Cuvantul lui dumnezeu despre botez

Despre botez
1
„Este un Domn, o credință, un botez,” (Efeseni. 4/5.)
Despre botez
Selecție de texte din Cuvântul lui Dumnezeu pe această temă.
...Vai de pruncul care e botezat cu lăutari, cu chef și cu dansuri! Vai de mortul care e în-
gropat cu lăutari! Vai de mortul care s-a îngropat, și s-a dat băutură la îngroparea sa!
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu, din 15-07-1977
***
Iubiții Mei, oamenii nebotezați nu sunt creștini, măi tată, dar n-am putut să fiu cu acest
cuvânt până acum. Și cum adică așa ceva în vremea aceasta peste biserică? Iată, Domnul lasă peste
voi cuvintele cu care mereu Se întorcea în cer, căci a fost pustiire peste biserică și a fost lungă
vremea aceasta de pustiire după ce preoții și arhiereii au făcut zapis cu antichrist și s-au lăsat ca să
fie dezbrăcați de Duhul Sfânt, iar cei de după aceea, care au lucrat zapisul, n-au mai văzut lucrarea
cea goală și trupul cel gol al bisericii. (Vezi selecția tematică: „Antichrist și fiara apocaliptică”,
n.r.) Și dacă s-a rupt legătura cu Dumnezeu și cu legea cea din strămoși, această legătură ruptă
căreia nu i s-a văzut ruptura și întreruperea ei, această legătură ruptă n-a mai avut lucrare de îna-
intare ca să aibă Domnul biserică cu preoți îmbrăcați cu Duhul Sfânt, care să lase urmași îmbrăcați
cu Duhul Sfânt. Dacă preoția lui Hristos a fost din una în alta, adică din uns în uns, și dacă unsul
unei vremi a vândut lui antichrist această haină, și dacă antichrist prin vicleșug i-a șters ungerea,
n-a mai fost apoi lucrarea aceea care să țină legătura lanțului cea din uns în uns, și așa a rămas
ungerea pentru preoție numai ca o orânduială făcută de oameni, orânduială goală de darul
ungerii în preoție. Dar nu numai atâta a fost stricăciunea aceasta și pustiirea aceasta, căci după
aceea s-a ridicat lucrarea de stârpire a celor ce n-au ascultat să lepede legile strămoșești, adică să
asculte de lepădarea de credință, adică să-și vândă botezul prin zapisul făcut cu antichrist, care
a reușit să strămute legea lui Dumnezeu de la locul ei. (Vezi selecția tematică: „Schimbarea
sărbătorilor și lepădarea de credință”, n.r.) Și s-a făcut prigoană peste cei ce n-au lepădat ungerea
Duhului Sfânt, și au fost închiși și omorâți de puterea întunericului, și puțini a avut Domnul, în
ascunzișul inimii lor, care au slujit și au putut lăsa slujirea cea din uns în uns. Și de aceea spun Eu
că nu poți să fii preot dacă ești nebotezat și neîncreștinat, căci preoții cei care au fost apoi așezați
de cei care dăduseră de la ei legea străbună, aceia nu au mai avut lucrarea Duhului Sfânt peste ei,
și ungerea de preot n-a mai fost pusă la Domnul, și de aceea nici botezul cel după orânduiala
datinei n-a mai fost pus botez, și iată că preoții cei puși după întreruperea cea de atunci, n-au mai
avut ungere, și botezul n-a mai fost cu putere, pentru că nu este scrisă la Domnul preoția celor fără
de ungere din uns în uns, și vreme după vreme s-a stins de tot puterea botezului, pentru că prea
puțini au mai avut parte de preoți unși de Duhul Sfânt.
Am voit să lupt și să rup ceața aceasta și să Mă ajut cu poporul cel hrănit cu cuvântul Meu.
Am așteptat să găsesc loc să pot vorbi cu acest popor, să-i pot încredința taina despre stricăciunea
cea din biserică, dar el nu M-a ascultat în lucrarea legilor sfinte, dară să Mă mai fi ascultat ca să
îndrept cu el stricăciunea care a stricat biserica! O, este un sul în cer care este scris pe pământ din

Despre botez
2
poruncă cerească. Și ce este în acest sul? Este scris legătură împotriva celor ce au rupt ungerea cea
adevărată a preoției, căci dacă cei ce au scris zapis cu antichrist ca să schimbe legile Domnului,
dacă aceia au schimbat, am dat poruncă să se întocmească sul scris, care să lege din lucru pe cei
ce au schimbat lucrul lăsat de urmașii Mei cei unși până la ei. Și scris este: «Ce este legat pe
pământ, este legat și în cer», iar această legătură s-a legat pe pământ din porunca cerului, măi tată.
Și dacă e greu de crezut aceasta, uitați-vă la fața bisericii și spuneți voi lui Dumnezeu ce a rămas
din ea și ce este în spatele acestei fețe. Și iată lume nebotezată și neîncreștinată de nimeni atâta
vreme. Și dacă ești neîncreștinat, cum se poate să fii preot după legea lui Iisus Hristos?
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Intrării Maicii Domnului în Biserică, din
04-12-1992
***
Măi Ierusalime, uită-te ce ordine a avut lucrarea Mea în lume acum două mii de ani. Când
a fost să rostesc mântuirea omului prin răstignirea și prin învierea Mea, am lucrat mai întâi cu
vestea pocăinței, și cine se așeza întru pocăință și întru credință și întru sfințenie, acela era botezat
cu apă și cu Duhul Sfânt apoi. Cel ce alege să lucreze pocăința primește după aceea botezul cu
apă, și după aceea, botezul cu Duhul Sfânt. Israele, tu ai venit la Mine în vremea aceasta. Ai auzit
că am venit și vorbesc pe pământ, și ai venit să Mă auzi, și Eu te-am învățat să te pocăiești de toate
relele tale, și tu n-ai făcut așa. Cei din vremea lui Ioan care veneau la botezul pocăinței întrebau
pe Ioan: «Noi ce să facem?». Veneau mulțimile, și el zicea: «Pui de vipere, care fugiți de mânia
ce va să fie, faceți roade vrednice de pocăință, și să nu ziceți că aveți de tată pe Avraam, căci din
pietre se vor ridica fiii lui Avraam». Veneau vameșii și soldații și întrebau: «Noi ce să facem?»,
și la toți le spunea Ioan să facă dreptate, să nu asuprească, să se mulțumească doar cu ce au, și dacă
au mai mult, să dea și celui necăjit care umblă după Dumnezeu întru necazul său. Și tu veneai și
Mă întrebai ce să faci, dar nu întrebai de pocăință, și întrebai ce să faci cu treburile tale trupești și
pământești, și apoi ziceai că asculți pe Domnul ce-ți spune. Și de unde, tată, că tu Îmi spuneai Mie,
și Eu îți ziceam „da“. Dacă veneai să Mă întrebi de botezul pocăinței, erai acum pecetluit cu cu-
vântul împlinirii și cu Duhul Sfânt, și erai împărțitor de Duh Sfânt. Vezi tu, Israele, mai întâi este
botezul pocăinței, și tu n-ai făcut așa. O, taina pocăinței este înaintemergătoare sfințeniei și cre-
dinței, și Duhului Sfânt apoi. Acum biserica nu mai lucrează așa, că dacă vine cineva cu un
prunc ca să-l boteze în numele Meu, ca să Mi-l încredințeze Mie, acela minte când vine, că
nici el nu este pocăit și sfânt și credincios și nici pe prunc nu-l face să vină la Mine și după
Mine așa cum a făcut Cornelie cu toată casa sa când s-a botezat de mâna apostolului Meu.
O, nu mai este, tată, pocăință la lume, dar nici la tine, Israele, nu este, căci pocăința lucrează
sfințenie și atragere de Duh Sfânt de la Cel ce botează cu Duh Sfânt. Spune tu, poporul Meu, dacă
se cunoaște botezul de la Dumnezeu peste oameni. Nu se cunoaște, tată. O, și ce vor răspunde cei
ce botează în numele Meu pe cei ce nu sunt cu Dumnezeu, pe cei ce nu rămân cu Dumnezeu după
botez? O, să Mă crezi ce-ți spun, că totul a rămas numai un obicei și atât. Dar tu, poporul Meu,
să înțelegi, tată, calea Mea, și cum se merge pe ea, și de unde trebuie să începi. Așa trebuia să
începi, cu pocăința trebuia.
Eu când am fost încercat de duhul veacului acesta M-am mărturisit Tatălui Meu de față cu
ucenicii Mei și am spus tot ce am pățit de la duhul veacului acesta și n-am ascuns nimic. Așa
trebuie să lucreze cel ce se mărturisește; trebuie să spună tot în fața fraților, așa cum am
făcut și Eu. Pe toate le-am făcut spre pildă celor de după Mine, dar omul n-a făcut ca Mine.
Cine nu face ca Mine, Eu nu sunt Învățătorul aceluia. Acela n-a venit la Mine, acela nu are Învă-
țător pe Iisus Hristos.

Despre botez
3
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Botezului Domnului (Boboteaza), din 19-
01-1995
***
Israele, Israele, ce văd Eu pe pământ! Se botează omul în numele lui Iisus Hristos, se cu-
nună în numele lui Iisus Hristos, merge din când în când la biserică în numele lui Iisus Hristos, și
zadarnic face așa dacă nu se împărtășește cu Trupul și Sângele lui Hristos, zadarnic, fiilor. Ce văd
Eu pe pământ, e jale mare. Nimeni nu știe ce va să zică biserică. Biserică înseamnă fii care se
împărtășesc cu Trupul și Sângele lui Hristos. (Vezi selecția tematică: „Adevărata biserică”,
n.r.) Cei ce nu se împărtășesc, în zadar se duc. O, cum să se împărtășească dacă ei nu sunt pregătiți
pentru primirea Domnului, pentru venirea Domnului, dacă ei nu sunt gata în așteptarea Domnului?
Se împărtășesc din an în Paști, după obiceiul oamenilor, dar niciodată nu sunt pregătiți, de vreme
ce stau mereu în păcatele lor. Cine să-i învețe pe oameni? Cine, tată, cine? că n-are cine. N-are
cine să mai facă lucrarea de iertare a păcatelor oamenilor, lucrarea de împăcare a omului
cu Dumnezeu. N-are, fiilor, n-are cine, căci păstorul de azi e altceva, nu e păstor. Nu mai merge
nimeni pe calea cea cu viață vie, și de aceea te-am ridicat pe tine, poporul Meu, și ți-am grăit din
cer mereu, și tu ai crezut în Cel ce-ți grăiește, și te-ai sculat la drum, și iată, fac din tine cale a
omului spre Dumnezeu, spre biserică vie, Israele. De aceea am împlinit această piatră pe pământ,
ca să grăiesc din vârful ei și să arăt omului calea. Omul trebuie să creadă în Dumnezeu, să-L
iubească și să-L urmeze pocăindu-se de toate cele muritoare și trecătoare, vindecându-se de
moarte, măi fiilor.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la patru ani de la târnosirea Sfintei Sfintelor Noului
Ierusalim, din 12-12-1995
***
Omule, întoarce-te acasă! La casa sufletului tău întoarce-te, la Mine întoarce-te, că am su-
flat duh din Duhul Meu când l-am zidit pe om la început, și l-am făcut după asemănarea Mea și
după chipul Meu, căci Tatăl prin Mine le-a făcut pe toate câte le-a făcut. Prin Mine l-a făcut pe
om, prin Mine l-a și născut, căci Eu M-am născut din Tatăl prin Fecioară și M-am făcut Om pe
pământ, Om din cer între oameni și le-am spus oamenilor: «Cine nu se naște din cer, de sus, nu
poate moșteni cerul și viața cea veșnică a lui Dumnezeu». Și cum poate să se nască un om din
cer, Ierusalime al cuvântului Meu cel din cer? Cum poate să se nască cineva din cer? O, când l-am
creat pe om după chipul Meu, am suflat peste el din Duhul Meu de viață și i-am dat în dar sufletul,
ca să fie ființă vie, și apoi omul cel creat a căzut prin neascultare, prin semeție a căzut, dar Eu, ca
un Creator, i-am lăsat sufletul cel dat în dar, ca să meargă acest dar până la capătul timpului, prin
om, și la sfârșit să cer socoteală omului pentru darul Meu lăsat în omul născut din om, pentru suflet
să-i cer socoteală. Iar după cinci mii de ani de la facerea omului am coborât din Tatăl, și în a șasea
mie de ani M-am născut Om din cer, Om din Tatăl, prin Fecioară, ca să repar taina nașterii pe care
aș fi voit s-o pun de la început peste omul cel creat de Mine și căruia i-am spus după ce l-am creat:
«Nașteți și vă înmulțiți și umpleți pământul». Am coborât din Tatăl acum două mii de ani și am
spus peste oameni: «Cine nu se naște de sus, din cer, nu poate moșteni viața cea veșnică».
Cum poate să se nască un om de sus, din cer? O, poporul Meu, ce durere pe Mine, că omul
de pe pământ a zis că împlinește această Scriptură. Am spus: «Cine nu se naște din apă și din
Duh, nu poate moșteni împărăția cerurilor». O, ce putere avea la începutul Meu cel de acum
două mii de ani această Scriptură adevărată, și ce puțin adevăr are azi pentru cei ce zic că o împli-
nesc! Poporul Meu, poporul Meu creștin, cine se naște din apă și din Duh, acela viu este și face

