Instrumente Web20 utilizate in educatie

1
InstrumenteInstrumenteInstrumenteInstrumente
utilizateutilizateutilizateutilizate îîîîn educan educan educan educaţieieieie
“Viitorul este aici. Eventual, acesta nu este încă distribuit”
(William Gibson).

2
Prof. Traian Anghel
Grupul Şcolar Industrial
“Anghel Saligny”,
Brăila
Cercul pedagogic al profesorilor de fizică, 22 noiembrie 2008,
Colegiul Naţional Nicolae Bălcescu, Brăila

3
““““ Dacă tu ai un măr şi au am un măr şi le schimbăm între
noi, atunci eu voi avea în continuare tot un măr. Dar dacă
tu ai o idee şi eu am o idee şi schimbăm aceste idei între
noi, atunci fiecare vom avea câte două idei.”
George Bernard Shaw
Cuvinte/expresii cheie: educaţie, Web 2.0, e-Learning,
constructivism social, învăţare colaborativă, instrumente
Web 2.0.

4
CuprinsCuprinsCuprinsCuprins
Premise ale noii educa ii
Constructivismul social
e-Learning
Introducere în Web 2.0
Instrumente Web 2.0
Educa ia 2.0
Instrumente Web 2.0. Detaliere
Modalită i de utilizare a instrumentelor
Web 2.0 în educa ie
Resurse

5
PremisePremisePremisePremise ale noii educaale noii educaale noii educaale noii educa iiiiiiii

6
PremisePremisePremisePremise (1)(1)(1)(1)
“Natura umană nu este o maşină care poate fi construită după
un model şi determinată să muncească exact după cum i se
prescrie, ci un arbore care să vrea să crească şi să se dezvolte
în toate direc iile, în acord cu tendin ele for elor interioare
care fac din el o fiin ă gânditoare” (On liberty – Despre
Libertate, 1859, John Stuart-Mill);
Noile tehnologii de comunicare (Internet şi Web, în particular),
favorizează colaborarea şi socializarea între oameni,
indiferent de distan ele spa iale sau temporale care îi separă :
“Timpul s-a sfârşit, spa iul a dispărut, bine a i venit în Satul
Global” (Marshall McLuhan, The Gutenberg Galaxy – Galaxia
Gutengerg, 1962; Understanding Media, 1964);
“Omul are o disponibilitate biologică limitată către schimbare.
Atunci când această disponibilitate este suprasolicitată,
rezultatul este un şoc al viitorului” (Alvin Toffler, Future Shock
- Şocul viitorului, 1970);

7
Premise (2)Premise (2)Premise (2)Premise (2)
“Ideea de bază a Web-ului este cea a unui spa iu
informa ional în care oamenii pot comunica într-un mod
special: prin partajarea cunoştin elor. Acesta nu trebuie să fie
numai un mediu care poate fi răsfoit, ci unul în care fiecare îşi
va putea pune propriile idei” (Tim Berners-Lee, inventatorul
Web-ului);
Studen ii pot lucra împreună ... pot interac iona cu diverse
simulări, cu profesori, dar în mod special fiecare cu ceilal i
(Tim Berners-Lee);
“Cunoaşterea este rezultatul interac iunii sociale şi al utilizării
limbajului, şi astfel este o experien ă comună, mai degrabă
decât una individuală” (R. Doolittle).

8
Constructivismul social,Constructivismul social,Constructivismul social,Constructivismul social,
model almodel almodel almodel al îîîînvănvănvănvă ăriiăriiăriiării

9
Modele aleModele aleModele aleModele ale îîîînvănvănvănvă ăriiăriiăriiării
Preocupări recente de sistematizare a modelelor învă ării
(e.g., R.E. Mayer, 1992) arată că, până în prezent, psihologia
educa ională a operat cu trei metafore (sau paradigme) ale
învă ării:
metafora asocia ionistă (behavioristă);
metafora procesării informa iei (cognitivistă);
metafora constructivistă.

10
Constructivismul socialConstructivismul socialConstructivismul socialConstructivismul social
În cadrul metaforei constructiviste se remarcă îndeosebi
modelul denumit constructivismul social, propus de L.S.
Vîgotski (1896-1934). Psihologul rus insistă asupra rolului
interac iunii sociale în dezvoltarea cognitivă a individului,
afirmând că aceasta este, de fapt, o socioconstruc ie.
Conform constructivismului social, cunoaşterea este creată de
către cei care înva ă, în contextul şi ca rezultat al interac iunii
sociale.
Această abordare este reflectată în particular prin utilizarea
instrumentelor Web 2.0, care ac ionează ca elemente de
mediere între studen i şi, respectiv între studen i şi educatori.

