Iısus se va întoarce. română (romanian)

IISUS SE VA
Î N T OARCE
Cand îngerii ziser : ,, O, Maria ( Meryem )! Allah î i d de vesteă ţ ă
un Cuvant din partea Sa! Numele lui va fi El - Mesih, Isa ibn - u
Meryem ( Mesia, Mantuitorul; Iisus, Fiul Mariei ) i va fi vestit înş
aceast lume i în lumea de apoi i unul dintre cei apropia i ( deă ş ş ţ
Allah ).
( Coran, Sura ,, Familia lui Imran '', 3:
45 ).
INTRODUCERE:
Profetul Isaia ( î n Biblie - Iisus ) precum i al i profe i - au fost ale i deş ţ ţ ş
Dumnezeu. Cel Atotputernic le-a dat o misiune, i anume acea de a le ar taş ă
oamenilor adev rata cale c tre adev r. Cu toate acestea, Profetul Iisus areă ă ă
cateva caracteristici care î l disting de ceilal i profe i. Cel mai important dintreţ ţ
acestea este faptul c Profetul Iisus nu a murit ci a fost ridicat la ceruri, laă
Dumnezeu i î n curand se va î ntoarce din nou pe p mant.ş ă
Profetul Iisus, spre deosebire de majoritatea oamenilor nu a murit
ori icum, i nu a fost pus la moarte prin r stignire. Î n Coran, Dumnezeu neş ş ă
spune clar c Profetul Iisus nu a putut fi r stignit i nu a reu it s moar ,ă ă ş ş ă ă
pentru c Atotputernicul Dumnezeu l-a ridicat la ceruri. Î n niciunul dină
versetele Coranului nu se spune despre moartea Profetului Iisus sau c el ară
fi fost omorat. Tot î n acela i timp, î n Coran noi nu g sim unele lucruri dinş ă
via a Profetului care au avut loc î n istorie, i care se vor î mplini odat cuţ ş ă
î ntoarcerea Profetului pe p mant. Nu exist nicio î ndoial c evenimenteleă ă ă ă
care sunt men ionate î n Coran î n leg tur cu Iisus profetul cu siguran seţ ă ă ţă
vor s var i.ă ş
Majoritatea oamenilor cred c Profetul Iisus a murit i nu se va maiă ş
î ntoarce pe p mant. Cu toate acestea, lucrul acesta este profund gre it iă ş ş
este generat de necunoa terea Coranului. Odat cu î nv area versetelor dinş ă ăţ
Coran adev ratul sens devine evident.ă
Profetul Muhammad, de asemenea i-a anun at pe discipolii s i cţ ă ă
Profetul Iisus va fi timis î napoi pe p mant. El a prevestit, de asemenea că ă
timpul de î ntoarcere a profetului Iisus se va numi ,, ultima dat '' sau Ahiraă
Zaman i dup sosirea sa pe p mant va domni pacea, dreptatea, lini tea iş ă ă ş ş
prosperitatea.
Expresia ,, Ahira Zaman '' î n limba arab î nseamn ultima perioadă ă ă
sau ultima oar . Î n conformitate cu doctrina islamic ,, Ultima dat '' -ă ă ă
reprezint acea perioad care va vesti apropierea apocalipsei, cand principiileă ă
morale ale Coranului se vor r spandi pe p mant i vor fi difuzate pe scară ă ş ă
larg î n randul oamenilor.ă
Oamenii au vise i aspira ii mari î n a realiza ceva foarte frumos,ş ţ
perfect i armonios. De exemplu, dorin a de a contempla frumuse eaş ţ ţ
des var it sau de a gusta cele mai minunate feluri de mancare, de a construiă ş ă
o via î n care domne te pacea, prosperitatea i frumuse ea, lipsit de toateţă ş ş ţ ă
problemele sociale.
Aceast ,, ultim dat '' î nseamn doar o er î n care toate no iunileă ă ă ă ă ţ
despre ,, cea mai bun '' i ,, cea mai perfect '' va deveni realitate. ,, Ultimaă ş ă

dat '' - reprezint o perioad binecuvantat , atunci cand î n loc de s r cie iă ă ă ă ă ă ş
mizerie va veni abunden a i prosperitatea, nedreptatea va cede î n fa aţ ş ţ
justi iei i morala va triumfa î n defavoarea principiilor de imoralitate, î n loculţ ş
problemelor va domni pacea i lini tea, î n lume va triumfa morala islamului.ş ş
Î n aceast carte vom analiza cu ajutorul versetelor din Coran i vomă ş
dovedi c Profetul Iisus nu a murit la r stignire, ci a fost ridicat de c treă ă ă
Dumnezeu la ceruri. Iar odat cu venirea perioadei de ,, ultim dat '' Iisus vaă ă ă
fi trimis din nou pe p mant. Cu toate acestea, î nainte de a î ncepe să ă
analiz m versetele din Coran, haide i s ne amintim informa iile de baz careă ţ ă ţ ă
sunt direct legate de acest subiect.