Despre botez
4
faptele vieții veșnice și se cunoaște că se naște din cer, de sus. Ce este nașterea din apă și din Duh?
Cine se poate naște din apă și din Duh? Iată, îți grăiesc ție, Ierusalime al cuvântului Meu, ca să
audă și omul ce grăiesc Eu pe pământ, că tu ești cel ce Mă cobori pe Mine din Tatăl ca să fiu între
oameni, fiule credincios. Cine se poate naște din apă și din Duh? Ce este mai înainte de această
naștere? Propovăduirea Mea, propovăduirea cea despre Mine, Cel răstignit și înviat pentru
mântuirea omului, și apoi credința și faptele credinței, acestea sunt mai întâi, iar după ele
vine apa botezului peste cel credincios, botezul în numele Meu, și apoi Duhul Sfânt, Care
pecetluiește lucrarea Mea în omul care se naște de sus. Cine se naște din apă și din Duh, acela
are lucrarea Mea în el, și este ucenicul Meu, și are lucrare de ucenic care naște din Mine ucenici
la credința celor ce se apropie să creadă și să înfăptuiască viața credinței în omul care se îndumne-
zeiește între oameni. Cine se poate naște din apă și din Duh? Cel ce caută pe Dumnezeu cu credință
sfântă și cu nădejde sfântă și cu dragoste sfântă, acela este cel ce dobândește naștere de sus, din
apă și din Duh, prin ucenicii Mei în care Eu sunt până la sfârșitul veacului precum am spus.
O, ce durere pe Mine, că omul de pe pământ care stă peste oameni în numele Meu, zice
că împlinește această Scriptură și că-i dă omului naștere din cer, naștere de sus, din apă și din
Duh. Eu când Mă uit peste lumea cea botezată de om în numele Meu cu apă și cu Duh Sfânt, când
Mă uit, Mă ia jalea și Mă cuprinde fiorul cel de pe cruce, fiorul răstignirii Mă cuprinde. Și precum
cei ce-și ziceau sfinți M-au alungat și M-au omorât dintre oameni ca să împlinească, ziceau ei,
legea lui Dumnezeu, tot așa și după aceea, cei ce se zic că sunt slujitori ai lui Dumnezeu peste
oameni nu Mă pun pe Mine în oameni, căci ca să-l vezi pe un om că se naște de sus, din apă și din
Duh, e mare minune înaintea Mea.
Mă uit peste oameni ca să-i văd pe cei născuți din apă și din Duh la cuvântul cel rostit de
preoții bisericii din lume. O, biserica din lume nu seamănă cu biserica lui Iisus Hristos. Biserica
Mea este altceva decât înțelege omul veacului acesta. Tu ești biserica Mea, poporul Meu creștin,
tu ești, fiule, tu ești. Tu trăiești creștinește, tu împlinești cele ce Eu am poruncit peste biserică.
Tu ești copil credincios, poporul Meu, și te-ai aplecat vestirii Mele cea lucrată prin cuvântul cel de
sus venit pe nori, și te-ai botezat cu botezul credinței și te-ai umplut de Duhul Sfânt, pe Care Eu
ți-L dau mereu, coborându-L din cer peste tine. Tu semeni cu Mine, Ierusalime, căci Eu te-am
crescut și te-am făcut după chipul și asemănarea Mea, ca să am rudenii pe pământ și să am la cine
trage când vin spre oameni ca să-i strig; să am casă de oaspeți, căci vin oaspete din cer pe pământ,
ca să aduc înviere prin cuvânt peste oameni, să-i nasc de sus pe oameni.
O, oameni slujitori care v-ați așezat în numele Meu peste oameni! Unde sunt cei pe care
voi i-ați botezat în numele Meu cu apă și i-ați pecetluit cu pecetea Duhului Sfânt? Vin și vă cer
socoteală pentru rodul vostru. Unde vă sunt ucenicii? Puteți să Mi-i dați Mie așa cum Eu dau lucrul
Meu Tatălui? Iată, vin la voi să vă cer socoteală de sufletele oamenilor, și fiecare păstor de suflete
va da socoteală înaintea Mea.
O, cu cine să Mă ajut Eu în munca Mea de mântuire a omului căzut? Vin să-Mi păstoresc
turma, vin la oameni să-i păstoresc, că păstorii oamenilor nu seamănă cu Mine. Cel ce păstorește,
acela trebuie să fie viu și treaz peste turmă. Cel ce păstorește oile Mele, acela trebuie să fie născut
de sus și să se cunoască nașterea lui cea de sus. Cel ce nu crede în Mine și în cuvântul Meu care
vine cu norii, acela nu este păstor, chiar dacă stă pe scaun de păstor, având toiag de păstor
în mână.

Despre botez
5
O, e prea mare durerea Mea pentru om, dar cui să i-o spun?
O, oamenilor, să nu vă întrebați de ce strig mereu la păstorii voștri. Strig de mila voastră.
Strig că M-a trimis Tatăl să strig oamenilor să învieze și să-I spun Tatălui: Omul a înviat, Tată! iar
Tatăl să-Mi spună: Adevărat, Fiule iubit, omul a înviat! Amin.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la Praznicul Învierii Domnului, din 27-04-1997
***
Dar ce este poporul Meu cel nou? Numai cel ce este nou poate fi popor al Domnului, căci
scris este: «Cele vechi trec cu trosnet». Ferice celor ce aud cuvântul Meu și se scoală ca să se facă
fii ai Mei în poporul Meu, în poporul Meu cel nou, că numai acela este poporul Meu. Cel ce nu se
naște din nou, acela este om între oameni, nu este fiu între fiii lui Dumnezeu. Dar va zice
omul bisericii din lume că cel ce este botezat în Hristos, acela este om nou și fiu între fiii lui
Dumnezeu. O, nu este așa, omule deștept și cunoscător al celor de sus, nu este așa. Omul nou
este cel ce este curat și născut din cer, de sus, iar fiii cerului sunt curați. Care om botezat în
Hristos prin apă, duh și sânge, care din toți aceștia botezați în numele Meu Îmi urmează Mie
așa cum Mi-au urmat apostolii și sfinții și mucenicii și toți fiii cei curați care au urmat Mie
printre fiii oamenilor? Care din cei nepăsători de botez și de biserică și de sfințenie în trup și în
duh, care din aceștia sunt oameni noi și popor nou? O, cel ce nu se naște din nou, și născut să
rămână apoi, acela rămâne om între oameni, și nu fiu între fiii lui Dumnezeu. Fiii lui Dumnezeu
sunt altfel; sunt cei ce nici să moară nu mai pot, că sunt fiii vieții, după cum scrie despre aceștia
în Scripturi. (Vezi selecția tematică: „Taina de mântuire a omenirii - taina nestricăciunii”, n.r.)
Curând, curând, și tot omul cel nepăsător de viața cea veșnică va vedea pe poporul vieții
veșnice, că Eu voi sta în mijlocul lui și îl voi străluci cu mare strălucire și voi lucra după cum
este fapta fiecăruia, iar altfel nu voi lucra. Amin.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la soborul Maicii Domnului, din 08-01-1998
***
Nu vrea omul de pe pământ să aibă înțelepciune ca să înțeleagă ce înseamnă nașterea de
sus a omului care vrea să vadă împărăția lui Dumnezeu. Nașterea de sus a omului este sfințenia
din om. Dacă omul cel sfințit nu se face sfânt cu mintea și cu inima și cu trupul, nu are naștere de
sus înăuntrul său. În zadar botează oamenii pe oameni în numele Meu; în zadar, dacă omul
botezat nu-Mi slujește Mie apoi. Iată, nu vrea omul cu nașterea de sus.
Am venit cuvânt nou peste pământ, ca să-Mi fac fii, fii născuți prin cuvânt spre ascultarea
credinței. Oamenii care s-au făcut învățători peste oameni pentru Dumnezeu, aceia ascund lumina
sub obroc, căci lumina este sfințenia care luminează din om, fiindcă omul sfânt este casa Mea,
dar cei mari care s-au așezat peste casa Mea, suflă în lumina casei Mele, lovesc în sfinții Mei, care-
Mi sunt biserică Mie pe pământ. Nu vrea omul cel înțelept să aibă înțelepciune sfântă, că omul
înțelept iubește păcatul și se tăvălește în el și se murdărește în el, ca și copilul care-și face nevoia
pe el, de îl șterge mama lui apoi, și îl spală de murdărie. Așa se murdărește omul în păcate, și vine
apoi la Mine să-l șterg de murdăria lui și să-l spăl și să-l tot spăl. O, s-a înțesat pământul de mur-
dăria păcatelor omului, și trebuie ars cu foc pământul; trebuie, ca să-l fac curat și să-l fac nou ca
pe un nou-născut. Și voi lucra prin cuvânt și prin foc, căci foc am venit să arunc pe pământ.
Amin.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la Sărbătoarea sfinților patruzeci de mucenici din Se-
vasta, din 22-03-1999

Despre botez
6
***
Eu sunt Cel ce am lucrat peste pământ de la Facere și până azi, și voi lucra mai departe ca
să sfârșesc tot ce a fost scris să fac și să lucrez, tot ce a fost scris despre Mine în legea lui Moise,
în prooroci și în psalmi. Amin. Este scris în Scripturi despre nașterea din nou a lumii, despre în-
tocmirea omului nou, după chipul și asemănarea Mea, și voi împlini, și împlinesc. Amin. Chipul
omului nou este descoperirea Duhului Sfânt pus de Mine în om, strălucind din om peste
făptură. Și va fi un Domn, o credință și un botez peste tot pământul, căci cuvântul Meu va
merge și va boteza peste tot, așa cum apele Iordanului s-au sfințit cu botezul Meu de la Ioan
și au sfințit firea apelor din ape în ape, de la margini la margini, din cer până pe pământ, de
deasupra cerului și până dedesubtul pământului, căci Eu eram Cel așteptat de toată făptura,
și am împlinit proorocia care spune: «Încă o dată va clătina Domnul nu numai pământul, ci
și cerul». Amin.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Botezului Domnului (Boboteaza) din 19-
01-2000
***
Eu sunt Cel ce am spus celor ce Mă urmează în lume: «Ieșiți din lume și nu vă atingeți de
ce este necurat, ca Eu să vă primesc pe voi și să iau de la voi și să fim Tată și fii». Și tot Eu le-
am spus: «Mergeți în toată lumea și vestiți Evanghelia venirii Mele și botezați pe cei ce ies din
lume ca să creadă Mie». Și tot Eu am spus: «Voi nu sunteți din lume, și de aceea lumea vă urăște
pe voi». Apostolul Pavel umbla ca Mine, și tot era cu grijă să nu se smintească cineva întru el, în
care vreme se făcea tuturor asemenea, ca să mai tragă dintre ei la Mine și la Tatăl, iar cel ce se
boteza atunci se vedea că se botează, căci botezul se adeverea că este, prin lucrarea Duhului Sfânt,
Care Se făcea râu din gura celui botezat, spre lucrarea de zidire a bisericii Mele cea vie. Dacă
botezul nu-și găsește în om roadele lui, atunci omul este altceva, nu este creștin, nu este încreștinat
și nu are semnul botezului peste el, și semnul supunerii, care-l arată pe cel botezat. Omul însă e
semeț și zice că Mă are pe Mine și că Eu îl iubesc, și el nu are nici măcar semnul supunerii peste
el. Tot omul umblă cu capul descoperit păcătos fiind și fără stăpân, iar femeile, spre batjocura Mea,
se împotrivesc prin semeție, umblând descoperite înaintea oamenilor și înaintea îngerilor și înain-
tea Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh și gonind din preajma lor pe îngeri și pe sfinți și pe
strămoși, iar omul e semeț și zice că Mă are pe Mine și că Eu îl iubesc așa cum este el, și se scoală
omul și zice: „Cum de vorbește așa de mult Dumnezeu?“. Iar Eu vorbesc mult și îi răspund omului
prin vorbire multă, că mult s-a depărtat omul de cele ce Eu i-am cerut să facă, și să-Mi fie Mie
biserică omul. Și iată, umblă omul să caute biserica, și ea nu este pe nici o cale. Umblă să caute
împărăția Mea, împărăția păcii, și ea nu este pe nicăieri și nu se găsește nici prin școli, nici pe
drumuri bătute lung, nici peste oceane, nici prin văzduh; pe nicăieri nu se zărește ea, iar cei ce o
au pe ea nu mai umblă, nu mai caută, căci ea este înăuntrul lor, și pentru ea ei nu mai bat cale
după cale, cum fac cei înțelepți care mereu învățând nu au nici un bob.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfântului Antonie cel mare, din 30-01-
2000
***
Am spus să veniți la izvor, și ați venit. Ferice celui ce știe să vină, că mare este taina omului
zidit în Mine ca să fie. O, de ar ști omul ce este taina botezului, ar fi mare minune, dar omul nu
știe cât de mare este taina aceasta, și de aceea nu rămâne în ea. Eu când am ieșit din apa Iordanului,