11
Caracteristici generale unuiCaracteristici generale unuiCaracteristici generale unuiCaracteristici generale unui
studentstudentstudentstudent
Dintre caracteristicile generale unui student – conform
modelului constructivist – se pot remarca:
responsabilitate pentru propria activitatea de învă are;
cultivă autonomia;
dezvoltă scopuri şi ini iative;
creează şi utilizează strategii;
acceptă complexitatea vie ii;
respectă diversitatea perspectivelor şi a punctelor de vedere;
cultivă autocontrolul;
este automotivat, inovativ, realist, flexibil şi moderat;
are mintea deschisă, îndeplineşte sarcini şi rezolvă probleme.

12
Trăsături particulareTrăsături particulareTrăsături particulareTrăsături particulare
Dintre trăsăturile personale ale studentului în activitatea la
clasă pot fi amintite:
este activ şi dinamic;
pune întrebări;
creează rela ii;
este critic şi interactiv;
cercetează, descoperă, colaborează, evaluează, sintetizează.
Competen ele social-cognitive pot fi dezvoltate prin utilizarea
Internetului. Constructivismul social accentuează negocierea
şi co-determinarea sensurilor împreună cu al ii.

13
eeee----LearningLearningLearningLearning

14
Prin e-Learning se în elege orice act sau proces virtual utilizat
pentru a ob ine date, informa ii, abilită i sau cunoştin e,
reprezentând o modalitate de a facilita şi îmbunătă i
învă ământul prin utilizarea dispozitivelor de calcul şi a
tehnologiei comunica iilor.

15
Scenarii pentru utilizareaScenarii pentru utilizareaScenarii pentru utilizareaScenarii pentru utilizarea
instrumentelor einstrumentelor einstrumentelor einstrumentelor e----LearningLearningLearningLearning
învă area independentă - studentul este în contact numai cu
maerialele didactice;
învă area independentă asistată - studentul beneficiază de
materiale didactice şi de sprijinul educatorului, acesta având
rol de îndrumător;
clasa virtuală - studentul este membrul unui grup (clasa
virtuală) care beneficiază de materiale didactice furnizate
online şi de asisten ă tutorială;
învă area colaborativă – este bazată pe modelul constructivistmodelul constructivistmodelul constructivistmodelul constructivist
şi pe folosirea instrumentelor Web 2.0 (a se vedea şi
conceptul EducaEducaEducaEduca ia 2.0ia 2.0ia 2.0ia 2.0). Studiul devine rezultatul unei munci
colective în care fiecare student devine creatorul/furnizorul
con inuturilor ştiin ifice. Rolul ini ial al materialelor didactice
se schimbă, astfel încât ceea ce se numeşte con inutul
disciplinei nu mai există ca realitate definitivă înainte de
începutul activită ii ci reprezintă rezultatele ei.

16
IntroducereIntroducereIntroducereIntroducere îîîînnnn Web 2.0Web 2.0Web 2.0Web 2.0

19
WebWebWebWeb –––– trecut, prezenttrecut, prezenttrecut, prezenttrecut, prezent şşşşi viitori viitori viitori viitor

21
Web 1.0Web 1.0Web 1.0Web 1.0
În anul 2005, perioada de dezvoltarea a Web-ului cuprinsă
între 1990 şi 2004 a fost numită – retroactiv – Web 1.0. În
această primă fază a dezvoltării sale, Web-ul este bazat pe
situri considerate astăzi depozite „izolate” de informa ii,
motoare de căutare şi web-surfing.

22
Caracteristici ale Web 1.0Caracteristici ale Web 1.0Caracteristici ale Web 1.0Caracteristici ale Web 1.0
reprezintă – în principal – un spa iu de aprovizionare cu date;
are rol de distribuitor de informa ii (read-only Web);
a permis apari ia şi dezvoltarea e-business (epoca .com), e-
marketing, e-government, e-learning;
asigură o interac iune limitată cu vizitatorul, aceasta
realizându-se via e-mail, forumuri, guestbooks etc;
permite căutări bazate pe cuvinte cheie şi/sau pe cataloage
(directories);
generează supraîncărcare informa ională (information
overload);
oferă informa ii care nu pot fi partajate sau refolosite, precum
şi aplica ii închise, lipsite de flexibilitate;
crearea siturilor/aplica iilor Web necesită cunoştin e în
domeniu;
un număr redus de oameni decid care este con inutul
siturilor, „utilizatorul de rând” nefiind inclus în această
categorie.

