analiza socio economica vrancea

1. Proiect realizat de: Vâlcu Irina

2. Introducere
Vrancea este un judeţ situat în sud estul
României. Are reşedinţa în municipiul Focşani.
Judeţul Vrancea este situat la graniţa dintre
regiunile istorice Moldova şi Muntenia, care
erau despărţite de râul Milcov. Situată în
partea de sud-est a ţării, la curbura Carpaţilor
Orientali, Vrancea constituie o punte de
legătură între cele trei provincii istorice –
Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Ca
aşezare, se învecinează cu judeţul Bacău la
nord, la nord-este cu judeţul Vaslui, la est cu
judeţul Galaţi, cu judeţul Brăila la sud-est, la
sud cu judeţul Buzău, iar la vest cu judeţul
Covasna. Vrancea cuprinde un teritoriu foarte
variat atât din punct de vedere al altitudinii şi
al formei, cât şi ca origine şi vârste geologice.

3. I.Demografie și forță de muncă
1. Populaţia stabilă a judeţului Vrancea este de 387969
locuitori, din care: populaţie feminină este de 197721 şi
populaţie masculină 190248 locuitori.
2. Populaţia judeţului Vrancea care locuieşte în mediul rural
este de 242246 locuitori şi în mediul urban este de 145723
locuitori.

4. 3. Densitatea populației este de 79.88 loc/kmp.
4. Vârsta medie a populaţiei feminine este de 42,7 ani, în anul 2018, și cea a populaţiei masculine este de 39,6
ani.
5. Durata medie de viaţă a populaţiei este de 75,62 ani, 71,76 ani în rândul populației masculine și 79,71 ani în
rândul populaţiei feminine.
6. Numărul mediu de salariaţi din judeţul Vrancea, la sfârşitul anului 2018, totaliza 57.454.
7. Domeniile principale în care sunt concentraţi salariaţii din judeţul Vrancea sunt: industria prelucrătoare,
comerț cu ridicata și cu amănuntul și sănătate și asistență socială.

5. 28%
17%
9%
9%
7%
6%
5%
4%
3%
2%
2%
2%
1%
1%
1%
1%
1%
0%
0%
C INDUSTRIA PRELUCRATOARE
G COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA
AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR
Q SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA
P INVATAMANT
F CONSTRUCTII
O ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN
SISTEMUL PUBLIC
A AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT
H TRANSPORT SI DEPOZITARE
N ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII
SUPORT
I HOTELURI SI RESTAURANTE
E DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR,
ACTIVITATI DE DECONTAMINARE
M ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE
K INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI
D PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE,
APA CALDA SI AER CONDITIONAT
R ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE
J INFORMATII SI COMUNICATII
S ALTE ACTIVITATI DE SERVICII
L TRANZACTII IMOBILIARE

6. 8. În judeţul Vrancea, în 2018, rata şomajului a fost de 4,1%, fiind în
scădere comparativ cu anul precedent.
5
4.1
2017 2018

7. II. Infrastructură
1. În 2018, în judeţul Vrancea, drumurile publice însumau 1778 km, din care 28.4 % erau încadrate în
categoria drumurilor naţionale şi 71.6 % în categoria drumurilor judeţene şi comunale. Ponderea
drumurilor publice modernizate este de 38.8 %.
2. Reţeaua de căi ferate a judeţului este formată în proporţie de 100% din linii normale.
3. Cel mai apropiat punct aerian faţă de judeţ este Aeroportul „Henri Coandă„ București, unde sunt
operate curse regulate de transport aerian.
4. Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei din judeţ era, în anul 2018, de 1658 km, din care 19.3 % în
mediul urban.
5. Numărul localităţilor din judeţul Vrancea care beneficiază de reţeaua de alimentare cu apă potabilă se
cifrează la 5 localităţi, din care toate în mediul urban.
6. Volumul de apă distribuit unui locuitor, pe parcursul anului 2018, a fost de 9591 m³/cap locuitor în
județul Vrancea.

8. 7. 88.1 % din consumul total de apă înregistrat la nivel judeţean este
reprezentat de consumul casnic.
8. Reţeaua de canalizare a județului are o lungime de 354.1 km în
anul 2018.
9. În profil teritorial, numărului localităţilor ce beneficiază de sistem
de canalizare este de 5 localităţi urbane şi 9 localităţi rurale.