Despre botez
7
din apa botezului, am adus pe pământ puterea acestei taine, viața omului nou, omul cu duh dătător
de viață, omul îndumnezeit prin botez.
Fii atent la cuvântul Meu care izvorăște din Mine, popor mititel, că ai venit să te învăț și să
știi. Puterea tainelor creștinești s-a stins din obiceiul oamenilor, iar oamenii se joacă de-a tainele
lui Dumnezeu și n-au viață prin ele pe pământ, și n-are putere omul prin botez. Eu am venit Om
pe pământ, dar când am ieșit din apa botezului, am fost mărturisit de Tatăl și de Duhul Sfânt și am
lucrat apoi toată taina cerului peste om, ca să ia omul și să cunoască apoi, și să aibă omul viață din
cer pe pământ. Viața din cer este să-L iubească omul pe Dumnezeu cu sufletul și cu trupul și cu
duhul în toată vremea, așa cum am lucrat Eu înaintea Tatălui. Eu pentru om am venit de la Tatăl,
și am venit să-l nasc și să-l botez și să-l cresc și să-l slăvesc și să-l am pe vecie pe om, căci
omul cel ieșit din om nu poate să fie dacă nu se naște din Mine pentru viața lui.
Aș striga ca un leu rănit, să rup inima omului și să-l trezesc să audă de la Mine și să ia
înțelepciunea tainelor vieții peste el, ca să știe că cel ce se botează, acela se naște din Dumnezeu,
și trebuie să fie dacă se botează.
O, sunt cuprins în durere fără margini, că omul nu are început al său, nu are omul frică de
Dumnezeu ca să se ridice pentru începutul său pentru ca să se facă om nou. Cel ce nu crede în viața
veacului ce va să fie, acela calcă poruncile vieții acesteia, iar cel ce crede își lucrează lui această
viață. Cel ce se botează, cel ce se naște prin botez, trebuie să se facă prunc apoi, trebuie să se
facă copil apoi, căci aceasta este taina botezului: să fie omul prunc apoi, care nu mai trece și
care moștenește pe cele din cer în el, nu pe cele de pe pământ, ci pe cele ale vieții ce va să fie. Eu
M-am făcut atât de mic sub mâna botezătorului Meu, care nu se încumeta să Mă atingă, căci eram
Dumnezeu din Dumnezeu, dar M-am smerit pentru ca să-l înalț pe om spre viață, spre locul pe
care l-a pierdut omul prin mărirea de sine.
O, greu mai dă omul să înțeleagă tainele vieții! V-am adunat la izvorul tainelor vieții. Am
spus să veniți la izvor, și ați venit. (Vezi selecția tematică: „Acest cuvânt este râul vieții”, n.r.) Iar
Eu spun așa: ferice celui ce știe să vină când îl chem, că mare este taina omului nou, zidit în Mine
ca să fie. Eu voiesc să vă zidesc pe voi veac nou în calea venirii Mele în fața a tot neamul omenesc,
zidire ca în cer, nu ca pe pământ. Viața veacului ce va să fie este din cer, și nimeni n-o poate lua
de pe pământ. Botezul este din cer, credința este din cer, și acestea nu se pot lua de pe pământ. Iar
cine le ia pe acestea se face prunc și are în el fața împărăției cerurilor, duhul omului cu duh dătător
de viață, căci unde nu este moarte, acolo este locul împărăției cerurilor. Amin. (Vezi selecția te-
matică: „Împărăția cerurilor nu vine în chip văzut”, n.r.)
Învățătura Mea este duh de mângâiere, dar cine nu este copil nu-i trebuie mângâiere și se
irosește în plăceri care aduc cu ele amărăciunea lor. Voiesc să-l trag pe om spre duhul mângâierii,
spre duhul învățăturii Mele. Iată, Mă fac cuvânt peste pământ ca să Mă dau omului cu duhul mân-
gâierii Mele și să învețe omul să vină la Mine, să vină la mângâiere omul. Să se tragă omul din el
în lături și să-Mi facă Mie loc în el, ca să fie apoi. Amin.
Apa Iordanului a vorbit cu Făcătorul ei, a stat în lături de o parte și de alta a trupului
Meu când M-am plecat sub mâna mărturisitorului Meu, botezătorul Ioan. Toate cele făcute
de Mine Mă cunosc Stăpân al lor, dar omul nu vrea. Cel ce s-a vrut mare nu vrea. Cel mare nu
vrea, dar taina botezului îl îndeamnă pe om să înțeleagă de la Mine viața și fața celui botezat.

Despre botez
8
O, vino, omule, spre pocăință, vino spre botez! Vino să iei de la Mine această învățătură,
că nimeni nu te învață pe pământ puterea acestei taine, a nașterii din Mine a omului prin botez.
Vino, și învață-te să vii, că mulți dau să vină, dar nu știu să vină. Această știință voiesc să ți-o dau.
Mulți dau să se boteze, dar nu știu ce poartă în ea taina aceasta. Ea aduce împruncirea trupului și
a duhului și a sufletului omului. Ea îl naște pe om pentru cer, nu pentru pământ.
Dau să te învăț, dau să te deprind să vorbești cu Mine, omule ieșit din om. La botezul Meu
a vorbit cu Mine apa Iordanului și Tatăl din cer, și voiesc să știi ce înseamnă botez și nașterea ta
de sus, ca să fii apoi, că iată, nu ești, și mori mereu și nu ești, căci iubești moartea și nu viața. O,
Eu pentru tine am venit de la Tatăl și M-am făcut Om, și am trecut întru totul prin cele omenești,
ca să le zdrobesc în trupul Meu și să auzi tu câte am făcut Eu pentru tine. Vino să auzi învățătura
Mea de la sfârșitul timpului, că iarăși lucrez pentru viața ta, omule. Iarăși vin de la Tatăl și cu Tatăl
ca să-ți dau mâna și să înveți să vii la viață, că Eu ție Mi-am dat viața, și mereu ți-o dau ca să iei
din ea și să fii. Cufundă-te în cuvântul Meu cel de facere nouă și botează-te în el, omule, că-ți
grăiesc cuvânt de naștere din nou, fiindcă Eu nu voiesc moartea ta, ci să te întorci și să fii viu.
Amin, amin, amin.
Am spus să vină să le dau de la Mine celor ce Mă cer. Să vii, popor mititel, și să Mă iei de
la izvor și să înveți să stai copil, ca să-ți dau mângâiere. Tu vii la mângâiere când vii la izvor, și
Eu te mângâi cu cuvântul, dar fii atent că Eu acum două mii de ani M-am făcut Om, și am și Eu
nevoie de mângâiere, și vin la izvor să bem și să ne mângâiem unii pe alții. Mare și dulce este taina
mângâierii, și cât aș vrea să te văd lucrând cu ea, popor mititel de la venirea Mea! Eu când am
ajuns Om desăvârșit lângă Tatăl acum două mii de ani, ți-am trimis pe pământ duhul mângâierii,
că El este numai pentru cei ce-Mi urmează Mie pe drumul către Tatăl. Dar plinătatea Mângâ-
ietorului este acum, și este cu tine, căci Eu Mă fac izvor de cuvânt mângâietor pentru cei ce se nasc
din Mine. Cel ce se naște din Mine, până nu trece prin baia pocăinței, care aduce iertarea
păcatelor, nu poate să se nască pentru viață. Mângâierea Mea este duhul cunoștinței celor ce-
rești prin duhul umilinței omului. Îl mângâi pe cel ce se pleacă spre Mine și îi dau înțelepciune
curată și îi dau duh blând și smerit, ca să fie ca Mine și să-l am de mângâiere de pe pământ. Mă
apropii să vin pe pământ și nu am duh de mângâiere de jos ca să vin blând și să vin cu iubire, că
omul nu Mă așteaptă și nu stă în calea Mea cu dor. Aștept dor de pe pământ. Aștept pregătire de
pe pământ. Îl aștept pe om să iasă în întâmpinarea Mea, și el nu vrea. S-a răcit omul de Mine și
nu vrea.
Ioan, botezătorul Meu, a ieșit în calea Mea și Mi-a gătit-o și s-a făcut cale a Mea spre
oameni și îi striga spre împărăția cerurilor. Și pe tine, popor micuț, te-am făcut cale a Mea peste
pământ, ca să vin apoi și să împlinesc Scriptura venirii Mele. O, greu am răzbătut cu cuvântul
venirii Mele, că omul e cuprins într-ale lui. Dar Mi-am împlinit cuvântul rostit din timp și am ieșit
peste țara venirii Mele și strig peste ea, și strig din ea, ca să se audă venirea Mea, care vine cuvân-
tând de deasupra pământului și înnoind duhul omului. Amin. (Vezi selecția tematică: „România -
Noul Ierusalim - Noul Canaan”, n.r.)
01-2001
***

Despre botez
9
O, taina mângâierii este cu omul care pune peste el cuvântul Meu, cea mai mare mân-
gâiere. Iar acum, în zilele cele din urmă, am adus mângâierea pe pământ, am adus taina raiului,
cuvântul Meu cu omul, ca să-l mângâi Eu Însumi pe om și să-i dau putere să se întoarcă în taina
mângâierii, căci raiul este chiar mângâierea, taina mângâierii, grădina vieții și viața cea din gră-
dină, viața cea veșnică peste om, și Eu o aduc acum pe pământ la om. Amin.
Ioan M-a mângâiat în ziua botezului Meu. A grăit cu Mine Ioan, și Eu M-am mângâiat,
căci cuvântul este mângâiere. Am vorbit unul cu altul, și duhul mângâierii a fost între noi în ziua
de Bobotează. Cuvântul sfințește totul. Apa spală și mângâie cuvântul, căci botezul este taină
dulce și plină de mângâiere. Botezul este foc și apă, și amândouă curăță pe om, și amândouă
mărturisesc. Cine-l face pe om să vină spre botez? Cuvântul. El este ca focul care curăță răul
din om, și omul se înnoiește prin cuvântul care curăță. Iar apa este mângâierea cuvântului, semnul
spălării, semnul care mărturisește taina botezului, viața cea de sus peste om.
O, copii mângâiați! Ioan, botezătorul Meu, M-a mângâiat. Am vorbit amândoi la Iordan și
Ne-am mângâiat unul pe altul. Această mângâiere s-a făcut rod al credinței omului care a cunoscut
că Eu eram Dumnezeu și că am lăsat prin Ioan botezul pentru om. Fără botez omul nu se naște.
Fără botez nu are început omul. Iar cine are început prin botez, acela rămâne cu acest înce-
put și nu se mai pierde din el și nu se mai strică, ci se face mângâiere a Mea, și Mă ia și Mă
dă din el la cei ce însetează după adevăr. Amin.
Sunt iar la voi, ca și în ziua ce a trecut. Eu prin cuvânt sunt cu voi. Voi prin cuvânt sunteți
cu Mine. Cu cuvântul ne mângâiem, că el este mângâierea și taina vieții, taina care mângâie și care
este ruptă din viața cea de veci.
…Am adus la voi deslușirea tainei mângâierii. Taina raiului este cuvântul, mângâierea
care vine din cuvânt. Cuvântul este iubirea cea din rai, dintre Mine și om, iar fără cuvânt nu este
iubire. Amin. Iubirea este numai din cuvânt, iar fapta iubirii este chiar mângâierea, cuvântul care
are în el taina mângâierii între Mine și om, între om și Mine, și între om și om. Amin, amin, amin.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la soborul sfântului Ioan Botezătorul, din 20-01-2001
***
Cuvântul Meu peste pământ e praznic de Bobotează. Să se boteze în el tot omul care vine
spre pocăință, să se boteze cu Duh Sfânt și să se facă un sânge cu Mine, că Eu vreau să fac cerul
și pământul ca la sfârșit, și pe omul cel nou să-l fac și să împărățesc cu el pe pământ, cu el și cu tot
cerul pe pământ pe vecii, că vin veciile la locul lor, iar Eu, și cu Tatăl, și cu îngerii, și cu oamenii
să petrecem veciile, praznic de vecii în veci de veci, că mare bucurie sunt praznicele Domnului,
poporul Meu. O, Eu grăiesc ție și îți spun că ești poporul Meu. Dacă n-aș grăi așa, nimeni n-ar
înțelege că Eu sunt Dumnezeul tău, iar tu, poporul Meu; Dumnezeu adevărat și popor adevărat.
Dacă n-am cui să grăiesc, nu pot nici să fac, căci facerea se face cu cuvântul.
01-2002
***
Ioan, nașul Meu, e plin de cuvânt, că Eu cu sfinții vin, și grăiesc cu voi, și cu ei peste voi,
așa cum voi faceți când Eu și cu voi grăim în mijlocul Ierusalimului, că la voi s-a unit cerul cu
pământul în mare lucrare, iar împărăția cerurilor așa se face, fiilor copii. Amin, amin, amin.

Despre botez
10
– Tu, Doamne, ai spus celor ce cred în Tine: «Fără Mine nu puteți face nimic». Eu sunt
botezătorul Tău, și fără Tine n-am putut să fac aceasta până ce Tu n-ai spus să fac. Când eu am
dat să-Ți mărturisesc mărirea zicând la Iordan că se cade ca Tu să mă botezi pe mine și nu eu pe
Tine, când m-ai găsit botezând pe oameni cu botezul pocăinței și cu apa Iordanului, Tu ai stat
smerit sub mâna mea, ca Unul Care vine să Se pocăiască, și apoi să Se boteze, și apoi să învețe
să fie împărăție a cerurilor. Eu m-am supus cuvântului Tău și Te-am botezat cu apă la cuvântul
Tău, și atunci S-a făcut Duhul Sfânt porumbel și Ți S-a așezat deasupra și a rostit din partea
Tatălui zicând: «El este Fiul Meu Cel iubit, întru Care am binevoit». Atunci Tu ai împlinit în fața
celor adunați pentru pocăință și pentru botez la Iordan, și ai împlinit în fața Tatălui porunca cea
care ține în ea pe toate celelalte și care spune așa: «Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din
toată inima ta, din tot cugetul tău, din toată virtutea ta, din tot sufletul tău, și pe aproapele tău,
ca pe tine însuți». Amin. Despre această lucrare voiesc eu să vorbesc acum înaintea Ta și înaintea
Ierusalimului Tău de azi și înaintea neamurilor pământului, Doamne, Mielule al Tatălui. Mai
mare lucrare ca aceasta nu este nici pocăința, căci dacă ea este în om, omul nu mai greșește, și
tot așa va face și aproapele său. Amin.
Cine Te iubește pe Tine, Doamne, acela Te ascultă, așa cum eu Te-am ascultat la Iordan
și Te-am așteptat să Te arăți, și să Te ascult apoi. Iubirea de Dumnezeu este chiar ascultarea
de Dumnezeu, căci cel ce iubește face în dragul celui iubit, și aceasta este iubirea. Iubirea de
Dumnezeu este iubirea. Spun această taină mare și atât de mare ca să vadă omul că nu-l iubește
pe aproapele său. Nici eu n-am putut să-i iubesc pe cei ce se pocăiau spre iertarea păcatelor și
spre botezul cu apă la Iordan; nici eu n-am putut până ce mai întâi nu Te-am ascultat pe Tine și
pe Tatăl, Care mă călăuzea spre ziua aceea, fiindcă eu de aceea m-am născut: m-am născut ca
să-L ascult pe Dumnezeu și să lucrez după voia Lui. Amin. Tainica mea lucrare nu o cunoaște
omul mai mult decât o arată Scripturile cele despre mine, dar nașterea mea cea proorocită de
prooroci, și viața mea cea de până la Iordan și, apoi, cea de până la plinirea ei când prin femeie
Irod mi-a tăiat capul ca nu cumva să se pocăiască și să se întoarcă și Tu să-l primești pe el,
Doamne, și să-l ierți și să-l ai al Tău, viața mea cea tainică nu o cunoaște omul, Doamne al celor
ce Te ascultă lucrând în taină lucrarea ascultării, precum și eu am împlinit, ca apoi să pot iubi pe
aproapele meu ca pe mine însumi, să-l ajut să Te iubească pe Tine precum eu Te-am iubit. Nimeni
nu poate să iubească pe aproapele său decât cel ce iubește pe Dumnezeu ascultându-L pe El, și
iată, nu este pe pământ iubire în om pentru aproapele său. Eu când i-am iubit pe oameni i-am
iubit așa cum Îl iubeam eu pe Dumnezeu și pe mine. I-am iubit vrând să-i dau Lui așa cum m-am
dat eu. I-am iubit spunându-le să se pocăiască pentru împărăția cerurilor, așa i-am iubit. Strigam
la ei cu toate puterile duhului și ale sufletului și ale trupului meu cel curat de cele omenești și
pământești. Îi strigam spre cer, și apoi le-am arătat lor pe Fiul Tatălui Savaot după ce le-am zis
că după mine, după botezul meu cu apă, în care eu îi așezam pe ei, vine Cel ce îi va boteza cu
Duhul Sfânt și cu foc, și în mâna Căruia este lopata care curăță înaintea Lui aria ca să meargă și
să-Și adune grâul în jitnițe, iar pleava, în foc nestins.
O, Doamne, tot omul care este pleavă și nu grâu, tot cel ce nu Te iubește pe Tine, acela
este un foc nestins, căci cel ce nu iubește pe Dumnezeu, acela își grămădește păcate peste păcate,
și în focul păcatelor nestinse arde tot omul care nu iubește pe Dumnezeu, și tot așa îl iubește și pe
aproapele său. Nu mai este om pe pământ care să știe ce este iubirea de aproapele său, iar eu vin
cu Tine, Doamne, pe pământ cuvânt, vin prin firul coborârii Tale și intru pe porți în cartea Ta și
mă scriu în ea lângă Tine și lângă poporul Tău. Le-ai spus fiilor din porți să spună la tot poporul