23
Web 2.0Web 2.0Web 2.0Web 2.0
Web 2.0Web 2.0Web 2.0Web 2.0 oferă modalită i de utilizare a tehnologiilor Web,
având ca scop facilitarea creativită ii, partajarea
informa iilor, şi - foarte important - colaborarea între
utilizatori. Aceste concepte au condus la dezvoltarea şi
evolu ia comunită ilor bazate pe Web, aşa cum sunt
serviciile de socialsocialsocialsocial----networkingnetworkingnetworkingnetworking, wikiwikiwikiwiki----uriuriuriuri, blogblogblogblog----uri,uri,uri,uri,
folksonomiifolksonomiifolksonomiifolksonomii, situri de Video SharingVideo SharingVideo SharingVideo Sharing, feedfeedfeedfeed----uriuriuriuri, servicii de
Photo SharingPhoto SharingPhoto SharingPhoto Sharing, servicii de Slide SharingSlide SharingSlide SharingSlide Sharing.
Termenul a devenit notabil după prima conferin ă O'Reilly
Media Web 2.0, în 2004. Cu toate că termenul sugerează o
nouă versiune a Web-ului, el nu se referă la actualizarea
unor specifica ii tehnice, ci mai degrabă la modalită ile de
dezvoltare a aplica iilor şi a modului în care utilizatorii
folosesc Web-ul.

24
Caracteristici ale Web 2.0 (1)Caracteristici ale Web 2.0 (1)Caracteristici ale Web 2.0 (1)Caracteristici ale Web 2.0 (1)
Noul Web are o serie de caracteristici care îl deosebesc într-o
măsură importantă de cel vechi:
oferă servicii, nu pachete software – aplica iile desktop
masive sunt substituite de cele constituite din servicii
specifice, disponibile pe Web (e.g., Google Docs –
http://docs.google.com/ – substituie suita Office);
aplica iile prezintă interactivitate şi utilizabilitate crescute,
similare cu cele ale aplica iilor desktop (e.g., (X)HTML
dinamic, applet-uri Java, componente ActiveX, limbaje
prezenta ionale, tehnica AJAX;
Dintre limbajele prezenta ionale pot fi men ionate SVG
(Scalable Vector Graphics), XForms, XUL (Extensible User-
Interface Language), XAML (Extensible Application Markup
Language), JavaFX, Silverlight.

25
sunt oferite API-uri gratuite (Application Programming
Interface) – utilizate pentru accesul la servicii publice;
încredere totală în utilizatori, aceştia fiind co-dezvoltatori
(e.g., fenomenul wiki – editare şi management colaborativ al
con inutului – în cadrul căruia poate fi men ionată
enciclopedia online Wikipedia.org);
mediatizare imediată a schimbărilor de con inut survenite pe
un sit (e.g., tehnologia RSS/Atom);

26
participare nu doar publicare a datelor (Read/Write Web) şi
inteligen ă colectivă:
◦ fenomenele blogging (Blogger) şi microblogging (Twitter,
Cirip);
◦ fenomenul social bookmarking (e.g., Del.icio.us, Connotea);
◦ fenomenul social networking (e.g., Facebook, MySpace);
◦ adnotări (tag-uri) definite de utilizator;
◦ fenomenul remixării (e.g., mash-up);
◦ prezentări (e.g., SlideLive, Slideshare, Spresent);
◦ evenimente (e.g., Eventful, Upcoming);
◦ management de proiecte (e.g., Basecamp);
◦ spa ii virtuale (e.g., SecondLife);
◦ documente (e.g., Google Docs, Thinkfree, Scribd);
◦ fotografii (e.g., BubbleShare, Flickr, SnapFish);

27
scalabililitate, serviciile oferite putând fi invocate transparent
de către oricine, în orice moment;
descentralizare radicală (e.g., BitTorrent);
transformare/refolosire a datelor (datele sunt disponibile în
formate deschise, universale, uşor de procesat);
software rulat oriunde (ubicuitatea aplica iilor Web,
bookmark-uri disponibile pe Web, uşor de accesat şi
partajat);
promovarea unor valori umane de bază ca transparen a,
deschiderea şi respectul.