9. III. Dezvoltare urbană
1. Gradul de urbanizare al judeţului Vrancea a fost de 37.6 % în anul 2018, fiind inferior celui
înregistrat la nivelul regiunii.
2. Judeţul Vrancea cuprinde în structura sa administrativ urbană organizatorică: 2 municipii şi 3 oraşe.
3. Populaţia urbană a judeţului totaliza 145723 locuitori stabili în 2018.
4. Densitatea populaţiei, în centrele urbane ale judeţului, în 2018 era de 30 locuitori/km².
5. Gradul de îmbătrânire demografică a populaţiei urbane din judeţ a fost de 8 ‰.
6. Rata sporului natural în mediu urban al judeţului Vrancea a fost de -0,5 ‰ în anul 2018, situându-
se pe un trend descendent comparativ cu anul precedent (în anul 2017 rata sporului natural a fost de -
0,1‰).
7. Fondul locativ al centrelor urbane ale judeţului însumau 55611 locuinţe.
8. În anul 2018 a fost dezvoltat, în centrele urbane ale judeţului, un număr total de locuinţe de 298.

10. IV. AGRICULTURA ȘI DEZVOLTAREA RURALĂ
1. În anul 2018, structura administrativ-teritorială rurală a judeţului cuprindea în componenţa sa de 68
comune şi 331 de sate.
2. Localităţile județului, din punct de vedere al efectivului demografic se grupează astfel:
- 45 % din localități au mai puţin de 3.000 locuitori,
- 12 % au un efectiv de 3.001-4.000 locuitori,
- 25 % au un efectiv de 4.001-6.000 locuitori
- 18 % peste au 6.000 locuitori și peste.
45%
12%
25%
18%
localitati sub 3000 locuitori
localitati intre 3001-4000 locuitori
localitati intre 4001-6000 locuitori
localitati cu peste 6000 locuitori

11. 3. Gradul de ruralizare al judeţului este de 62.4 % fiind superior celui înregistrat la nivelul regiunii.
4. Densitatea populaţiei rurale a fost de 49.9 locuitori/km² la nivelul anului 2018.
5. Suprafaţa agricolă a judeţului (255030 ha) deţine o pondere de 52,5 % din suprafaţa fondului funciar.
6. Suprafaţa agricolă a judeţului, pe categorii de folosinţă prezintă următoarea structură:
- 30.6 % arabilă ( 148729 ha)
- 9% păşuni ( 43477 ha)
- 6.8% fâneţe ( 33185 ha)
- 5.4% vii şi pepiniere viticole ( 26179 ha)
- 0.7% livezi şi pepiniere pomicole (3460 ha)
7. Suprafaţa cultivată în anul 2018 pe raza
judeţului totaliza 122767 ha, reprezentând 6.9 %
din suprafaţa totală cultivată la nivelul regiunii.
30.6%
9.0%
6.8%
5.4%
0.7%
Arabila Pasuni
Finete Vii si pepiniere viticole
Livezi si pepiniere pomicole
6.

12. V. Dezvoltare economică și mediul de afaceri
1. La nivelul judeţului la finele anului 2018 existau un număr de 7145 unităţi locale active.
2. 9.9 % dintre unităţile locale active sunt întreprinderi mici şi mijlocii cu un personal de până la 250 şi
doar 0.3 % sunt întreprinderi mari cu un număr de angajaţi de 250 şi peste.
3. În structura IMM-urilor ponderea întreprinderilor din categoria micro este de 89.8 % cu număr de
angajaţi de maxim 9.
4. Structura unităţilor locale active, pe activităţi, reflectă o concentrare a agenţilor economici în
sectoarele:
- Comerț (36.9 %, dintre agentii economici)
- Industrie ( 12.8 % dintre agenţii economici)
- Hoteluri şi restaurante (3.9 % dintre agenţii economici).
5. În judeţ nu există centre de sprijinire a mediului de afaceri.
6. Formele de turism practicabile în judeţ sunt: religios, cultural-istoric, vitivinicol și rural.

13. 7. Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, judeţul dispunea în anul 2018 de 73 unităţi de
primire turistică, din care:
- 11 hoteluri
- 10 pensiuni turistice urbane
- 28 pensiuni turistice rurale
- 3 hosteluri
- 1 tabere pentru elevi şi preşcolari.

14. 8. Capacitatea de cazare existentă în judeţ în anul 2018 a fost de 2241 locuri, iar cea în funcțiune de 446925
locuri-zile.
9. Sosirile turistice înregistrate de unităţile de cazare turistică din judeţ în anul 2018 se cifrează la 49643; iar
durata medie de şedere a fost de 1.5 zile.
10. Ponderea turiştilor români în numărul total al turiştilor sosiţi în judeţ este de 96 %, iar a celor străini de 4
%.