CREDIN A ADEV RAT A LUI DUMNEZEU -Ţ Ă Ă
ISLAMUL
Atotputernicul Dumnezeu de-a lungul istoriei a trimis profe i oamenilor.ţ
Trimi ii lui Dumnezeu chemau oamenii s mearg pe calea cea dreapt aş ă ă ă
vie ii i le predicau religia adev rului. Ast zi, dintr-un motiv anume, cei maiţ ş ă ă
mul i oameni cred c Dumnezeu cel Atotputernic a trimis prin profe ii s i deţ ă ţ ă
fiecare dat doctrine noi. Cu toate acestea, opinia aceasta este foarte gre it .ă ş ă
Pentru c î n realitate aceast doctrina a fost la fel pentru to i oameniiă ă ţ
indiferent de momentul aplic rii ei. De exemplu, Profetul Iisus doar a schimbată
unele iterdic ii stabilite de doctrin . De fapt î ntre credin e nu exist diferen eţ ă ţ ă ţ
semnificative. Credin ne-a fost transmis prin prorocii Moise i Iisus, precumţă ă ş
i prin Profetul Muhammad. Coranul ne spune despre acest lucru astfel:ş
,, Tu ( O, Muhammad ) spune: Noi credem în Allah i în ceea ce aş
fost coborat Nou i în ceea ce a fost coborat lui Abrahamă ş
( Ibrahim ) i Ismail i Isaac ( Ishak ) i Iacob ( Yakub ), precumş ş ş
i triburilor, ca i în cele ce li s-au dat lui Moise ( Musa ) i Iisusş ş ş
( Isa ) i altor profe i, din partea Domnului lor. Noi nu facemş ţ
deosebire între ei. C ci, numai Lui ne supunem Noi!ă
Oricine caut o religie în afar de Islam, nu i se va primi,ă ă iar cei
de acest fel vor avea de pierdut în Lumea de-apoi. ''
( Coran, Sura ,, Familia lui Imran
'', 3: 84 - 85 ).
Dup cum se observ î n versete, Dumnezeu a ales pentru oameniă ă
ceea ce e mai bun i le-a transmisş islamul - ca religie a adev rului. Dină
Coran reese clar c to i prorocii au predicat oamenilor lor o credin comun :ă ţ ţă ă
,, El a stabilit, pentru voi, credin a poruncit lui Noe ( Nuh ), iarţ ă
ceea ce i-am revelat ie, precum i ceea ce le-am poruncit luiŢ Ţ ş
Abraham ( Ibrahim ) i lui Moise ( Musa ) i lui Iisus ( Isa ) este:ş ş
ine i-v de credin a voastr i nu v diviza i între voi! Dar apasŢ ţ ă ţ ă ş ă ţ ă
greu asupra idolatrilor randuiala la care Tu îi invi i pe ei. Allahţ
atrage spre EL, prin alegere, pe cine anume vrea i c l uze teş ă ă ş
pe cei care se apleac spre EL.ă
Ei n-au c zut în divirgen , între ei, decat dup ce le-a venită ţă ă
tiin a. Dac nu s-ar fi rostit, mai înainte, Cuvantul, din parteaş ţ ă
Domnului T u, pentru un anume termen ( Judecata de apoi ), s-ară
fi dat numaidecat porunc în privin a lor! i cei care au mo tenită ţ Ş ş
Scriptura, dup ace tia, se afl la îndoial , care conduce laă ş ă ă
nedumerire. ''

( Coran, Sura ,, Sfatul '',
42: 13 - 14 ).
Î n tr-un alt verset Dumnezeu ne aduce la cuno tin c :ş ţă ă ,, ... Eu am
des var it religia voastr i v-am cople it cu harul Meu i amă ş ă ş ş ş
preferat Islamul ca religie pentru voi... '' ( Coran, Sura ,, Platoul
'', 5: 3 ). Dumnezeu de-a lungul istoriei omenirii a transmis aceast religie,ă
aceast cunoa tere tuturor oamenilor prin mesagerii S i. Fiecare om care aă ş ă
auzit chemarea la adev rata credin , este responsabil pentru aderarea sa laă ţă
aceasta, transmis lui prin profe ii lui Dumnezeu.ă ţ
Unele dintre popoare la care au venit profe ii lui Dumnezeu i auţ ş
chemat la adev rata credin au luat cuvantul lor, iar unii oameni au respinsă ţă
î ndemnurile acestea. Au fost, de asemenea, poapoare care, la pu in timpţ
dup moartea profetului, au c zut î n desfranare i renun and la credin aă ă ş ţ ţ
adev rat au f cut apel la erezii i la convingerile acestora.ă ă ă ş
,, În fa a lui Allah credin a adev rat este Islamul! Cei c rora li s-ţ ţ ă ă ă
a dat Scriptura n-au pornit la galceav , între ei, decat dup ce le-ă ă
a venit tiin a, din cauza invidiei lor! Cat prive te pe cei careŞ ţ ş
t g duiesc versetele lui Allah..., Allah este grabnic la socoteal !ă ă ă
''
( Coran, Sura ,, Familia lui
Imran '', 3: 19 ).