Despre botez
11
Tău să aibă grijă fiecare de numele său cel scris în Cartea Vieții, în cartea aceasta, și ca să nu
șteargă duhul rău din cartea aceasta pe cel ce nu veghează la bucuria Ta pentru cel scris în cartea
Ta, Doamne. Fiecare copil scris în cartea aceasta trebuie să fie o bucurie a Ta, iar cei din porți
aceasta lucrează: dorința Ta, bucuria Ta de la fiii cei scriși în cartea aceasta. Amin.
O, fiilor copii, Domnul Iisus Hristos așa vă are pe voi, cei ce-I sunteți Lui și sfinților Lui
porți de intrare în Ierusalimul Domnului, de la voi de pe pământ. Fii-copii vrea Domnul să fie toți
cei din Ierusalim, și ce frumos este fiul-copil, așa cum a fost Domnul în mâna Tatălui, copil ascul-
tător de Tatăl Său! Fiul nu este la fel ca fiul-copil. Fiul poate să se ridice împotriva tatălui său
dacă se face mare, dar fiul-copil stă copil, stă dulce și rămâne frumos ca și copilul care împarte
în jur dulceața tatălui său pentru el. Fiul dacă se face mare lucrează singur, se simte mare, și apoi
i se arată lucrarea care întristează iubirea, iubirea tatălui său pentru copilul său. Fericit este tatăl
care are copii, și aceasta se poate vedea din cele ce se văd; și întristat este tatăl care are fii, și,
iarăși, aceasta se poate vedea din cele ce se văd.
O, fiilor copii, ce frumos este acest cuvânt: fii-copii! Acest nume să-l poarte cu toată bu-
curia toți cei ce sunt poporul cel nou, poporul venirii Domnului. Amin.
O, fii ai oamenilor, strig prin cartea Cuvântului lui Dumnezeu, strig la voi: pocăiți-vă!
Vă trebuie iubire de Dumnezeu și credință în El, credință cu credincioșie și nu oricum credință,
și vă trebuie rugăciune plină de cumințenie și care să nu ceară pentru voi, ci pentru Domnul în
voi. (Vezi selecția tematică: „Cartea Mielului”, n.r.) Cine cere de la Domnul pentru el însuși,
acela nu poate face voia lui Dumnezeu, că nu poate Domnul să facă în om și voia omului și voia
lui Dumnezeu. Aștept cu Domnul în porțile cele zdrobite de suferința Domnului în fiii Săi cei pur-
tători de Dumnezeu pentru cei de pe pământ, și intru cuvânt în cartea Cuvântului lui Dumnezeu
ca să vă strig din nou, după două mii de ani. Pocăiți-vă, pocăiți-vă, pocăiți-vă! V-am adus aminte
de porunca dată de Dumnezeu ca s-o împlinească omul. Vă strig lângă apa vieții, lângă cuvântul
vieții și vă spun: pocăiți-vă! Și vă spun să iubiți pe Dumnezeu cu toată ființa Lui din voi, și pe
aproapele vostru ca pe voi înșivă după ce Îl veți iubi pe Dumnezeu iubindu-vă așa și pe voi înșivă;
așa, și nu fără iubirea de Dumnezeu în voi.
E mare râu de viață înțelepciunea cuvântului gurii Domnului peste pământ în zilele acestea
când El S-a întors la oameni ca să-i tragă pe toți la Tatăl. Apropiați-vă și ascultați și împliniți în
voi iubirea de Dumnezeu. Praznicul Bobotezei să fie toate sărbătorile mele de pe pământ între voi.
Praznice de pocăință să fie ele, de la margini la margini. Aceasta vă cer eu, Ioan, botezătorul
Fiului lui Dumnezeu.
O, nu vă botezați în apă pruncii și atât. Botezați-vă voi mai întâi, în botezul pocăinței, și
apoi botezați-vă și fiii tot așa. Nu vă jucați de-a baba-oarba cu Dumnezeu, că ceea ce a luat să
facă creștinismul de azi, cel așa-zis creștinism, n-a luat de la mine, ci a luat de la sine. Eu l-am
așezat pe om să se pocăiască, și apoi să se boteze cu apă spre iertarea păcatelor, și apoi să învețe
de la Duhul Sfânt, și apoi să-și boteze copiii având grijă să-I dea Domnului și nu lumii. Vai vouă
dacă veți mai crede că-L puteți înșela pe Dumnezeu botezându-vă copiii la preoții care-și îngră-
mădesc păcate peste păcate, și apoi se fac botezători de prunci fără să fie ei mai întâi botezători
pentru cei ce nasc prunci aducându-i la ei să-i boteze. Nu așa se făcea botezul pe vremea mea, pe
vremea apostolilor ucenici ai Domnului, ci se boteza toată casa, de la tată până la prunc, cu
botezul pocăinței prin propovăduire, și de la ea, prin credință, și apoi prin iubire de Dumnezeu și

Despre botez
12
de aproapele, până ce praznicul Bobotezei se încununa cu coborârea limbilor Duhului Sfânt peste
cei botezați și curățiți de păcat prin pocăința de faptele lor rele.
O, până când, fii ai oamenilor? O, cine v-a ademenit pe voi să vă supuneți oamenilor și nu
lui Dumnezeu? Faceți, dar, fapte vrednice de pocăință, că iată-L pe Fiul lui Dumnezeu cum Își
face fii din cei neluați în seamă de îngâmfarea cea din omul care se numește pe sine botezător
peste fiii oamenilor. Eu vă botez cu botezul pocăinței, dar lângă mine este acum Cel ce botează
cu Duhul Sfânt și cu foc. Amin, amin, amin.
Iar eu, Doamne, voiesc să-i iau pe cei mici, pe poporul Tău, și să grăiesc cu el deosebit,
așa cum făceai Tu când cu fariseii grăiai într-un fel, iar cu ucenicii Tăi grăiai deosebit. Celor ce
mă întrebau: «Dar noi ce să facem?» eu le răspundeam să facă roade vrednice de pocăință, iar
pe cei ce erau ucenici ai mei i-am învățat deosebit mereu, așa cum și Tu lucrai, iar eu tot ca Tine
lucram, ca să fiu după chipul și asemănarea Ta pe pământ. Amin, amin, amin.
– O, cum să nu Mă bucur de bucuria ta, botezătorule al Meu! Avem cărarea sub picioare și
mergem pe ea și îi îmbrățișăm deosebit în taina cuvântului pe cei ce sunt ucenicii Mei pe pământ.
Tu ai fost taină mare între oameni, așa cum Eu te-am vestit celor ce Mă ispiteau cu mintea și cu
gura lor, cu privire la tine și la Mine. Hai să închidem ușa după Noi și să Ne bucurăm cu ucenicii
cei pecetluiți pentru tainele cele adânci ale venirii Mele la om după două mii de ani.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la soborul sfântului Ioan Botezătorul, din 25-01-2003
***
Semnul credinței este grăirea în Duhul Sfânt. Nu poate fi omul numit om credincios, om
cu credință în Mine dacă nu are din el grăire de Duh Sfânt apoi, semnul primirii credinței și a
botezului cu credință, că omul în zadar s-a învățat să se boteze cu apă dacă nu a învățat duhul
pocăinței spre iertarea păcatelor, duhul căruia îi urmează grăirea în Duhul Sfânt, ca semn al
sfințeniei omului.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la Sărbătoarea Creștinătății Românești, ziua a doua, din
21-09-2003
***
O, cei ce se botează ca oamenii, aceia nu știu ce înseamnă botez, iar cei ce se botează ca
Mine, aceia știu să rămână întru Mine și botezați în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh,
dar cum să fac să înțeleagă tot omul de pe pământ iubirea dintre Mine și om, cuvântul Meu, iubit
și împlinit de om? Curând, curând Mă las peste pământ cu ziua Mea cea mare și strălucită, și am
spus că înaintea ei trebuie să meargă peste oameni duhul pocăinței și duhul proorociei, căci așa
înseamnă botez și om botezat cu Duhul Sfânt, Care Se întoarce de la om la Mine mângâindu-Mă
și proorocind că s-a apropiat împărăția cerurilor, așa cum Ioan Mă mângâia și Îmi vestea împărăția
și venirea ei pe pământ cu omul. (Vezi selecția tematică: „Despre sfârșitul lumii și Ziua Domnu-
lui”, n.r.) O, Eu n-am venit să-i iau omului împărăția, ci am venit să i-o dau pe a Mea, pe cea mai
bogată, pe cea care nu se va lua de la el, iar Eu în dar i-o dau, numai să vrea el să se dea ei și s-o
cunoască întru Mine, căci Eu în lume am venit nu ca să-i iau omului împărăția, ci am venit să vin
și să Mă duc să gătesc omului loc dulce, și iar să vin apoi și să-l aduc pe pământ pentru toți cei ce
rodesc întru Mine, iar Eu curățindu-i și îngrijindu-i pe ei, mai mult să rodească ei. Amin.
01-2004

Despre botez
13
***
O, popor al cuvântului Meu, îți spun mereu așa ca să știe neamul oamenilor că Eu sunt
cuvânt peste om pe pământ, că Eu nu M-am schimbat, că Eu sunt Cel ce sunt și împărățesc în veac
prin dreptate. Amin.
Am venit pe pământ și M-am făcut Fiul Omului acum două mii de ani și M-am dus spre
Ioan, care împărțea la Iordan botezul pocăinței, botezul cu apă spre iertarea păcatelor, și apoi spre
roade vrednice de pocăință. Am stat la rând împreună cu cei temători de Dumnezeu și, iarăși, cu
cei ce fugeau de mânia ce avea să vină peste cei păcătoși.
M-am aplecat cu ascultare de Tatăl și M-am supus lui Ioan poruncindu-i lui să Mă boteze
ca să poată Tatăl, pentru umilința Mea din mijlocul celor ce Mă vedeau la Iordan, să poată Tatăl
să Mă mărturisească de Fiu al Său iubit întru Care El a binevoit, și să vadă oamenii împărăția
cerurilor înăuntrul Meu, și pe Tatăl vestindu-Mă de deasupra creștetului Meu, și pe Duhul
Sfânt botezându-Mă, pentru pecetluirea botezului cu apă, pe care Ioan îl împărțea celor ce se
temeau de Dumnezeu și de mânia cea pentru păcate, și de care mulți fugeau. O, nu se fuge de păcat
când vine mânia Mea cea pentru păcat, ci se fuge de ea prin nepăcătuire, iar altfel este greu de
omul care nu se pocăiește, care nu se oprește de la roadele morții lui, care nu fuge de fața păcatelor
ca să nu guste din ele.
Iată praznic sfânt de cuvânt, praznic de Bobotează pe pământ! Să se boteze oamenii în
acest râu care curge din gura Mea și să vină spre pocăință și spre iertarea păcatelor lor mai
înainte de plata cea pentru păcate. Amin.
O, poporul Meu, îmbogățește-ți temerea de Dumnezeu și ia chipul Meu în chipul tău și ia
în tine și în firea ta ascultarea de Tatăl și supunerea sub mâna Lui cea atotputernică, și nu te bizui
pe Mine cum fac oamenii care zic că Eu sunt bun pentru doririle lor, și care mereu rămân datori
lui Dumnezeu. Tu bizuie-te pe temerea ta de Dumnezeu, care se face în tine chip frumos, chip
slăvit la față și la port în trupul tău cel dat Mie prin ascultarea și supunerea ta. Arată-te supus, așa
cum Eu M-am arătat la Iordan, ca să te mărturisească Tatăl din cer și toată oștirea Lui, fiu
al Său între fiii oamenilor de pe pământ, așa cum M-a mărturisit pe Mine când Ioan, spălându-
Mă în apa Iordanului, a auzit, dimpreună cu cei adunați spre botezare, pe Tatăl, Care Mi-a spus:
«Tu ești Fiul Meu Cel iubit, întru Care binevoiesc». Amin.
… Pace ție, căci te voiesc credincios ca să pot să-ți spun: pace ție, popor român, popor ales
dintre popoare pentru slava Mea cea de la venirea Mea, și pentru slava ta! Dar apleacă-te să Mă
vezi, căci am în mijlocul tău împărăția Mea, și voiesc să te cresc prin ea și să te slăvesc între
popoare. Și vor veni spre tine popoarele și se vor boteza în credința ta și te vor cânta și vor zice:
«Veniți să ne suim în muntele Domnului ca să umblăm întru legea și întru lumina lui Dumne-
zeu și să ne bucurăm de El sub slava poporului Său cel nou ales pentru slava Sa!». Amin, amin,
amin.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Botezului Domnului (Boboteaza), din 19-
01-2005
***