28
Redefinire a conceptelorRedefinire a conceptelorRedefinire a conceptelorRedefinire a conceptelor îîîînnnn
contextul Web 2.0contextul Web 2.0contextul Web 2.0contextul Web 2.0
Education 2.0
Economy 2.0
Literacy 2.0
Policy 2.0
...

29
ConcluzieConcluzieConcluzieConcluzie
De la un instrument personal (Web 1.0), Web-
ul a evoluat către o platformă colectivă de
lucru (Web 2.0).

30
Instrumente Web 2.0Instrumente Web 2.0Instrumente Web 2.0Instrumente Web 2.0

31
Cele mai populare tipuri de
instrumente Web 2.0
wiki-uri;
bloguri şi microbloguri;
reţele sociale (social networks);
servicii de tip social bookmarking;
fluxuri de ştiri (în format RSS sau Atom);
servicii pentru partajarea conţinutului grafic (photo sharing),
audio/video (video sharing);
servicii pentru crearea conţinutului textual (Office 2.0), audio şi
video;
servicii pentru partajarea prezentărilor (slide sharing).

32
Ranking Web Web 1.0 or 2.0 Categorie
1 Yahoo 1.0
2 Google 1.0
3 YouTube 2.0 Video Sharing
4 Windows Live 1.0
5 Microsoft Network (MSN) 1.0
6 MySpace 2.0 Social Network
7 Wikipedia 2.0 Wiki
8 Facebook 2.0 Social Network
9 Blogger 2.0 Serviciu de blogging
* S* S* S* Sursa: Alexa Inc., www.alexa.com (Statistică din iunie 2008)
Cele mai populare situri Web

33
EducaEducaEducaEduca ia 2.0ia 2.0ia 2.0ia 2.0

34
face parte din categoria
Open source şi adesea
este gratuit
este cumpărat la un
pre mare şi adesea
ignorat
Software-ul ...
un loc în care şi ei pot
învă a
o grijă zilnicăPărin ii văd şcoala ca pe ...
în clădiri şi online
(brick and click)
în clădiri
(brick)
Şcolile sunt localizate ...
de profesor către
student, de la student la
student
de profesor către
student
Predarea este făcută ...
adoptată cu aten ie
(imigran i digitali)
confiscată în
spatele uşilor clasei
Tehnologia este ...
construite social
dictate, furnizate
de-a gata
Semnifica iile sunt ...
EducaEducaEducaEduca ia 2.0ia 2.0ia 2.0ia 2.0EducaEducaEducaEduca ia 1.0ia 1.0ia 1.0ia 1.0CaracteristiciCaracteristiciCaracteristiciCaracteristici
Comparaţie (1)

35
Activ, creator de sensuri,
având conştiin a implicării în
procesul educa ional
Pasiv, de cele mai
multe ori
Comportamentul
studentului
Creşterea colaborării între
universită i/şcoli
Campusuri/şcoli, având
frontiere fixe, care
delimitează clar
institu iile de
învă ământ
Aranjamente
institu ionale
Abordările tradi ionale sunt
înlocuite par ial de
tehnologiile deschise, ceea ce
determină creşterea gradului
de colaborare între studen i
Lucrări tradi ionale,
teste, teme, lucrul pe
grupe de studen i
Activită i de
învă are
Ghid şi sursă de cunoştin eSursă de cunoştin e
Rolul principal al
profesorului
EducaEducaEducaEduca ia 2.0ia 2.0ia 2.0ia 2.0EducaEducaEducaEduca ia 1.0ia 1.0ia 1.0ia 1.0Caracteristici
Comparaţie (2)

36
Instrumente Web 2.0Instrumente Web 2.0Instrumente Web 2.0Instrumente Web 2.0
DetaliereDetaliereDetaliereDetaliere

37
Un serviciu de tip social network este un software pentru
construirea online a unor reţele sociale pentru comunităţi
care au activităţi comune pe Web sau sunt interesaţi în
exploatarea intereselor şi activităţile altora.
ExExExExempluempluempluemplu:::: FacebookFacebookFacebookFacebook
FacebookFacebookFacebookFacebook este un site de tip social network lansat în
februarie 2004. Accesul este gratuit, permiţând
utilizatorilor crearea unor reţele sociale, ca de exemplu
cea a unei şcoli.
URL: www.facebook.comwww.facebook.comwww.facebook.comwww.facebook.com
Reţele sociale

