echipe. Reprezentanții echipelor sunt chemați în fața
clasei să aleagă câte o cheie, din cele 4 de culori diferite si să motiveze alegerea facută. În cadrul
grupei, vor scrie pe post-it ce ar putea deschide/inchide cu cheia aleasa (1 min.). Fiecare echipa
citește soluțiile. Se sugerează că acele chei vor închide emoțiile și vor deschide imaginația,
gândirea, creativitatea.
Se foloseste metoda Cubul pentru actualizarea cunoștințelor anterioare. Fiecare echipă
va primi sarcina scrisă pe fața cubului ce are aceeași culoare cu cheia aleasă anterior (Anexa 1).
Se foloseste videoproiectorul pentru a verifica localizarea corecta a vecinilor României, pe un
CD educațional.
5. Am desfăşurat jocul Cartea mare.
Scopul jocului: formarea noţiunii despre formelor de relief din Romania.
Sarcina didactică: să citească cu atenție, să identifice forma de relief și să extragă din text o
caracteristică a acesteia.
Material didactic: fişe de lucru.
Regula jocului: le-am solicitat copiilor să citească cu atenție, să identifice forma de relief. Se
împart fiecarei echipe fișe pe care conțin fragmente din texte literare, scrise de autori români,
care descriu frumusețea formelor de relief din România (Anexa 2). Elevii au ca sarcini să citească
cu atenție, să identifice forma de relief și să extragă din text o caracteristică a acesteia. Fiecare
echipă completează o fișa, care se discută și se afișează. Raspunsurile elevilor constituie tema
lecției care se va preda. Se anunță titlul - Relieful Romaniei și obiectivele lecției.
Elevii sunt chemați în fața clasei, să se așeze pe mochetă în jurul Cărții mari, care conține
o poveste ale carei personaje sunt: Muntele, Dealul, Podișul, Câmpia. Li se citește tare, rar,
cursiv câte un fragment din cartea mare, urmărind cu arătătorul fiecare cuvânt, pentru a citi și
copiii in același timp. Se aplică metoda predicțiilor, la sfârșitul fiecarei pagini a cărții. Ultima
pagină a cărții se citeste în cor de către copii.
Individual, fiecare elev va primi o fișa care conține textul poveștii (Anexa 3) de pe cartea
mare, pentru a o folosi în completarea unui organizator grafic (Anexa4). Organizatorul grafic se

Page 39
completează frontal la tablă și individual pe fișe, constituind schema lecției. Elevii vor lipi fișa
pe caiet. Sunt chemați elevii la hartă să localizeze formele de relief .
Fixarea cunoștințelor se face prin realizarea unor machete / colaje / desene ce au ca
suport harta mută a reliefului Romaniei. Fiecare grupa își va alege tehnica de lucru: modelarea,
colajul (cu hârtie sau frunze), desenul, apoi vor lucra în echipă, având ca model harta din manual.
Produsele se expun, se evalueaza oral.
Cât timp lucrează, elevii ascultă cantecul Țara mea, interpretat de Tudor Gheorghe.
Se poartă discuții despre frumusețea naturii țarii noastre și se cere elevilor să alcatuiască
propoziții exclamative care să conțină îndemnuri ecologice.
Individual, elevii primesc o fișa de evaluare (Anexa 6). Se fac aprecieri asupra prestației
elevilor la oră.
Reactualizarea cunoștințelor și captarea atenției:
Deoarece în ora precedentă elevii au fost evaluați din Unitatea de învăţare - Relieful
României, astăzi se va face o verificare sumara a noțiunilor învățate, prin dezlegarea unui rebus.
Anunț elevii că dacă vor dezlega corect rebusul vor descoperi pe verticala acestuia titlul noii
lecții.
1. Numele munților din țara noastră;
2. În interiorul arcului carpatin este situat …............... Transilvania;
3. Ramură a Carpaților unde se află cele mai înalte vârfuri muntoase;
4. Oraș vechi situat în vestul Depresiunii Transilvaniei;
5. Din acești munți, strămoșii noștri scoteau aur și argint;
6. Câmpia Română sau …….............…..;
7. În sud-estul țării se afla Pdișul ……............…..;
8. Unitate de relief cu înalțimi cuprinse între 200-800m;
9. Solurile câmpiilor sunt……............……..;
10. Cel mai lung râu ce strabate Câmpia Română;
11. Una din cele mai mari peșteri, ce adapostește un ghețar;
12. Cel mai mare oraș din Câmpia Română;
13. Bogăție a subsolului țării denumit și aurul negru;