Despre botez
14
Când petreceam cu ucenicii le spuneam adesea de făgăduința Tatălui, de botezul cu Duhul
Sfânt, iar când s-a apropiat clipa să Mă sui de la ei la Tatăl, le-am spus lor: «Veți lua putere venind
Duhul Sfânt peste voi și Mă veți mărturisi în Ierusalim și în toată Iudeea și în Samaria și până
la marginea pământului». Când le-am spus că Mă vor mărturisi până la marginea pământului, am
spus despre Duhul Sfânt prin Care ei M-au mărturisit după ce L-au primit, după ce Eu M-am dus
la Tatăl. Puterea Duhului Sfânt lucrează unde voiește și cât voiește după ce mărturisește El pe
pământ pentru Dumnezeu prin omul care are peste el puterea Lui, puterea Duhului Sfânt.
O, poporul Meu, cobor la tine cu puterea Duhului Sfânt, căci cuvântul Meu este
această putere, iar tu trebuie s-o ai mai mult decât oricare alt împuternicit de Dumnezeu prin
vremi cu această putere care înseamnă botezul cu Duhul Sfânt, puterea care îl face pe om
mărturisitor al lui Dumnezeu, iar mărturisirea este cea mai iute la mers, căci merge din om în om
până la toate marginile cât voiește Duhul Sfânt să poată prin această iute mergere a Sa.
O, ce dor Îmi este să grăiesc cu omul pe pământ! Oricât aș grăi de mult, dorul Meu este
fără de moarte, fără de sfârșit, poporul Meu. Acest dor este cuvânt, căci cuvântul este măsura
dorului, iar Eu sunt fără de sfârșit și sunt Cuvântul, poporul Meu, și Mi-e dor să-l grăiesc și Mi-e
dor să-l mărturisesc. Când eram cu ucenicii în lume nu puteam să-Mi liniștesc dorul tot, căci eram
cu trupul și Mă țineam să Mă mărturisesc pe Mine Însumi, fiindcă așa este pe pământ când ești.
Dar acum din cer dorul Meu curge ca râul, căci vremea aceasta așteptată de veacuri a venit. Eu
Însumi din Tatăl Mă fac putere de Duh Sfânt și Mă mărturisesc pe pământ, și sunt în Tatăl și
împlinesc Scriptura aceea prin care am spus că Mă duc la Tatăl ca să vin. O, nu este altfel Scrip-
tura aceea care spune despre Duhul Sfânt vestitor peste om, nu este cum spun preoții bisericii
cum că ei lucrează în Duhul Sfânt, căci nu este în Duhul Sfânt ceea ce spun ei că lucrează
Duhul Sfânt în biserici. Iar Eu le spun lor așa: acest cuvânt este Duhul Sfânt, Cel făgăduit de
Tatăl că va veni pe pământ, și din Care am dat putere ucenicilor Mei acum două mii de ani
de M-au mărturisit la făpturi cu toate câte Eu am lucrat în mijlocul lor cât am stat pe pământ
cu toată taina Mea între oameni. Când M-am înălțat la cer le-am adus aminte de făgăduința
Tatălui când Eu le spuneam: «Mă duc ca să pot veni la voi. Mă duc și vă voi trimite pe Mângâ-
ietorul, Care din al Meu va lua și vă va vesti». Acum însă Eu Însumi din cer, din mijlocul uceni-
cilor Mei, Eu Însumi Mă mărturisesc peste pământ, căci îngerii înălțării Mele le-au spus celor ce
Mă priveau: «Precum L-ați văzut mergând la cer, astfel va și veni». Eu cuvântând peste ei M-
am înălțat la cer, și a venit un nor și M-a acoperit, iar Eu, acum, din nor grăiesc, căci cu norii
vin, precum M-am suit, precum au spus îngerii înălțării Mele că voi veni.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Înălțării Domnului. Sărbătoarea nașterii
sfintei Virginia, din 09-06-2005.
***
Suspină Duhul Sfânt în cer și pe pământ. El este lacrima Tatălui și a Fiului, lacrima lui
Dumnezeu, care se face cuvânt, lacrimă care mângâie chiar dacă pentru ea nu este mângâiere, ci
numai durere, căci lacrima din durere se naște.
Sunt Tatăl Savaot, iar de-a dreapta Mea stă Fiul Meu, Mântuitorul omului umilit cu duhul,
și este plin de suspinul Meu, și Se numește Duhul Sfânt acest suspin. Lângă Noi e tot cerul de
sfinți și de îngeri, și în mare taină serbează cerul sfânt praznic pentru grădinița cuvântului, și o
privește pe ea Tatăl și Fiul și cerul de sfinți și de îngeri, că azi e sărbătoare a ei, dintre cele trei
sărbători așezate peste ea la pecetluirea ei cu Duhul Sfânt, cu semnul lui Dumnezeu.

Despre botez
15
O, Fiule scump, această zi a fost așteptată de cei credincioși ca să-i strângă ea în grădina
întâlnirii, dar Noi îi avem la lucrul cărții pe cei care Ne fac Nouă loc pe pământ cu oamenii la
sărbătorile cerului. O, Fiule îndurerat, sărbătorile cerului nu sunt pe pământ ca și în cer, chiar dacă
Tu i-ai învățat pe ucenicii Tăi în toate vremile să facă voia lui Dumnezeu pe pământ ca și în cer,
căci voia Noastră omul trebuie s-o facă, iar fără om nu este aceasta pe pământ. Duhul Sfânt din
Noi Se face cuvânt, iar cuvântul este lacrima Noastră înaintea omului, Fiule înlăcrimat, căci tot
cuvântul Meu, care curge prin Tine, e lacrimă, Fiule durut, și așa sărbători sunt între cei din cer, și
nu altceva sunt acestea.
Le-ai spus la ucenici că dacă vii la Mine nu vor rămâne orfani, că le vei trimite pe Duhul
Sfânt, pe Mângâietorul Cel pentru ucenici pe pământ. Dar de pe pământ care este mângâierea cea
pentru cer? Care, Fiule însuspinat de șapte mii de ani ca și Tatăl? Dacă Noi plângem, e bine să fie
altfel omul? E bine să fie omul fără Duhul Sfânt, Care plânge în Dumnezeu? Iată ce a făcut omul!
S-a vrut mai fericit ca Dumnezeu și a fugit de această durere, a fugit de Duhul Sfânt, Care plânge
în urma lui fără de mângâiere. Plânge Duhul Sfânt mângâind prin durerea Lui și nu mai este om
care să-I cunoască fața Lui cea tainică, suspinul Lui cel fără de margini, căci omul fuge de durere
și nu se lasă locaș al odihnei Duhului Sfânt, Cel fără de locaș și fără de rod în om.
Plânge Duhul Sfânt deasupra grădiniței cuvântului care cheamă omul la viață din cer, la
sărbători ca în cer pe pământ. Creștinii așteaptă sărbătorile poporului cel nou, dar dacă ele nu sunt
ca în cer când ei se strâng, suspină Duhul Sfânt, și lacrima Lui se face cuvânt și nimeni nu I-o
șterge dintre cei care se strâng în zile de sărbători pregătite cu trudă în cer și pe pământ pentru
mângâierea omului care caută după Dumnezeu.
O, Fiule al Meu, am intrat cuvânt cu suspin în el ca să fim Noi și tot cerul în tainică sărbă-
toare de Duh Sfânt. Am așezat pe cei din porți odată cu intrarea Mea, și Îmi las ființa în ființa Ta,
și prin porți intrăm în cetate. Amin.
– O, Tată, durerea lacrimii Duhului Sfânt, n-avem unde să Ne sprijinim cu ea decât în porți,
și ea e tainică și nu poate fi văzută și știută de om ca să-l doară și pe el durerea Duhului Sfânt.
Acum două mii de ani când am trimis făgăduința Ta peste ucenicii Mei din lume, s-a sprijinit pe
mai mulți puterea Duhului Sfânt, și apoi apostolii îi botezau pe cei ce se alăturau la vederea sem-
nelor care urmau. Iar Petru, la cei ce întrebau pe apostoli ce să facă, el le răspundea: «Pocăiți-vă,
și să se boteze fiecare dintre voi, în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre, și
veți primi darul Duhului Sfânt».
O, Tatăl Meu, unde mai este pe pământ botezul cu Duhul Sfânt? O, cât Mă doare lipsa
Noastră din om, Tată! Lipsa Duhului Sfânt din om Ne-a pedepsit la durere fără de mângâiere, Tată.
Nu mai poate omul scăpa de trup, și lipsa dorului de Dumnezeu l-a făcut țărână pe om, l-a umplut
de grijile vieții, și numai așa îl găsim zi și noapte pe om, Tată. Durere fără de margini avem. Privim
îndurerați la om să-l vedem dacă se scoală pentru Duhul Sfânt, și Ne doare lipsa Noastră din om,
și Ne doare fără de mângâiere în cer și pe pământ. Suspinul Nostru e toată sărbătoarea Noastră și
a Duhului Nostru Cel Sfânt, Care Se face cuvânt, iar cuvântul se cheamă lacrima Duhului
Sfânt, lacrima Mea și a Ta în ființa Mea, că Eu sunt cuvântul Tău, și Mă fac lacrimă, și ea este
cuvânt, Tată.

Despre botez
16
O, poporul Meu, ți-aș culege lacrimile, să le duc la Tatăl, dar lacrima se naște din durere.
Duhul Sfânt este Mângâietorul, dar lacrima Lui nu află mângâiere. Durerea nu se mângâie, poporul
Meu. Ea se trăiește, și este așternut al Duhului Sfânt în omul durut ca Dumnezeu și nu ca omul.
Viața cea fără de sfârșit e scumpă, și doresc cu dor să-l înțelepțesc pe om, pentru ca să dorească
în el aluatul ființei lui Dumnezeu, pe Duhul Sfânt, Cel plin de suspin, Cel fără de odihnă căutând
să-Și facă popor care să aibă peste el botezul cu Duhul Sfânt, taina omului nou, născut din
cer, din Dumnezeu.
O, poporul Meu, să te uiți mereu la tine dacă ai pe Duhul Sfânt. Ia cartea și citește să vezi
ce face Duhul Sfânt în om, și mereu să te privești, și să semeni cu cel botezat cu Duhul Sfânt, și
nu cu omul cel semeț în care nu încape această ființă a lui Dumnezeu. Tainică a fost acum două
mii de ani sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt peste ucenici, și apoi peste toți cei adunați la
Ierusalim din toate neamurile pământului. Să fii plin de Duhul Sfânt, poporul Meu, ca să ia și
omul duh din Duhul lui Dumnezeu, și să nu fii călăuză a celor ce vor să-Mi prindă ființa Mea în
tine și să Mi-o strice pentru slava lor cea deșartă pe pământ. Iuda, dacă s-a vrut mare pe pământ,
s-a făcut călăuză celor ce M-au căutat să Mă dea la moarte, iar Eu M-am lăsat ca să împlinesc
Scriptura învierii morților și să Mă fac călăuză a omului spre viață fără de sfârșit pe pământ și în
cer, și să-l botez pe om cu Duhul Sfânt, și să se arate în el acest semn. Cel ce voiește să-și
biruiască trupul și firea, să vină să se boteze în numele Meu cu botezul Duhului Sfânt, și așa
să se adune creștinii la sărbătorile Mele cu voi, și nu altfel să se adune cu voi, căci am stat între
oameni cuvânt atâta vreme, și omul a rămas el, și nu s-a dat lui Dumnezeu dacă Eu i-am deschis
ca să înțeleagă și să se înnoiască apoi. Iată, omul nu poate, căci duhul poftește împotriva trupului,
iar pe pământ sunt numai trupuri de oameni, trupuri care mănâncă trupuri, și care strigă împotriva
lui Dumnezeu.
… O, poporul Meu, Duhul Sfânt Mângâietorul să fie semnul Meu de peste tine, ca să-Mi
ușurezi lacrima Mea cea de la om. Semn mare să fii între fiii oamenilor care nu-L iubesc pe
Dumnezeu cu trăirea lor, cu jertfa lor cea sfântă, căci viața sfântă este mai mare decât orice
jertfă, și nu este jertfă care să se poată măsura cu viața Mea cea sfântă din om, viața care
iubește pe Dumnezeu, iubind din om.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Pogorârii Duhului Sfânt, din 19-06-2005.
***
Iarăși Mă așez cu tine la masă cerească, poporul Meu. E praznic de Rusalii, și trebuie săr-
bătoare să lucrăm, Duh Sfânt să lucrăm.
Pace Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, pace Domnului Dumnezeului tău la masa Lui cu
tine, la masa ta cu El! Dar tu știi ce mănâncă Domnul de la tine, de la masa ta cu El. Dacă-I pui
Domnului scăunaș și blid la masa ta, pune-I ce mănâncă El, ca să Se mângâie El de la tine, ca să
poată și El, căci Eu sunt un Dumnezeu neputincios și necăjit de la tot omul de pe pământ, fiindcă
omul nu-Mi mai face loc în viața lui, nu-Mi mai face loc la masa lui, la sfatul lui, la bucuriile și la
durerile lui, iar Eu stau neputincios lângă om, neluat în seamă de om. În mijlocul tău însă nu tot
așa trebuie să aibă viață Domnul. Cu tine trebuie să fiu viu prin toate ale tale, pe care să le poată
Domnul pune pe ranele Lui sângerânde, pe durerile Lui nevindecate, pe inima Lui cea plină de dor
nestins după om, după odihna Lui în om, poporul Meu.