15. VI. MEDIU
1. Fondul forestier judeţean ocupa, la sfârşitul anului 2018, aproximativ 177 ha.
2. Suprafaţa fondului forestier reprezintă 3.6 % din suprafaţa totală a județului.
3. Populația conectată la sistemele de canalizare la nivelul judetului, în 2018, este de 121865 locuitori.
4. Populația deservită de sistemul public de alimentare cu apă la nivelul județului, în 2018, este de 214301
locuitori.

16. VII. SERVICII PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
1. La sfârşitul anului 2018, numărul vehiculelor utilizate în transportul urban de pasageri se cifra la 40 autobuze
şi microbuze.
2. Efectivul autovehiculelor de marfă înscrise în circulaţie în judeţ, la finele anului 2018, se cifra la 19223
autovehicule reprezentând 16.3 % din efectivul total înregistrat la nivelul regiunii.
3. Numărul unităţilor sanitare cu proprietare majoritară de stat era, la finele anului 2018, de 101 structuri.
4. Unităţile sanitare, cu proprietate privată, existente în judeţ la finele anului 2018 se cifrau la 500 unităţi, din
care:
- 21.8 % erau cabinete medicale de specialitate;
- 10.6 % farmacii (inclusiv puncte farmaceutice);
- 31.4 % cabinete stomatologice
- 0.4 % laboratoare medicale,
- 29.2 % cabinete medicale de familie,
- 0.8 % laboratoare de tehnică dentară,
- 1.4 % cabinete de medicină generală.

17. 1.4
29.2
31.4
21.8
10.6
3.4
0.4
Cabinete medicale de medicina generala Cabinete medicale de familie Cabinete stomatologice Cabinete medicale de specialitate
Farmacii Puncte farmaceutice Laboratoare medicale

18. 5. Numărul de paturi de spital la 10.000 de locuitori a evoluat în intervalul de timp 2008-2018 de la 39.6 paturi
de spital la 33.9 paturi de spital la 10.000 locuitori, în timp ce numărul medicilor raportat tot la 10.000 locuitori a
fost de 8.4 în anul 2018, cu 2.5 mai mic ca în anul 2008.
6. Numărul de stomatologi la 10.000 locuitori a fost de 1.8 stomatologi în anul 2008 şi de 0.4 stomatologi în
anul 2018.
7. În anul 2018, populaţia şcolară din județ se cifra la 50203 elevi, din care:
- 17.4 % în învăţământul preşcolar ( 8748 elevi)
- 23.8 % în învăţământul primar şi gimnazial ( 11954 elevi)
- 21.2 % în învăţământul liceal ( 10639 elevi)
- 2.0 % în învăţământul de arte şi meserii ( 993 elevi).
8. Numărul cadrelor didactice totaliza 3450 persoane la finele anului 2018.
9. În anul 2018, pe teritoriul judeţului/regiunii existau:
- 24 de unităţi de poliţie
- 11 detaşamente şi secţii de pompieri.
10. Rata infracţionalităţii a fost în anul 2018 de 1297 infracţiuni la 100.000 de locuitori la nivel judeţean, valoare
inferioară celei înregistrate la nivel regional.
11. În anul 2018, rata criminalităţii, exprimată prin număr de persoane condamnate definitiv, la 100.000 locuitori
a fost de 167 la nivelul judeţului şi de 180 la nivel regional.

19. Analiza SWOT
PUNCTE TARI
1. Rata șomajului este în scădere
2. Gradul de urbanizarre este ridicat
3. Obiective turistice diversificate
4. Rata infracționalității este mică
PUNCTE SLABE
1. Îmbătrânire demografică
2. Infrastructura
3. Număr redus de spitale
4. Numărul mic de localități care
beneficiază de sistemul de
canalizare în mediul rural

20. Concluzii
POTENȚIALUL județului Vrancea și VALORIFICAREA acestui potențial pentru investiții, servicii:
- zona cu mare diversitate a cadrului natural (păduri, lacuri) şi potenţial de valorificare ridicat
- posibilitatea accesării finanţărilor pentru proiecte de lucrări ameliorative, hidrotehnice şi de
îmbunătăţire a calităţii factorilor de mediu
- existenţa unui cadru strategic judeţean, regional şi naţional, privind protejarea mediului şi
gestionarea deşeurilor
- existenţa unor programe cu finanţare naţională şi internaţională pentru dezvoltarea şi reabilitarea
infrastructurii de transport şi a infrastructurii aferente serviciilor publice de utilităţi: apă, canalizare,
energie electrică, gaze
- deschiderea oportunităţilor de colaborare şi iniţiere de noi parteneriate cu administraţii locale din
Uniunea Europeană
- finanţări alocate de către Uniunea Europeană pentru dezvoltatea resurselor umane.

21. Bibliografie
1. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
2. http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Jude%C5%A3ul_Vrancea