Page 40
A
1 C A R P A T I
2 D E P R E S I U N E A
3 M E R I D I O N A L I
4 C L U J N A P O C A
5 A P U S E N I
6 D U N A R I I
7 D O B R O G E I
8 D E A L U R I
9 F E R T I L E
10 O L T
11 S C A R I S O A R A
12 B U C U R E S T I
13 P E T R O L
În predarea disciplinei: Geografie, am prezentat copiilor Subiectul Dunărea și Delta
Dunării pe care l-am parcurs cu ajutorul jocului Mozaic.
6.Am desfăşurat jocul Mozaic.
Scopul jocului: Îi activează pe elevi, le formează deprinderi de gândire şi de comunicare pe
termen lung îi determina să coopereze pentru descoperirea celor mai bune soluţii, pentru
obţinerea succesului propriei echipe.
Sarcina didactică: să studieze câte un text, apoi să răspunde la întrebările de la sfârșitul acestuia.
Material didactic: cartonașe pentru formarea echipelor, fişe de lucru în echipă, texte suport, coli
A4 albe și colorate, carton, fișe cu ciorchinele, hărți, calculator, videoproiector, CD cu
prezentarea power - point.
Regula jocului: le-am solicitat copiilor să studieze câte un text, apoi să răspundă la întrebările
de la sfârșitul acestuia.
Alegerea grupelor. Elevii vor găsi pe catedră cartonașe de cinci culori pe care vor fi scrise
numele lor și echipa din care fac parte (ex: Andreea- Biolog- 1, Marius- Matematician- 3 etc).
Fiecare își va alege cartonașul corespunzător numelui și se va așeza în bancă, formând cele cinci
grupe: Geografii, Matematicienii, Ecologiștii, Biologii și Literații.
Se verifică noțiunile însușite în lecția anterioară cu ajutorul ghicitorilor (Anexa 6).
Metoda MOZAIC. Elevii, împărțiți în cele cinci grupe, vor studia câte un text, apoi vor

Page 41
răspunde la întrebările de la sfârșitul acestuia (Anexele 7,8,9,10,11). După ce experții și-au
însușit noile cunoștințe și au răspuns la întrebări, se vor regrupa în funcție de numerele de pe
cartonașe, formând Grupa 1, Grupa 2, Grupa 3, Grupa 4 și Grupa 5. Apoi vor completa o fișă
(Anexa 12) colaborând și adunându-și cunoștințele și vor realiza un ciorchine cu tema Delta
Dunării ( Anexa 13). Se va lucra în echipă.
Se vizionează un material Power Point despre Dunăre și Delta Dunării pe un fundal
muzical – Valurile Dunării, de Iosif Ivanovici.
Se verifică fișele realizate de echipe completându-se frontal textul lacunar (la tablă) și
ciorchinele.
Se prezintă la hartă o călătorie imaginară pe Dunăre, de la izvor până la vărsare,
enumerându-se țările riverane și capitalele pe care fluviul le scaldă. Se vor lipi vaporașe din
hârtie colorată pe tot cursul Dunării .
Se fac aprecieri asupra prestației elevilor la oră.
În predarea disciplinei: Geogafie, am prezentat copiilor subiectul Populaţie şi
aşezările omeneşti. pe care l-am parcurs cu ajutorul jocului Ce ştii despre?
7. Am desfăşurat jocul Ce ştii despre?
Scopul jocului: formarea noţiunilor despre populaţie şi aşezările omeneşti.
Sarcina jocului: completarea rebusului răspunzând corect la întrebări
Regula jocului: Clasa este împărţită în 3 grupe. Fiecare grupă va trebui să
completeze rebusul de pe fişa sa.
Recompensa: Echipa care va completa corect şi într-un timp cât mai scurt rebusul va primi
calificativul F.B.