Despre botez
17
E praznic de Duh Sfânt, dar lumea nu știe ce înseamnă Sfântul Duh ca să-i dea puterea
cuvenită acestei sărbători așezate de Tatăl și de Fiul pe pământ peste neamul Domnului. Neamul
Domnului nu este din lume, precum Domnul nu este din lumea aceasta. Cei pe care Eu i-am
scos din lume ca să fie cu Domnul, aceia mergeau cu Mine și nu mai mergeau cu lumea. Iar după
ce Eu iarăși M-am așezat lângă Tatăl, după înălțarea Mea la cer, ucenicii Mei au umblat cu Sfân-
tul Duh pe pământ, și prin El au lucrat mari semne, mari minuni, mari lucrări, căci aceasta face
Sfântul Duh, Care împlinește pe Sfânta Treime întru lucrarea Sa cea de șapte mii de ani pe pământ.
Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, una sunt, și fără de sfat nu lucrează Dumnezeu. Când l-am zidit
pe om, Noi am făcut sfat. Când l-am nimicit pe om, Noi Ne-am sfătuit, și apoi am dat potop pe
pământ, ca s-o luăm iarăși de la capăt cu lucrul dumnezeirii, căci omul se purta cum voia el pe
pământ și nu cum voia Dumnezeu. O, cum de nu au înțeles cei ce nu au primit venirea Mea în
lume acum două mii de ani? Cum de nu au putut pricepe când ei citeau în Scripturi că Noi, Tatăl,
Fiul și Sfântul Duh, am făcut sfat când l-am zidit pe om? Lucrarea fără sfat e lucrare fără înger,
poporul Meu, și oamenii au lucrat apoi fără de îngeri și s-au stricat de tot, iar Dumnezeu a zis: «Nu
va rămâne Duhul Meu pururea în oamenii aceștia, pentru că sunt numai trup, iar cugetele lor
și dorințele inimii lor sunt îndreptate la rău în toate zilele».
O, poporul Meu, lucrarea Tatălui și a Fiului este Sfântul Duh, Care mereu a fost prin pro-
oroci ca să poată omul avea pe Dumnezeu pe pământ în lucrare peste om, căci lucrarea fără sfat e
lucrare fără înger, e lucrare omenească, lucrare care nu-l duce la Dumnezeu pe om. Acum două
mii de ani Eu și cu Tatăl am trimis pe Sfântul Duh în lume ca să mărturisească El pe Tatăl și pe
Fiul, și să se strângă oamenii întru lucrare dumnezeiască, și să iasă din lume cei ce primesc peste
ei semnul botezului cu Duhul Sfânt, și să stea ei apoi în lucru dumnezeiesc pe pământ. Duhul
omului este sfânt numai atunci când Sfântul Duh lucrează peste om, iar altfel omul are duhul lui,
mintea lui, lucrarea lui. De șapte veacuri a tot tăiat Dumnezeu din anii vieții omului, căci Du-
hul Domnului nu rămânea în om pururea, și pe Domnul Îl durea și Îi părea rău și Se căia că
l-a zidit pe om.
… Poporul Meu, fapta ta să însemne mereu, mereu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, ca să-L vadă
toate neamurile pământului pe Dumnezeu cu tine întru a Sa venire. Amin, amin, amin.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Pogorârii Duhului Sfânt, - ziua a treia, din
21-06-2005
***
O, treziți-vă voi, oameni care vă numiți pe voi înșivă biserică a lui Dumnezeu! Treziți-
vă, că e greu pe pământ, și n-am între voi om plăcut Mie ca să Mă sprijin cu el, căci voi vă propo-
văduiți pe voi, și nu pe Mine, și călătoriți pe urmele celor ce M-au răstignit, având ei puterea
aceasta pe pământ. Înfricoșați-vă la glasul Meu de peste voi! Sunt Fiul Tatălui Savaot. Eu sunt
Cel Căruia voi ziceți oamenilor că-I slujiți. Chiar dacă voi vă împărțiți între voi vina voastră, zi-
cându-vă unul altuia că nu sunt Eu Cel ce grăiesc de la această iesle de cuvânt, Eu sunt acest
cuvânt. Fericiți ați fi voi să nu fiu Eu, dar Eu sunt Cuvântul Care grăiește cu voi. Vin cu zeci de
mii de sfinți, și Mă numesc Cuvântul lui Dumnezeu, și grăiesc peste pământ în numele Tatălui
și al Fiului și al Sfântului Duh, botezându-i în cuvântul Meu pe cei ce cred făcându-Mi locaș
de înviere în ei. Dar voi sunteți fricoși și vă ascundeți, căci sunteți vinovați și Îl ascundeți pe
Dumnezeu. V-am trimis cartea cuvântului Meu de azi, și apoi v-am scris în cer pe fiecare din voi
că v-am dat cartea Mea, cuvântul Meu cel de cincizeci de ani peste pământul român, cuvântul

Despre botez
18
venirii Mele a doua oară de lângă Tatăl la om. O, nu vă puteți ascunde. Să știți că voi sta față în
față cu voi în fața a mii și milioane de îngeri, precum este scris, și va fi să-Mi răspundeți: ce-
ați făcut voi cu Dumnezeu, Care a bătut la ușa inimilor voastre?
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfântului apostol Andrei, din 13-12-2006.
***
Cu dulce praznic de Bobotează Mă las în mijlocul tău, Ierusalime român, popor cu nume
nou. Ți-am dat nume nou, poporul Meu, și te-am botezat cu Duhul Sfânt mereu, și te-am
însemnat al Meu, căci cerul stă deschis deasupra ta, iar îngerii lui Dumnezeu se suie și coboară
peste Mine, și iarăși se coboară și suie când grăiesc Eu cuvântul Meu în mijlocul tău, și te voiesc
să stai fără vicleșug înaintea Mea și să crezi, poporul Meu, așa cum fără de vicleșug credeau în
cuvântul Meu de peste ei ucenicii Mei cei de acum două mii de ani, și pe care Eu îi învățam să
creadă după ce le vedeam inima și ușorul din ea, cu care ei Mă primeau și Mă iubeau și Mă credeau,
poporul Meu, iar Eu îi botezam mereu, mereu pe ei cu Duhul Sfânt, așa cum și cu tine azi lucrez,
ca să te țin în baia nașterii de sus mereu, mereu, căci Eu sunt Cel ce botează cu Duhul Sfânt,
poporul Meu.
O, cu multă iubire Îmi alegeam Eu pe ucenicii Mei, și cu mare putere îi învățam pe ei, iar
ei erau fără vicleșug și Mă credeau și Mă înțelegeau și Mă urmau, poporul Meu. Când ei aflau de
la unul la altul despre Mine, se întrebau și se bucurau, și Mă mărturiseau fără de vicleșug, fără de
îndoială în venirea Mea atunci de la Tatăl pe pământ, și Îmi spuneau Învățător, dar și Eu îi mărtu-
riseam pe ei și le spuneam: «Veniți, și veți vedea unde este sălașul Meu», și le spuneam: «Tu ești
Simon, și te voi numi Chefa»; la altul îi spuneam: «Vino după Mine!», iar la cel care a venit la
Mine i-am spus: «Iată cu adevărat israelitean întru care nu este vicleșug». El atunci M-a mărtu-
risit zicând: «Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Împăratul lui Israel, fiul lui Iosif din Nazaret», iar Eu
l-am pecetluit pe el și i-am spus: «Amin, amin grăiesc vouă: veți vedea, de acum, cerul deschi-
zându-se și pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se și coborându-se peste Fiul Omului». Amin.
O, cu mare iubire îi învățam pe ucenicii Mei iubirea cea nefățarnică și credința cea neîn-
doielnică, și umblam după ei ca să Mi-i aleg, și îngerii Îmi slujeau, precum le-am spus Eu lor, și
am făcut din apă vin, ca să-Mi aleg ucenici, și i-am ales lucrând minuni înaintea lor, iar când cel
fără de vicleșug a venit noaptea la Mine ca să-și mărturisească credința lui neîndoielnică cum că
Eu am venit de la Dumnezeu Învățător pe pământ, și că minunile pe care le făceam Mă mărturiseau
Fiu al Tatălui, Eu, Domnul, i-am spus lui: «Amin, amin grăiesc ție: de nu se va naște cineva de
sus, din apă și din Duh, nu poate să intre în împărăția cerurilor», și i-am despicat lui taina
nașterii de sus, căci el era fără de vicleșug, deși era învățător în Israel, și dintre cei de frunte între
ei, și iarăși i-am spus lui: «Cel ce crede în Mine, nu se osândește, iar cel ce nu crede, a și fost
osândit, căci lumina a venit în lume, și oamenii au iubit întunericul mai mult decât lumina, căci
faptele lor erau rele, și nu voiau să fie ele la lumină dovedite», și așa am putut Eu să-i spun lui
puterea Mea cea din Tatăl peste cei ce fără de vicleșug cred în Mine, și, iarăși, durerea Mea cea de
la om, după ce omul, cunoscându-Mă și iubindu-se mai mult pe sine, Mă tăgăduiește apoi.
O, poporul Meu, taina botezului este taina nașterii de sus, și așa îi învățam Eu pe cei
fără de vicleșug să fie ucenici ai Mei și să creadă lucrând tainele cele cerești pe pământ, așa cum
și în vremea venirii Mele de acum am lucrat, poporul Meu, dar, ca și atunci, puțini de tot au voit
să rămână ai Mei cu totul, și fără de vicleșug să-și fi dat Mie vremea Mea cu ei ca să-i am ca rod

Despre botez
19
înaintea Tatălui și să nu se osândească ei neiubind lumina, ci întunericul și faptele lor, ținute la
întuneric.
O, n-am putut să-l fac pe Israel cel de atunci să înțeleagă de la Mine că Eu nu sunt doi
Dumnezei; n-am putut, și numai o mică rămășiță de-a lui a voit atunci cu harul Meu, iar celălalt s-
a lăsat sub întuneric, lăudându-se el cu legea, care ocrotea păcatul și care nu putea să mântuiască
omul de la pierzare, și, iată, așa am pățit și azi, o, poporul Meu, dar și pentru azi rostesc și spun:
Eu nu sunt doi Dumnezei, și Unul Dumnezeu sunt, și M-am coborât din cer ca să-l fac sfânt pe
om, și așa să-l izbăvesc pe el. Amin.
O, poporul Meu, o, poporul Meu! Te botez mereu, mereu cu Duhul Sfânt și te învăț
nașterea și creșterea, și apoi împruncirea, viața cea fără de păcat, fiule, că Mă doare, și Mă doare
cu amar când aud pe pământ om care spune că nu cere Dumnezeu păcătoșilor ceea ce cere la cei
sfinți pentru izbăvirea lor. Dar acum Eu Îmi șterg obrazul de lacrimi și iar plâng pe el, și iar Mi-l
șterg și spun: cel ce păcătuiește cu lege, zice el, acela este despărțit de Mine, căci Eu sunt Cel
fără de păcat, și sunt Dumnezeul celor ce stau sub harul Meu ocrotitor, așteptând după cei
ce păcătuiesc, să părăsească păcatul și să se sfințească pentru izbăvirea lor, căci Eu sunt Unul
Dumnezeu. Amin.
Cu dulce praznic de Bobotează stau azi în mijlocul tău, poporul Meu de azi, și te-am așezat
să pui masă de pe pământ, și Eu să pun pe ea din cer, și să-l îmbiu să vină pe poporul Meu de ieri,
pe poporul Meu de demult, ca să cinez cu el praznic de botez, căci el a căzut din har după ce M-a
cunoscut că de la Dumnezeu am venit la el ca să-l povățuiesc și să-l nasc apoi de sus și să-l am al
Meu, dar el M-a voit de Dumnezeu așa cum este el, și nu așa cum îl pot Eu avea pe om al Meu.
O, măi popor de demult, o, nu așa, nu așa cum stai tu acum, departe de faptele credinței
tale în Mine, nu așa Mă poți tu numi pe Mine Dumnezeu al tău. Eu sunt Dumnezeul celor ce
părăsesc păcatul, ca să vină la Mine și să ia peste ei botezul cu Duhul Sfânt pentru ca să rămână
sfinți apoi, și nu tot păcătoși și nu tot slujitori ai trupului. Te îmbrățișez cu cuvântul, popor de
demult. Stau la masă cu tine și plâng, și dau să-ți amintesc de minunea Mea, de glasul Meu care
grăia cu tine și te învăța să fii, și să nu te mai lași să mori, ci să fii viu, și sfânt lui Dumnezeu să
fii, că nu este viață mai dulce pentru om ca și viața cea sfântă în el, și cu care el Mă mângâie pe
Mine, făcându-se odihnă a Mea, căci Eu Mi-am pierdut odihna după ce omul a murit în păcat,
poporul Meu de demult. O, Eu te aștept din nou, și torn putere peste tine ca să poți să te faci al
Meu și să fii tu ziua venirii Mele, și să nu mai fii tu noaptea stăpânitorului acestui veac, a fiilor
întunericului, care din pricina faptelor lor rele nu iubesc lumina, nu vor să-și învedereze întunericul
faptelor lor, poporul Meu de demult. O, ca și acum două mii de ani, puțini de tot în tine au voit să
rămână ai Mei cu totul, și fără vicleșug să-Mi dea Mie vremea Mea cu ei, și nu lor să și-o dea. O,
tu ai rămas cu legea cea care ocrotește păcatul, popor de demult, iar Eu am rămas cu suspin după
tine, căci Eu te-am voit sfânt Mie, dar tu n-ai voit, și dulce ți s-a părut păcatul când ai dat să alegi
calea Mea sau calea ta pentru tine, și M-ai lăsat plângând și așteptând și rușinat înaintea stăpâni-
torului întunericului acestui veac, care te slăbește ca să nu-ți vădești, și să-ți ții la întuneric faptele
tale trupești, și să Mă dai pe Mine de la tine, căci Eu am venit în lume lumină, ca oricine crede în
Mine, să nu piară, ci să aibă viață veșnică, poporul Meu de demult, și nu numai câtva timp viață,
și apoi iarăși moarte și păcat; o, nu așa, popor de demult, nu așa, nu așa. Eu altfel te-am învățat pe
tine, și ți-am dat acum cartea vremii Mele cu tine ca să-ți amintesc de minunea Mea din mijlocul
tău și să nu te lași să stai departe de Mine, ci să te trezești, poporul Meu de demult, și să Mă bucuri

