2. Definiție generală:
Ce înseamnă ,,periodicitate’’?
Periodicitatea este proprietatea unei mărimi, a unui fenomen sau a
unei acțiuni de a fi periodică.
3. Periodicitatea elementelor în sistemul periodic i-a permis
lui Mendeleev să deducă existența unor elemente,
necunoscute la acea dată, și ,,să prevadă’’ descoperirea
lor, precum și poziția lor în sistemul periodic al
elementelor.
Legea periodicității în chimie:
5. Tabelul Periodic al Elementelor
însuși este o reprezentare vizuală a
legii periodicității, care afirmă că
unele proprietăți ale elementelor
chimice se repetă periodic atunci
când acestea sunt aranjate după
număr atomic. Pentru a afișa aceste
trăsături comune, tabelul dispune
elementele în coloane verticale,
numite grupe, și în rânduri
orizontale, numite perioade.
6. D. Mendeleev a stabilit că:
1. Elementele, dacă sunt aranjate după masa atomică, prezintă o aparentă periodicitate a
proprietăților.
2. Elementele care sunt similare cu privire la proprietățile lor chimice au greutăți atomice care sunt
asemănătoare ca valoare (de exemplu platina, iridiul și osmiul) sau care cresc regulat (de exemplu
potasiul, rubidiul și cesiul.)
3. Aranjamentul elementelor sau al grupelor de elemente după masele lor atomice corespunde așa-
ziselor valențe, precum și, într-o oarecare măsură, proprietăților lor chimice distinctive; așa cum
este aparent și în alte serii ca Li, Be, Ba, C, N, O și Sn (ar trebui să fie Li, Be, B, C, N, O și F).
4. Elementele care sunt foarte răspândite au mase atomice mici.
5. Mărimea greutății atomice determină caracterul elementului, așa cum și mărimea unei molecule
determină caracterul corpului unui compus.
6. Trebuie să așteptăm descoperirea multor elemente necunoscute încă - de exemplu, elementele
analoage aluminiului și siliciului -a căror greutate atomică ar trebui să fie între 65 și 75.
7. Masa atomică a unui element poate fi corectată uneori în funcție de poziția sa în tabelul periodic.
Astfel, masa atomică a telurului ar trebui să fie între 123 și 126, și nu poate să fie 128.
(Argumentul era bazat pe poziționarea telurului între stibiu și iod, a cărui masă atomică este 127.
Mai târziu, Moseley a explicat poziția acestor elemente fără a modifica valorile maselor atomice.)
8. Anumite proprietăți caracteristice unor elemente pot fi prezise pornind de la masele lor atomice.
7. Pornind de la principiul asemănării de grupă, Mendeleev a
aranjat unele elemente într-un mod neordinar, încălcînd
ordinea creșterii maselor atomice, chiar și atunci cînd
masele atomice feseseră calculate corect.
a) 52Te Ar=127,6 53I Ar= 126,9
b) 27Co Ar=58,9 28Ni Ar= 58,7
Mai tîrziu s-a demonstrat că sarcina nucleului acestor
elemente este egală cu numărul lor de ordine.
Alcătuind sistemul periodic, Mendeleev a modificat masele
atomice ale unor elemente. El considera că asemănarea
de grupă este mai importantă decât consecutivitatea
maselor atomice.
8. Mendeleev afirma că “nici unul dintre predecesorii săi nu a riscat să prezică propritățile
elementelor nedescoperite, să schimbe greutățile atomice acceptate și să considere legea
periodicității o nouă lege a naturii, capabilă să sintetizeze date negeneralizate pînă atunci. “
11. Fenomenul periodicității în societate:
Într-un sistem democratic există funcții ce se shimbă periodic.
De exemplu, alegerile locale sau prezidențiale se fac o dată la o anumită perioadă ( 4 ani).
12. Concluzie:
Fenomenul periodicității se întâlnește peste tot în natură și societate, urmând
legi fundamentale ale Universului.
Legea periodicității lui Mendeleev și crearea Tabelului periodic al elementelor
a avut un impact colosal în dezvoltarea chimiei și a descoperirei de noi
elemente si proprietăți a acestora ce, inevitabil, a dus la îmbunătățirea
cunoștințelor umane, ce vin să îmbunătățească calitatea vieții.