Page 42
Verticala A-B: Denumire generală dată localităţilor: ……………………omeneşti.
Orizontală:
1. Localităţile sunt populate de…………………….……………….
2. Cea mai mică aşezare, moştenită de la străbuni ……………(pl.).
3. Mai multe sate adunate formează o……………..…………..(pl.).
4. Repartizarea pe judeţe a localităţilor poartă denumirea de…………….………….
administrativ - teritorială.
5. Localităţile dintr-un judeţ, capitala şi sectoarele ei sunt conduse de câte o…………….
6. Reşedinţele de judeţ sunt………….……mai mari.
7. Bucureştiul este ………………………..României.
În predarea disciplinei: Geografie am prezentat copiilor subiectul Judeţe şi reşedinţe
de judeţ pe care l-am parcurs cu ajutorul jocului Să ne cunoaştem ţara!
8. Am desfăşurat jocul Să ne cunoaştem ţara!
Scopul jocului: însuşirea noţiunilor despre judeţe şi despre reşedinţele acestora.
Sarcina jocului: identificarea reşedinţei fiecărui judeţ.
Regula jocului: Clasa este împărţită în 3 grupe de elevi. Fiecare grupă va extrage pe rând câte
un cartonaş de pe catedră . Pe fiecare cartonaş este scris numele unui judeţ. Participanţii la joc
vor trebui să scrie pe spatele cartonului numele oraşului reşedinţă pentru judeţul respectiv.
Recompensă: Echipa care va aduna cele mai multe răspunsuri corecte va fi aplaudată de către
celelalte.
9. Am desfăşurat jocul Harta de contur
Acest joc ajută foarte mult la formarea deprinderilor de orientare pe hartă, la cunoaşterea
judeţelor sau a altor ţări.
Harta poate fi confecţionată de elevi din placaj lemnos sau carton reciclabil. Harta de
contur care rămâne după scoaterea şablonului se aplică pe o altă foaie de placaj sau carton.
Şablonul scos este decupat în judeţe, ţări etc.
Elevii confecţionează, de asemenea, diferite semne convenţionale din carton. Una din
regulile jocului constă în faptul că pe harta de contur, şabloanele nu se pun la întâmplare, ci se
stabileşte un punct de plecare şi apoi se aşează zonele vecine.
Tehnica jocului: pot participa la acest joc între 4 și 8 elevi. Se alege un arbitru care
notează pe o foaie de hârtie numărul participanţilor. Judeţele se aşează în ordinea strictă a
vecinătăţii. Un elev joacă până la prima greşeală; după ce greșește, urmează al doilea ş.a.m.d.

Page 43
Se stabilește de la început de câte ori va fi completată harta. Fixând pe harta de contur judeţul,
se fixează semnele convenţionale care indică centre industriale importante. În sfârşit, se
calculează punctajul. Câştigă elevul care a dobîndit cel mai mare număr de puncte.
Cunoştinţele dobândite de copii la lecţii pot fi dezvoltate şi completate prin această
metodă atractivă de activitate.
După această manifestare cultural - artistică la care au participat şi copii în mod direct,
am aplicat elevilor următorul test formativ în care am inserat şi unele elemente de istorie locală,
de istorie veche.
3.7.3. Etapa postexperimentală
Aplicarea probei finale (posttestul). După parcurgerea perioadei de recapitulare finală, am
dat elevilor spre rezolvare un test de evaluare. Acest test a fost dat şi clasei de control, care a
parcurs materia în mod obişuit, între cele două teste: iniţial şi final (de evaluare).
TEST DE EVALUARE – FINAL
1. Punctele cardinale şi intercardinale ajută la:
a. notare b. orientare c. fixare
2. România se află în centrul :
a. Asiei b. Europei c. Americii
3. Notează vecinii României:

Page 44
4. Completați spațiile punctate:
România este situată pe continentul ....................................... Capitala țării este orașul
.................................... Teritoriul țării este împărțit în .......... județe şi municipiul
....................................... Clima României este .................................... În partea de sud granița
țării este pe fluviul ......................... Această apă se varsă în ................................................ Cea
mai înaltă formă de relief o constituie .................. În ţara noastră, ei sunt grupaţi sub forma unui
lanţ, numit lanţul Munţilor ......................, care este împărțit în trei grupe:
....................................................................................................................................................
5. Ce forme de relief sunt redate prin următoarele versuri?
a) Au păduri de brad, b) Culmile sunt mai domoale, c) Locul neted şi întins
Vârfuri ascuţite, Pantele sunt mai uşoare. Cu-n covor de grâu cuprins.
Cărări şerpuite, Păduri de stejari şi fag, (……………….)
Culmi încărunţite. Vii, livezi, cărbuni şi sare.
Locu-i minunat Ce formă de relief e oare?
Pentru colindat (……………….)
(………………)
6. Munţii, dealurile, podişurile şi câmpiile sunt:
a. forme de relief b. forme de prăjituri c. forme geometrice
7. Separaţi pe rânduri : balta, izvorul, lacul, fluviul, marea, râul, oceanul, pârâul, delta
a) Ape curgătoare:
________________________________________________________________________
b) Ape stătătoare :
________________________________________________________________________
8. Completează enunţurile de mai jos, alegând termenii potriviţi din paranteză:
 Pentru a cunoaşte clima unei zone, trebuie să studiem _______________ aerului,
______________ şi ________________ , pe o perioadă ___________ de timp.
 O apă curgătoare mai mică ce se varsă într-o apă curgătoare mai mare se numeşte
_____________ , iar locul lor de întâlnire se numeşte _______________ .
 Apele stătătoare din ţara noastră sunt: balta, _____________ şi ______________ .
 Fluviul Dunărea udă pământul românesc pe o lungime de _________ km.
 Dunărea se varsă în _________________ prin trei braţe: Chilia, ________________ şi
__________________________ .

Page 45
9. Taie cu o linie varianta greşitǎ:
 Pe suprafaţa bǎlţilor plutesc sǎlcii/nuferi.
 La vǎrsarea în Marea Neagrǎ, Dunǎrea formeazǎ o plajǎ/deltǎ.
 Dunǎrea curge pe teritoriul României din dreptul localitǎţii Baziaş/Cǎlǎraşi.
 Din grupa râurilor de vest face parte Argeşul/Mureşul.
 Cele trei braţe ale Dunǎrii sunt Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe/ Sf. Andrei.
10. Scrie numele judeţelor:
a) care sunt vecine cu judeţul tău ______________________________________________
b) din jurul oraşului Bucureşti ________________________________________________
Fiecare întrebare este notată cu 5 puncte. Se pot obţine maxim 50 de puncte:
Între 46-50 puncte - calificativul FB
Între 35-45 puncte - calificativul B
Între 22-34 puncte - calificativul S.
La clasa experimentală s-a obţinut următorul punctaj la testul final:
Nr.
elevi
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 5 5 4 5 5 4 5 5 5 4 47 F.B
2 5 4 5 5 4 5 4 5 5 5 47 F.B
3 5 4 4 5 4 4 4 5 4 5 44 B
4 5 4 5 5 5 5 4 5 5 5 48 F.B
5 5 5 5 4 5 4 5 5 4 5 47 F.B
6 4 4 5 4 4 4 5 4 5 5 44 B
7 4 3 3 3 3 4 3 3 4 3 33 S
8 5 5 5 5 4 5 5 5 4 5 48 F.B
9 5 5 4 5 4 5 5 4 5 5 47 F.B
10 4 5 5 4 4 4 4 5 4 4 43 B
11 5 5 5 4 5 5 5 4 5 3 48 F.B
12 3 4 4 2 3 4 4 3 4 3 33 S
13 4 4 5 4 4 4 4 5 4 5 42 B
14 5 3 5 5 5 5 5 5 4 2 44 B
15 4 5 5 4 4 4 4 4 5 4 44 B
Procentajul la punctajul total este de 87,86% .