Despre botez
20
cu pocăința ta și cu umilința ta, și să Mă mărturisești Dumnezeu adevărat și Dumnezeul tău, așa
cum fără de vicleșug M-au mărturisit ucenicii Mei cei aleși prin harul Meu acum două mii de ani,
și pe care Eu îi mărturiseam și, grăind cu ei, le deslușeam lor tainele vieții, și îi iubeam pe cei fără
de vicleșug în ei și Mă mângâiam de la ei.
… O, botează-te, țara Mea, în cuvântul Meu, căci tu ești țara cea cu slava Mea în ea.
Cuvântul Meu care grăiește în tine și cu tine, aceasta înseamnă slava Mea din tine, o, țara
Mea cea cu comoară în ea. O, Eu, Domnul, te mângâi cu șoapta Mea de peste tine și te învăț
nașterea cea de sus, și-ți spun ție așa cum spuneam și acum două mii de ani: «Ce este născut din
carne, carne este, iar ce este născut din Duh, duh este. Nu te mira că-ți spun: trebuie să vă
nașteți de sus. Eu n-am venit în lume ca să osândesc lumea, ci ca să se mântuiască prin Mine
lumea. Cel ce crede în Mine, nu se osândește, iar cel ce nu crede, a și fost osândit, fiindcă n-a
crezut în Mine, căci Lumină am venit în lume, dar oamenii au iubit întunericul mai mult decât
lumina, căci faptele lor sunt rele. Cine însă lucrează adevărul, vine la lumină, ca să se arate
faptele lui că în Dumnezeu sunt săvârșite». Amin. Așa Îmi învățam Eu ucenicii acum două mii
de ani, o, țara Mea, iar azi te învăț și pe tine, și voiesc să se arate cei fără de vicleșug în tine, căci
acelora atât de ușor le este să creadă în cuvântul Meu, încât ei înșiși mărturisesc prin fapta lor
chipul Meu în ei, nașterea lor din Dumnezeu cu botezul cel de sus peste ființa lor, o, țară cu co-
moara Mea în tine, dar vino spre trezire, ca să-L cunoști și să-L vezi pe Cel ce bate ca să Se
mărturisească El din mijlocul tău Dumnezeu al tău, iar tu a Sa, o, țară a Mea, cu comoara Mea în
ea. Amin, amin, amin.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Botezului Domnului, din 19-01-2007
***
În zi de praznic de înălțare a Mea la Tatăl, Eu Îmi cobor cuvântul pe pământ, că e vremea
venirii Mele iarăși de la Tatăl la om, și, iată, numai necredință, numai nepăsare de Dumnezeu
găsesc la om, și omul nu mai este adevărat, dar venirea Mea este adevărată precum Eu sunt, și am
putere să grăiesc peste pământ, și apoi să împlinesc. Amin.
Fiți de veghe mereu înaintea Mea voi, cei din porți, căci Eu prin porți intru când vin, dar
puțin se pricepe și se prețuiește și se pătrunde această mare taină, căci omul este nepăsător de
Dumnezeu și se mărește pe sine, iar Eu Mă umilesc cu răbdare mare și Îmi grăiesc cuvântul pentru
cei ce cred ca și Mine, și nu ca omul, în taina venirii Mele de la Tatăl la om. Fiți veghetori, fiilor.
Am coborât în voi cuvintele Duhului Sfânt, căci am făcut din voi porți ale Mele, iar voi lucrați
ca niște ucenici, și Îmi sunteți mângâiere, fiilor copii, și fericiți sunt cei ce vă primesc pe voi așa
cum voi Mă primiți pe Mine spre viața multora, împărțindu-le lor duh dătător de viață așa cum Eu
v-am așezat să lucrați, și iată, vă dau de veste, vouă și poporului Meu cel de demult, că voiesc să-
i fac chemare și să-l strâng lângă izvor în ziua de prăznuire a venirii Duhului Sfânt peste ucenici
acum două mii de ani, și apoi de la ei împărțit la mulțimile adunate la Ierusalim în ziua aceea, și
voiesc să fac și acum tot așa, și să-l dăruiesc cu darul Duhului Sfânt pe poporul Meu și să-l
învăț pe el calea lui cu Mine și calea Mea cu el și să-l mângâi pe el cu povața Mea, cu multa Mea
învățătură, prin puterea ei cea multă peste poporul Meu. Eu dacă sunt Învățătorul poporului Meu,
el este cel ce trebuie să asculte și să se facă asemenea Mie prin învățătura Mea de peste el, dar el
trebuie să aibă grijă mare și dragoste mare pentru învățătura Mea, căci fără dragostea aceasta nu
poate el să se facă asemenea Mie, nu poate să creadă așa cum trebuie să creadă, nu poate să înțe-
leagă ce trebuie și cum trebuie să fie cel ce stă sub ploaia Mea de cuvânt, care se face botezul
cel cu Duhul Sfânt peste om. Amin.

Despre botez
21
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Înălțării Domnului, din 17-05-2007.
***
Cobor din cer pe pământ cuvânt, cobor plângând, și-Mi întăresc calea pentru coborârea
Mea. Amin.
Sunt Domnul Iisus Hristos, Fiul Tatălui Savaot. Dacă acest cuvânt ar fi de la duhul rău, s-
ar fi strâns pe lângă el lume de pe lume și și-ar fi făcut voia așa cum este pe pământ, dar cuvântul
Meu este foc mistuitor și nu se apropie de el omul de peste tot, căci omul ține la voia sa însăși și
și-o face mai mare ca el și fuge omul de voia lui Dumnezeu pe pământ. Foc mistuitor este cuvân-
tul Meu, și lângă el stă numai cel ce se aduce pe sine lui Dumnezeu jertfă de iubire fără de prihană,
fără de meteahnă, iubire sfântă ca și a Mea, iubire din iubirea Mea în om, și fericit este omul hărăzit
de Dumnezeu să fie purtat de voia Mea pe pământ așa cum au fost apostolii Mei, cărora Eu la
vremea potrivită le-am făcut chemarea ca să fie ai Mei, și apoi să fie ei după chipul și asemănarea
Mea înaintea Mea, prin iubire jertfitoare pentru mulți din cei ce, așteptându-Mă să vin, iubesc pe
cele veșnice în ei și care nu trec, precum Eu, Domnul, nu trec, căci sunt Cel ce sunt. Amin.
… O, ucenici ai Mei iubiți, v-am cules dintre oameni acum două mii de ani și v-am făcut
vestitori ai împărăției cerurilor, și ce puțini între oameni pricepeau această viață împărătească pe
pământ! Omul nu dă de la el viața lui în el, ci, din contra, se zbate pentru ea, dar este scris în
Scripturi cuvântul Meu care spune: «Cel ce-și câștigă viața, acela o va pierde». O, ucenici scumpi,
v-am arătat vouă dumnezeirea Mea, cu care lucram putere și semne peste oameni, ca să vă pot
culege pe voi fii ai credinței statornice, fii ai minunilor. Ați luat apoi duh din Duhul Meu, căci am
suflat peste voi cu gura Mea Duh Sfânt și v-am spus: «Luați Duh Sfânt și mergeți în toată lumea
și arătați-vă împărăția cerurilor prin semnele și minunile credinței voastre și botezați neamurile
în cuvântul Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, și cărora veți ierta păcatele, iertate vor fi,
iar cărora le veți ține, ținute vor fi». Iată, taină mare spun acum: Duhul Sfânt Se arată peste
omul căruia i se iartă păcatele, și așa se cunoaște cel iertat, iar cel ce nu primește în el semnul
Duhului Sfânt, acela rămâne în păcatele lui, în sângele lui, departe de viața împărăției cerurilor în
om. Amin.
O, ucenici scumpi, deschideți gurițele slavei Mele din voi și dați glas de învățătură peste
pământ, căci v-am ales și v-am făcut trimitere zicându-vă: «Mergeți în toată lumea și botezați
neamurile pământului în numele și în cuvântul Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, vestind
de la margini la margini împărăția cerurilor venită pe pământ cu Mine, Fiul lui Dumnezeu,
Mântuitor venit de la Tatăl atunci și acum pentru tot cel ce crede această minune: venirea Mea».
Amin, amin, amin.
… După ce M-am lăsat acum două mii de ani pus pe cruce de către om și după ce am înviat
și Mi-am arătat deplin adevărul dumnezeirii Mele, ființa Mea de Fiu al Tatălui Savaot, născut din
El mai înainte de toți vecii, și apoi pe pământ născut din om Fiu al Omului, Eu am spus ucenicilor
Mei așa: «Datu-Mi-s-a toată puterea în cer și pe pământ. Luați Duh Sfânt și, mergând, vestiți
peste neamuri împărăția cerurilor venită la ei pentru toți cei ce vor crede și se vor boteza în
numele lui Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh». O, dar acum cum să le spun ucenicilor Mei
să lucreze peste oameni? Oamenii își zic că sunt botezați, că sunt credincioși, că-L au pe Dumnezeu
de Tată și pe Fiul lui Dumnezeu de Mântuitor al lor și că le ajunge așa cum sunt ei.

Despre botez
22
O, cum să vă spun în vremea aceasta să lucrați peste oameni, ucenici iubiți? Vin cu voi din
cele cerești pe pământ și suntem între cei din cer masă de ucenici cu Învățător, așa cum am fost și
pe pământ cu voi. Cum să lucrăm peste oameni pe pământ? Cuvântul Meu cel de cincizeci de ani,
acest cuvânt care izvorăște din tronul lui Dumnezeu și al Mielului, după cum i-am arătat Eu,
Domnul, ucenicului Meu Ioan ca să vadă el vremea aceasta de acum și s-o vestească să fie, în acest
râu de cuvânt nu se spală omul, nu se uită omul ca să-și vadă fața și să înseteze și să caute apoi
după izvorul Meu. Eu am spus prin Scripturi: «Cel ce însetează, îi voi da să bea în dar din izvorul
apei vieții, și apoi cel ce va birui va fi moștenitor».
O, ucenici iubiți, vin cu voi din sânurile cerului ca să lucrăm pe pământ și să audă omul
acum cursul izvorului apei vieții și să înseteze după el. Eu în voi, și voi în Mine, așa lucrăm.
Binecuvântat să vă fie lucrul și cuvântul vostru cel din cer peste pământ, căci pământul Ne este
așternut de lucru, precum cerul Ne este scaun de sfat. Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dum-
nezeu Duhul Sfânt, în acest nume lucrați și cuvântați de la masa sfatului ceresc cuvânt de înnoire
a lumii, căci scris este despre voi cuvântul Meu care s-a scris atunci, că «la nașterea din nou a
lumii voi veți sta pe douăsprezece scaune și veți judeca peste pământ». Amin, amin, amin.
Acum lucrează prin porți ucenicii Mei cei din cer. Eu în ei, și ei în Mine, ca să creadă lumea
că Eu i-am trimis. Amin, amin, amin.
– Suntem așezați la vestirea împărăției cerurilor pe pământ, ucenici din cer, veniți pe pă-
mânt cu Învățătorul lor, Hristos. Amin.
O, oameni de pe pământ, Dumnezeu stă în mijlocul dumnezeilor și face sfat pentru mântu-
irea neamurilor pământului. Peste toată făptura cuvântăm prin trimitere. Cel ce va crede și se va
boteza în acest cuvânt, se va mântui, iar cel ce nu va crede, se va osândi, precum Domnul a spus
prin Scripturi. Îngerul sfatului cel mare este cu noi, iar noi Îi suntem ucenici. Precum L-a trimis
pe El Tatăl, și El ne trimite pe noi. Amin.
… O, iată, omule, cât sunt Eu de îndurerat de la depărtarea ta de Dumnezeu. Vreau să-ți
plămădesc din nou credința și simțirea după Dumnezeu, vreau să trăiesc în tine după chipul și
asemănarea Mea, plin de durerea de la om și de dor după om. Vreau să te doară și pe tine durerea
Mea de la tine, vreau să Mă porți, omule. Sunt plin de milă după tine. Vreau și tu să fii așa după
Mine, ca să ne asemănăm, omule. Omul cel zidit de mâna Mea n-a vrut să fie asemenea Mie, și
Mi-a dat Mie durerea, iar el și-a ales bucuria vieții lui și și-a luat din Mine locul. De atunci Mă
port pribeag după om, și plângând Mă port. Am plâns prin prooroci și M-am purtat după om cu
glasul cuvântului Meu cel prin prooroci, dar omul este împietrit. Acum Mă fac râu de cuvânt
duios, cuvânt dulce spre om, și n-aș fi lucrat așa dacă n-ar fi fost scris în Scripturi să Mă fac peste
pământ râul și apa vieții, limpede cum e cristalul, și care izvorăște din tronul lui Dumnezeu
și al Mielului, căci am spus acum două mii de ani: «Cerul și pământul vor trece, dar nici o iotă
a cuvântului Meu nu va trece ca să nu se împlinească, așa cum a fost el rostit». Iată, s-a făcut
râu peste pământ cuvântul Meu, și l-am dat oamenilor și îl dau mereu. Ia și bea din el, omule, și
caută-l cu sete, că el te caută umblând de la margini la margini și te strigă să însetezi după el. El
este Dumnezeu Cuvântul, și din gura Mea izvorăște el, iar Eu sunt locașul Tatălui, tronul lui Dum-
nezeu sunt, Mielul lui Dumnezeu sunt. Amin.