39
Un wikiwikiwikiwiki este o colecţie de pagini Web proiectat pentru a
permite oricui accesul liber pentru a adăuga sau schimba
conţinutul, utilizând un limbaj de marcare simplificat.
Wiki-urile sunt adesea utilizate pentru a crea situri
colaborative, crescând puterea siturilor comunităţilor.
ExExExExemplu:::: WikipediaWikipediaWikipediaWikipedia
WikipediaWikipediaWikipediaWikipedia este o enciclopedie deschisă, operată de
fundaţia nonprofit Wikimedia. Numele său este o
combinaţie a cuvintelor wiki (tehnologie pentru crearea
siturilor colaborative) şi encyclopedia.
URL: www.wikipedia.orgwww.wikipedia.orgwww.wikipedia.orgwww.wikipedia.org
Wiki-uri

41
UnUnUnUn blogblogblogblog (sau web log) este un sit Web, menţinut în mod
obişnuit de către un singur individ, companii sau alte instituţii
(e.g., cele educaţionale), conţinând intrări şi comentarii.
Intrările sunt descrieri ale unor evenimente, incluzând text şi
alte materiale, aşa cum sunt imaginile şi secvenţele video.
ExExExExemplu:::: TraianTraianTraianTraian’’’’s blogs blogs blogs blog (Personal blog)(Personal blog)(Personal blog)(Personal blog)
TraianTraianTraianTraian’’’’ssss blog este blog-ul lui Traian Anghel, profesor la
Grupul colar Industrial “Anghel Saligny” Brăila.
URL: http://atraian.blogspot.com/http://atraian.blogspot.com/http://atraian.blogspot.com/http://atraian.blogspot.com/
Bloguri

44
O folksonomie (cunoscută şi ca marcare colaborativă,
clasificare socială, indexare socială sau marcare socială) este
o practică şi o metodă de creare colaborativă şi management
al marcajelor (tag-uri) pentru adnotarea şi clasificarea
conţinutului. În contrast cu indexarea tradiţională, marcajele
nu sunt generate numai de către experţi ci şi de către creatorii
şi consumatorii de conţinut.
ExExExExemplu: del: del: del: deliciousiciousiciousicious
DelDelDelDeliciousiciousiciousicious este un serviciu Web de social bookmarking pentru
stocarea, partajarea şi descoperirea semnelor de carte
(bookmarks) Web.
URL: del.icio.usdel.icio.usdel.icio.usdel.icio.us
Folksonomii

46
Un serviciu Web de găzduire video, cunoscut şi ca serviciu de
partajare video, permite indivizilor să încarce video clipuri pe
un sit Web. Serviciul va stoca video clipul pe serverul său şi îl
va afişa într-un format care să permită şi altor vizitatori să îl
vizioneze.
ExExExExemplu:::: YouTubeYouTubeYouTubeYouTube
YouTubeYouTubeYouTubeYouTube este un sit de video sharing unde utilizatorii pot
încărca, vizualiza şi partaja clipuri video. YouTube a fost creat
în februarie 2005 de către trei foşti angajaţi PayPal.
URL: www.youtube.comwww.youtube.comwww.youtube.comwww.youtube.com
Video sharing

48
Un canal de ştiri sau feed furnizează utilizatorilor conţinut
Web actualizat. Distribuirea conţinutului Web nou prin
intermediul unui canal de ştiri (RSS sau Atom) permite
utilizatorilor să se aboneze la acesta prin intermediul
agregatoarelor de feed-uri.
ExExExExemplu:::: tiri Salignytiri Salignytiri Salignytiri Saligny
RSSRSSRSSRSS este o familie de formate utilizate pentru publicarea conţinutului Web
actualizat.
URL: http://feeds.feedburner.com/GrupulScolarIndustrialanghelSalignyBhttp://feeds.feedburner.com/GrupulScolarIndustrialanghelSalignyBhttp://feeds.feedburner.com/GrupulScolarIndustrialanghelSalignyBhttp://feeds.feedburner.com/GrupulScolarIndustrialanghelSalignyBrailarailarailaraila----
EvenimenteRecenteEvenimenteRecenteEvenimenteRecenteEvenimenteRecente
Canale de ştiri (feed-uri)