Page 46
Rezultatele obţinute la testul final la clasa experimentală, după calificative:
NR.
CRT.
CALIFICATIV NUMĂR DE ELEVI PROCENTAJ %
1 F.B 7 46,66%
2 B 6 40,00%
3 S 2 13,33%
4 I 0 0
Ilustrare grafica a rezultatelor testului final la clasa experimentala
La clasa de control, la testul final, s-a obţinut următorul punctaj:
Nr.
elevi
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 4 5 4 5 5 4 5 5 4 5 46 F.B
2 4 3 4 5 4 4 4 5 3 4 40 B
3 5 4 5 5 4 5 5 4 5 4 46 F.B
4 3 3 2 1 2 2 3 2 2 1 19 I
5 5 4 5 5 4 5 5 4 5 5 47 F.B
6 4 4 3 4 4 4 4 5 5 4 41 B
7 4 5 4 4 5 4 4 5 4 3 42 B
8 3 2 3 4 3 3 3 4 3 4 30 S
9 5 5 5 4 5 5 5 5 4 4 47 F.B
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
F.B.
B
S
I

Page 47
10 4 5 5 4 5 5 4 5 4 5 46 F.B
11 4 3 2 2 3 2 2 3 2 3 26 S
12 4 3 4 5 4 4 3 4 4 5 40 B
13 4 5 3 4 5 4 4 5 3 4 41 B
14 5 4 4 3 2 4 5 2 3 2 34 S
15 5 4 4 4 5 4 4 5 4 3 42 B
Total: procentaj 78,26%
Rezultatele obţinute la testul final la clasa de control.
NR.
CRT.
CALIFICATIV NUMĂR DE ELEVI PROCENTAJ %
1 F.B 5 33,33%
2 B 6 40%
3 S 3 20,00%
4 I 1 6,66%
S-au obţinut 5 calificative de foarte bine, 6 calificative de bine, 3 de satisfăcător şi un
insuficient.
Ilustrarea grafică a rezultatelor testului final la clasa de control.
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
F.B.
B
S
I

Page 48
3.8. Prelucrarea şi interpretarea datelor cercetării
Validitatea rezultatelor consider că am realizat-o datorită:
 aplicării unor probe adecvate pentru determinarea nivelului cunoştinţelor elevilor
referitoare la formarea unei gândiri geografice.
 realizării unui experiment pedagogic.
 evaluării statistice a rezultatelor.
În această etapă am comparat rezultatele obţinute de elevi în urma aplicării finale (atât
pentru elevii din grupul experimental, cât şi pentru cei din grupul de control).
Rezultatele comparate obţinute de grupul experimental.
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
TEST INIȚIAL TEST FINAL
F.B.
B
S
I

Page 49
Rezultatele comparate obţinute de grupul de control.
Diferenţa de progres între eşantionul experimental şi cel de control:
TESTUL TESTUL
INIȚIAL
TESTUL FINAL DIFERENȚA DE
PROGRES PE
EȘANTIOANE
CLASA
EXPERIMENTALĂ
73,66% 87,86% 14,20%
CLASA DE
CONTROL
74,00% 78,26% 4,26%
DIFERENȚA
ÎNTRE
EȘANTIOANE
3,40% 9,60% 6,20%
Grafice comparative de progres pe cele 2 eşantioane între testul iniţial şi final:
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
F.B.
B
S
I

Page 50
Se observă o diferenţă de progres între clasa experimentală şi cea de control de 6,20%
ceea ce înseamnă că rezultatele obţinute la clasa experimentală sunt mai bune . Au atitudini mai
sănătoase cu mai mare grad de responsabilitate, acest lucru se vede şi în reacţiile copiilor. S-a
observat că pe parcurs, elevii participau cu mai multă însufleţire la acţiunile geografice
desfăşurate. S-a observat o anumită doză de maturitate în comportarea lor.
Comparativ cu proba iniţială se constată:
Între cele două eşantioane diferenţele puţin vizibile de la proba iniţială au devenit
semnificative în urma experimentului.
Examinarea graficului obţinut în urma prelucrării statistice demonstrează că după
activităţile formative, indicii s-au modificat, observându-se o creştere semnificativă.
Datele obţinute confirmă ipoteza experimentului pedagogic, aceea că jocul didactic
contribuie la însuşirea mult mai rapidă şi conştient gândirea geografică.
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.5
5
CLASA EXPERIMENTALĂ
CLASA DE CONTROL

LUCRARE DE LICENTA - Formarea unei gândiri geografice la elevii

LUCRARE DE LICENTA - Formarea unei gândiri geografice la elevii

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to LUCRARE DE LICENTA - Formarea unei gândiri geografice la elevii

Similar to LUCRARE DE LICENTA - Formarea unei gândiri geografice la elevii (20)

LUCRARE DE LICENTA - Formarea unei gândiri geografice la elevii