Despre botez
23
Și acum, o, țara Mea de venire pe pământ acum, la sfârșit de timp, dacă Eu, Dumnezeu
Cuvântul, Mă revărs pe vatra ta cu râul și apa vieții, precum stă scris în Scripturi, tu ești cea vestită
peste popoare că ești țara Mea de nuntă, că ești vatra în care Eu, Domnul, Mielul Tatălui, M-am
așezat cu masă de cină a cuvântului Meu, și în acest cuvânt voiesc să botez toate neamurile
pământului, și iată, aceasta fac, și aidoma ca în vremea lui Noe lucrez, aducând pe pământ
râul și apa vieții și prinzând sub el popoarele, ca să vină să bea și să înseteze apoi după viața
cuvântului Meu de peste el, dar iată, găsesc peste tot petrecere, mâncare și băutură găsesc
pe pământ, însurat și măritat găsesc pe pământ, și omul nu aude vuietul venirii Mele, căci
Eu vin lin, și lin grăiesc în cuvânt.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la soborul sfinților apostoli Petru și Pavel, din 13-07-
2007.
***
În duhul sărbătorii de Bobotează Eu, Domnul, întâmpin iarăși pe poporul Meu, căci sărbă-
torile Mele și ale sfinților Mei s-au făcut și se fac cărări de coborâre ale Duhului Meu Cel învățător
peste fii, și iată, Ioan, nașul Meu de botez, așteaptă la hotarul dintre zi și noapte ca să Mă mărturi-
sească pe Mine și pe poporul Meu în cer și pe pământ, sus și jos, așa cum tot cerul de sfinți așteaptă.
Amin.
Ridicați-vă, voi, porți, că Eu iarăși intru în carte cu sărbătoare de Bobotează, că voiesc să
se boteze în cuvântul Meu toți cei ce cred în venirea Mea cea de acum, căci cel ce este botezat,
este cel ce este credincios Ființei Mele cea de Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat și
lucrării cuvântului Meu, cu care am coborât și cobor pe pământ, și apoi să-i spun celui ce Mă
aude prin porți, să-i spun să se boteze în cuvântul Meu, în Duhul Meu, după cum Ioan, Boteză-
torul Meu, a spus la Iordan celor ce veneau la el, le-a spus: «Pocăiți-vă!». Amin, amin, amin.
– O Dumnezeule Miel, eu numaidecât am intrat în cartea Ta cu poporul Tău, căci aștept
aceasta ca unul plin de dor și de duh mărturisitor, că nu e fericire mai dulce în cer pentru sfinții
Tăi ca și aceea de a putea să Te mărturisească ei din cer pe pământ prin venirea Ta cea de acum
cu sfinții Tăi. Și eu, ca și Tine, tot așa și eu îi spun poporului Tău și la tot omul care ne ia de pe
masa nunții Tale de cuvânt, le spun la toți care aud din cer glasul Fiului lui Dumnezeu, trâmbița
pentru înviere, le spun să se boteze în cuvântul lui Dumnezeu, fiindcă eu le-am spus la cei ce
veneau spre mine la apa Iordanului pentru botez, le-am spus: «Pocăiți-vă! Eu unul vă botez cu
apă spre pocăință și spre iertarea păcatelor prin pocăința voastră, dar Cel ce vine după mine
este mai puternic decât mine și este Cel mare, și Acesta va boteza cu Duhul Sfânt și cu foc».
O, cum să facem, botezătorule Doamne, cum să facem, Doamne, să-l aducem pe om la
pocăință, și apoi la botezul cu Duhul Sfânt? Când eu propovăduiam în deșertul Iudeii împărăția
lui Dumnezeu, care se apropia de iudei ca să-i cuprindă în ea, chemam la pocăință pe cei ce mă
auzeau, și venea Ierusalimul și Iudeea și împrejurimile Iordanului, iar eu îi botezam cu apă pe cei
ce-și mărturiseau păcatele cu pocăință, dar am văzut și pe farisei și pe saduchei că veneau la
botez, iar eu, văzându-i vicleni, i-am oprit și le-am spus să facă roade vrednice de pocăință dacă
nu știu să se pocăiască pentru botezul cu apă, iar dacă ei se bizuiau în chip fățarnic pe Avraam,
i-am înfruntat și le-am spus că Dumnezeu poate să ridice lui Avraam fii chiar și din pietre, și i-am
numit pe ei pui de năpârcă, și pe drept i-am numit așa pe cei ce credeau că vor scăpa oricum de
mânia ce va să vină peste cei ce și-o lucrează pe ea și nu salvarea lor, iar apoi ei s-au dus într-
ale lor nelepădându-și păcatul din ei, păcatul semeției și al neiubirii de Dumnezeu, păcatul cel

Despre botez
24
din strămoși, și cu care poporul iudeu dădea la moarte pe cei drepți din el ca să-și facă ei loc cu
împărăția lor sub numele de fii ai lui Avraam, dar ei erau pui de năpârci, Doamne, căci când Tu
ai venit pe pământ, ei Ți-au păzit viața ca să Te omoare chiar din vremea prunciei, Doamne, dar
au făcut ei aceasta după ce Te-au aflat de la mine, căci Tu ai ieșit și Te-ai arătat și Te-ai mărturisit
apoi și pentru salvarea lor, iar ei Te-au dat la moarte apoi prin păcatul hulei și al vânzării,
Doamne.
O, eu grăiesc poporului Tău de azi cuvânt de iubire pentru Tine, Învățătorule al meu și al
lui, iar Tu binecuvintează acum cuvântul meu!
– Amin, amin, zic ție, Botezătorul Meu, Eu sunt Cel ce botez cu Duhul Sfânt și cu foc, iar
tu vestește această taină și putere a botezului acesta, vestește-o poporului Meu de azi. Amin.
– Domnul Iisus Hristos este Cel ce botează cu Duhul Sfânt și cu foc. Apropie-te de mărtu-
risirea mea, popor născut din cuvântul lui Dumnezeu, căci botezul cu Duhul Sfânt a lucrat cu
putere, și la vedere a lucrat după ce Domnul S-a dus la Tatăl și Și-a lăsat ucenicii la lucru ca să
așeze ei biserica Domnului pe pământ, iar Duhul Sfânt Se desăvârșea în cei ce veneau la pocăință
și apoi la apa botezului spre iertarea păcatelor lor, și erau cuprinși în Duhul Sfânt cei ce se bote-
zau în numele lui Hristos. Dar cum aceasta? O, ferice și iar ferice de acela care știe să vină la
Dumnezeu, că acela este cel ce se pocăiește mărturisindu-și toate păcatele, toată moartea din el,
spălându-se de ea prin pocăință și prin apa care mărturisește de pe pământ, și apoi acela se unește
cu lucrarea Duhului Sfânt, făcându-se vas nou, om nou, iar Duhul mărturisește apoi din cer și Se
slăvește cu semnul Lui în cel botezat cu Duhul Sfânt, și iată, Domnul S-a dus la Tatăl pentru ca
să-L trimită pe Duhul Sfânt și să Se coboare El în cei ce se curăță de sine ca să intre în ei Duhul
Sfânt, împărăția lui Dumnezeu cu toată slava ei, cu Duhul Sfânt al ei, duhul sfinților împărăției
cerurilor pe pământ, și iarăși spun: Ferice celor ce știu să vină la Dumnezeu, că aceia fiii lucrării
Duhului Sfânt se vor face, și se vor chema așa apoi. Amin.
O, popor al Mielului Cel junghiat! Sângele Lui îl spală de păcat pe cel ce știe ce înseamnă
nașterea cea din cer, nașterea cea din pocăință și din botezul cu Duhul Sfânt. O, uită-te bine în
mijlocul tău și vezi! Semnele Duhului Sfânt grăiesc în cei ce s-au dat să fie vase purtătoare de
Dumnezeu. Dacă ai păcat asupra acestei lucrări de venire a Domnului pentru ca să-Și facă El cu
ea fii ai împărăției Lui pe pământ între oameni, fii povățuiți și crescuți cu Duhul Sfânt, scoală-te
și te fă pui de Dumnezeu, căci fariseii și saducheii erau pui de viperă când se îndreptau spre
botezul cu apă la Iordan fără ca ei să-și spele în apă și în mărturisire cu pocăință păcatele lor
cele ascunse, și prin care ei mușcau pe furiș, dar duhul proorociei i-a vădit pe ei cum sunt și i-a
scris în cartea vremii. O, înțelepțește-te din pilda aceasta și învață puterea și taina botezului cu
Duhul Sfânt, Care vădește răul din om ca să-și curețe Luiși arie în om dacă omul știe să înțeleagă
cum poate să-L aleagă pe Dumnezeu lucrător în el, lucrător cu Duhul Sfânt în cel ce-și descarcă
sarcina sa ca s-o ia pe a Domnului s-o poarte apoi.
O, fiule al acestui cuvânt, o, pui de Dumnezeu, dacă ai păcat asupra Duhului Sfânt, Cel
din mijlocul tău lucrător pentru tine, și nu știi că ai acest păcat, eu îți spun că-l ai. Scoală-te, dar,
și te curățește prin pocăința cea cu umilință lucrată, căci Domnul te așteaptă să fii purtător de
Duh Sfânt, Duhul Care mărturisește din cer în cei ce se botează în El. Scoală-te ca să te botezi cu
acest botez, căci botezul acesta s-a făcut râu mare peste tine ca să se boteze în el toți cei la care
ajunge acest râu de botez, iar tu ai acest râu. Mulți în tine, popor credincios al acestui cuvânt de

Despre botez
25
venire al Domnului, mulți în tine nu știu puterea și taina botezului cu Duhul Sfânt, Care lucrează
apoi din om, însemnându-l pe el botezat. O, ție îți trebuie putere de pocăință, fiule, iar pentru
această minune îți trebuie minte-minune, iubire-minune, temere de Dumnezeu-minune, și-ți tre-
buie credință-minune, credință ca a lui Avraam, care a crezut nestrămutat că Domnul a venit la
el, la masa lui și în viața lui. O, dacă nu vezi bine lucrarea lui Dumnezeu în mijlocul tău, ai încă
păcat împotriva Duhului Sfânt. Dacă nu știi să te cunoști în acest păcat, poți să înțelegi singur.
Curge din tine râul Duhului Sfânt între frate și frate și în părți spre cei străini de viața lui Dum-
nezeu? Înțelegi tu voia lui Dumnezeu peste tine precum în cer pe pământ? Are Domnul de la tine
rod de Duh Sfânt? Ai tu rod de-al Domnului în tine și în jurul tău? Ești blând și smerit cu inima
ca Domnul tău? O, eu te învăț minte și te învăț pocăința. Caută să vezi dacă nu cumva ai lovit în
cărarea Domnului spre tine, dacă nu cumva ai fost apoi ascuns cu aceste lovituri, iar când Domnul
ți le-a spus n-ai voit să te curățești ca să fii curat și apoi credincios așezării Lui cu care stă înaintea
ta. Te-a povățuit Domnul să vii la El cu fratele tău, pe care l-ai doborât de la lucrarea inimii
curate între frate și frate, între Dumnezeu și creștin, că iată, Domnul îl plânge și azi pe poporul
cel de demult, cel din vremea trupului lui Verginica, popor care n-a venit la pocăință când a greșit
față de lucrarea Domnului între frate și frate, față de credința și statornicia sa și a fratelui său.
Vine Domnul la tine cu multul și te îndeamnă să te botezi cu Duhul Sfânt, Care-l face nou
pe om mai mult decât apa care mărturisește de pe pământ. O, spală-te în vasul acesta, popor de
demult al acestui cuvânt, și tu, cel de azi popor al Domnului, dar să auzi ce-ți spun. Tu trebuie să
fii popor frumos prin lucrarea Duhului Sfânt, Care Se sălășluiește în cei curați de sine și de păcat
împotriva fraților lor. O, lasă-te spre frumusețea feței Duhului Sfânt, căci Duhul Sfânt Se revarsă
când El este, și acesta este semnul celor curați pentru Duhul Sfânt, Care Se dovedește prin rodul
lor cel adus lui Dumnezeu, rod de ucenici pentru Duhul Sfânt pe pământ. Amin.
O, Doamne, să se curețe poporul Tău cel de demult al acestui cuvânt și cel de azi popor al
Tău de peste tot, să se curețe de tot ce Te îndurerează și să învețe el lucrarea aceluiași duh în ei,
lucrarea Duhului Sfânt, Care leagă biserica într-un singur duh, Duhul lui Hristos. Amin.
O, mult aș mai grăi, Doamne, o, mult aș mai îndemna eu pe poporul Tău spre botezul cel
de la Tine! De peste tot, pe unde ai Tu fii credincioși venirii Tale cea de acum, aș vrea să se
strângă poporul într-o unire de Duh Sfânt, și așa să-și cunoască el lucrarea sau nelucrarea, cu-
răția sau necurăția inimii frate pentru frate, și așa să se boteze el apoi în puterea Duhului Sfânt,
lucrător cu multul, Doamne, prin duh de biserică peste cei ce se nasc din El pui de Dumnezeu,
puii Duhului Sfânt, rod al Duhului Sfânt, Duhul Care naște biserica lui Dumnezeu. Amin, amin,
amin.
– Eu, Domnul, îți văd durerea, Botezătorule al Meu, căci Noi suntem fiii durerii, și de aceea
suntem. Hai să Ne așezăm sărbătoarea de azi, și apoi vom grăi mai aprins cu poporul Meu de azi.
Amin.
Poporul Meu, mergi, tată, acum, în căminul trâmbiței Mele cu rugă și cu laudă pentru ziua
de sobor a Botezătorului Meu Ioan. Mergi, tată, și așează acolo zi de slăvire, zi de duh peste acel
așezământ sfințit de cuvântul Meu acum, cămin nou-născut, cu lucrare de nou Ierusalim așezată
peste el. Amin. Vom veni apoi înapoi pe colină și vom zidi peste tine lucrare de Duh Sfânt, și apoi
vom scrie toată cartea zilei, tată, că e de lucru peste statura cea întreagă a poporului Meu de peste

Cuvantul lui dumnezeu despre botez

Cuvantul lui dumnezeu despre botez

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Cuvantul lui dumnezeu despre botez

Similar to Cuvantul lui dumnezeu despre botez (20)

More from billydeana

More from billydeana (16)

Cuvantul lui dumnezeu despre botez