50
Un serviciu pentru găzduirea imaginilor, numit de asemenea
serviciu de partajare de imagini, permite utilizatorilor să
încarce imagini pe un sit Web.
ExExExExemplu:::: FlickrFlickrFlickrFlickr
FlickrFlickrFlickrFlickr este un serviciu Web de imagini, reprezentând şi o
platformă de comunicaţie online.
URL: www.flickr.comwww.flickr.comwww.flickr.comwww.flickr.com
Photo Sharing

52
Un astfel de sit implementează cele mai comune şabloane de
Web 2.0 design şi interac iune. Ca şi alte servicii de tip social
sharing, utilizatorii sunt abilita i să adauge con inut, marcaje
şi comentarii.
ExExExExemplu:::: SlideshareSlideshareSlideshareSlideshare
Slideshare oferă posibilitatea încărcării, marcării şi partajării
unor tipuri de documente (documente Word, PDF-uri,
prezentări).
URL: www.slideshare.net
Slide sharing

54
ModalităModalităModalităModalită i de utilizarei de utilizarei de utilizarei de utilizare îîîînnnn
educaeducaeducaeduca ie a instrumentelorie a instrumentelorie a instrumentelorie a instrumentelor
Web 2.0Web 2.0Web 2.0Web 2.0 îîîîn educan educan educan educa ieieieie

55
Utilizarea blogurilorUtilizarea blogurilorUtilizarea blogurilorUtilizarea blogurilor îîîîn educan educan educan educa ieieieie
ca instrumente de comunicare şi informare;
în dezvoltarea unor proiecte;
în comunicarea online;
pentru ob inerea feedback-ului la activitatea proprie;
ca instrumente colaborative;
în scopul managementului cunoştin elor şi al partajării
acestora;
în diverse campanii (ex. Protec ia mediului);
ca instrument de lucru individual (de către profesori şi
studen i/elevi);
ca instrument de lucru în grup.

56
Utilizarea siturilor wikiUtilizarea siturilor wikiUtilizarea siturilor wikiUtilizarea siturilor wiki îîîînnnn
educaeducaeducaeduca ie (1)ie (1)ie (1)ie (1)
crearea rapidă a unor situri Web simple – de obicei, atunci
când studen ii sunt întreba i sunt chestiona i în legătură cu
un sit Web ca parte a unui proiect al clasei, ei speră ca un alt
membru al grupului să facă acest lucru. Wiki-ul elimină acest
obstacol, deoarece furnizează un sit gata făcut, cu interfa ă şi
structură de navigare simple, utilizatorii având posibilitatea
de a adăuga uşor noi pagini. Avantaje amintite oferă
studen ilor posibilitatea de a dispune de mai mult timp
pentru dezvoltarea con inutului sitului, în loc să înve e cum
să-l construiască;
crearea unor portofolii personale – oferind posibilitatea de a
colecta şi organiza bunuri digitale (e.g., note de curs, imagini,
resurse Web, prezentări PowerPoint), wiki-urile pot ajuta
studen ii să-şi organizeze materialele şi să realizeze
conexiuni între acestea;

57
crearea unor baze colaborative de cunoştin e – grupurile pot
utiliza wiki-urile pentru a crea prin colaborare o bază de
cunoştin e partajate. Aceasta poate fi folosită de către
studen i pentru dezvoltarea unui proiect în cadrul unui grup
mic sau pentru a lucra la o sec iune a unui proiect mai mare;
coordonarea cercetării şi colaborare – wiki-urile permit unor
colaboratori separa i fizic să adune într-un spa iu digital
colectiv idei, documente, date şi rezultate ale unor studii. De
asemenea, cercetătorii pot utiliza aceste situri pentru
stocarea schi elor documentelor (i.e., a variantelor
intermediare), sau chiar să scrie direct în paginile wiki-urilor.
În plus, unor participan i începători li se poate acorda acces
“read only” la unele păr i ale acestui spa iu;

58
urmărirea unui proiect de grup – inând seama de programul
încărcat al studen ilor, un wiki este foarte util pentru
urmărirea şi îmbunătă irea unui proiect de grup. El permite
oricărui membru al grupului să urmărească cercetările şi
ideile celorlal i şi să le includă pe ale sale, de oriunde are
acces la Internet. Wiki-ul este locul folosit pentru pregătirea
colaborativă a “produsului final” (e.g., o prezentare a
rezultatelor proiectului);
coordonare curriculară şi interdisciplinară – wiki-urile permit
departamentului personal, precum şi educatorilor şi
asisten ilor să organizeze/planifice cursurile şi perioadele de
evaluare a studen ilor fără a întâmpina dificultă i legate de
programarea unor întâlniri fa ă în fa ă;

59
coordonarea conferin elor şi colocviilor – multe şcoli,
universită i sau departamente organizează conferin e şi
colocvii. Permi ând celor care, în cadrul acestor întâlniri, oferă
prezentări, să adauge şi să editeze con inutul, un wiki poate
servi ca resursă înainte de eveniment, pe durata şi după
încheierea acestuia. De asemenea, wiki-ul poate fi utilizat de
administratorul conferin ei pentru organizarea şi
popularizarea acesteia;
sindicarea/agregarea resurselor Web – ca parte a software-
ului social, wiki-urile permit utilizatorilor să extragă resurse
din alte resurse Web existente sau să ofere con inut propriu
altor situri. Exemple de tipuri de resurse care pot fi incluse în
wiki sunt cele furnizate de bloguri, alte wiki-uri, precum şi
feed-uri personale sau colaborative furnizate de unele
instrumente sociale (e.g., delicious, Flickr);

60
managementul proiectelor între termene – în unele clase de
studen i, aşa cum sunt cele din domeniul informaticii şi
arhitecturii, unele proiecte traversează mai multe termene,
chiar şi mai mul i ani. Wiki-urile pot fi utiliza pentru
managementul în timp al acestor proiecte, chiar şi în situa ia
în care studen ii (sau chiar educatorii) se schimbă;
crearea unui jurnal propriu – educatorii pot cere fiecărui
student să ină (folosind un wiki) câte un jurnal în care vor
demonstra (prin intermediul însemnărilor) dacă au în eles sau
nu conceptele predate la clasă, sau în care vor include
rezolvarea temei pentru acasă. Jurnalul va fi utilizat în
propriul beneficiu al studentului, de al i studen i sau va fi
consultat de către educator;

61
realizarea prezentărilor – atât educatorii cât şi studen ii pot
folosi wiki-urile în locul software-ului tradi ional utilizat
pentru prezentări (e.g., Keynote, PowerPoint);
crearea şi men inerea unui sistem FAQ (Frequently Asked
Questions) pentru o clasă de studen i;
gestionarea documentelor unei clase;
crearea unui spa iu de dezbateri şi discu ii pentru membrii
unei clase;
colectarea datelor – deoarece este uşor de editat, un wiki
poate fi foarte util pentru colectarea datelor de la un grup de
studen i (e.g., interpretări personale, referate);

62
Exemple de situri wiki dinExemple de situri wiki dinExemple de situri wiki dinExemple de situri wiki din
domeniul fiziciidomeniul fiziciidomeniul fiziciidomeniul fizicii
Mrs. Covert’s Physics and Geometry
(http://lcovert.wikispaces.com/Physics)
Soo Jeong’ digital portofolio page
(http://soojeongkoh.wikispaces.com/Physics)
Darrington Science Homepage
(http://darringtonscience.wikispaces.com/Physics)
Căutare pe Wikispaces:
http://www.wikispaces.com/search/view/physics?a=1

63
ResurseResurseResurseResurse

64
ResurseResurseResurseResurse
Slideshare/atraian (http://www.slideshare.net/atraian);
Traian Anghel, Introducere în AJAX, Editura Polirom, Iaşi, 2006
(http://www.polirom.ro/catalog/carte/introducere-in-ajax-
2445/);
Traian Anghel, Dezvoltarea aplica iilor Web folosind PHP şi AJAX,
Editura EduSoft, Bacău, 2007
(http://www.edusoft.ro/detalii.php?id=93);
Traian Anghel, Programare RSS, Atom şi Podcast, Editura
Institutul European, Iaşi, 2008
(http://www.euroinst.ro/titlu.php?id=869);
Traian Anghel, Instrumente Web 2.0 utilizate în educa ie, Editura
Albastră, Cluj-Napoca, 2009 (în curs de apari ie).

65
ÎÎÎÎntrebărintrebărintrebărintrebări????

66
MulMulMulMul umesc!umesc!umesc!umesc!

Instrumente Web20 utilizate in educatie

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Instrumente Web20 utilizate in educatie

Similar to Instrumente Web20 utilizate in educatie (20)

More from Traian Anghel

More from Traian Anghel (18)

Instrumente Web20 utilizate in educatie