Unii dintre ei au fost fiii lui Israel, care s-au dep rtat de credin a trimisă ţ ă
de Dumnezeu. Î n Coran se spune c Dumnezeu a trimis fiilor lui Israel peă
mai mul i profe i care au explicat oamenilor adev rata credin . Cu toateţ ţ ă ţă
acestea, de fiecare dat poporol î i respingea pe profe i sau respingeaă ţ
credin a dup moartea profetului i denatura i esen a mesajului divin. Î nţ ă ş ş ţ
plus, Coranul spune c , î n timpul vie ii Profetului Moise, copiii lui Israel auă ţ
î nceput din nou s se î nchine idolilor, dac î i lasa profetul pentru pu in timpă ă ţ
( Sura ,, Taha '', 20: 83 - 94 ). Dup Profetul Moise, Dumnezeu trimite i pe al iă ş ţ
profe i î n mod repetat pentru a î ndemna i a intimida poporul lui Israel, careţ ş
s-a î ndep rtat de credin i au c zut î n capcanele ereziei. Unul dintreă ţă ş ă
ace ti profe i a fost Iisus.ş ţ
Profetul Iisus toat via a sa a chemat pe copiii Israelului s tr iască ţ ă ă ă
potrivit principiilor adev ratei credin e i s fie slujitori cinsti i ai Domnului. El i-ă ţ ş ă ţ
a î nv at Evanghelia i le-a explicat toate paragrafele de neadev r din Tora.ăţ ş ă
Profetul Iisus i-a criticat pe rabini, deoarece ei au denaturat î nv turileăţă
Domnului i esen a divin a credin ei, trasformand-o î ntr-o dogm oarb . Elş ţ ă ţ ă ă
apus cap t acestor nedrept i gandite de rabini cum c ar fi s var it toateă ăţ ă ă ş
acestea cu scopul de a- i atinge ni te obiective egoiste care ar fi venit dinş ş
numele lui Dumnezeu, din numele credin ei adev rate. Profetul Iisus a cerutţ ă
tuturor oamenilor s cread î n unitatea lui Dumnezeu, s fie cura i la inim iă ă ă ţ ă ş
s - i duc traiul î n conformitate cu poruncile pe care ni le-a lasat Bunulă ş ă
Dumnezeu. Acest adev r ne este revelat de c tre Dumnezeu î n Coran:ă ă
,, Eu am fost trimis s v confirm cele de f cut prin Tora, deă ă ă
dinaintea mea, i s v îng dui unele din cele interzise pentruş ă ă ă
voi. i v-am adus semne de la Domnul Vostru. Deci, teme i-v deŞ ţ ă
Allah i supune i-v mie! ''ş ţ ă
( Coran, Sura ,, Familia lui
Imran '', 3: 50 ).

Cu toate acestea la pu in timp dup ce Iisus s-a ridicat la ceruri i s-aţ ă ş
distan at de aceast lume, cre tinii care au urmat prop v duirile lui Iisus auţ ă ş ă ă
f cut i ei unele gre eli ducand la denaturarea credin ei. Sub influen a unuiă ş ş ţ ţ
num r mare de credin e p gane, s-a invocat ideea de ,, Sfanta Treime ''ă ţ ă
( Dumnezeu Tat l, Dumnezeu Fiul, Dumnezeu Duhul Sfant ). Nici chiar î nă
Evanghelie nu exist nici o men iune referitoare la aceasta. Ei au î nceput să ţ ă
urmeze i s cread î n cu totul alt credin , care doar formal a p stratş ă ă ă ţă ă
numele de ,,cre tinism ''. Toat lumea tie c acest credin , care ast zi seş ă ş ă ă ţă ă
practic pe un teren mai mare de un sfert din popula ie de pe fiecare continentă ţ
a fost adus de Iisus, dar acest lucru nu este adev rat. Acest lucru s-aă ă
î ntamplat cu mult mai tarziu. Evanghelia, care a ajuns pan la noi, ast zi aă ă
fost scris cu mul i ani mai tarziu dup predicile unor profe i a c rei identitateă ţ ă ţ ă
nu este cunoscut c tre oameni, i î nc mai tarziu istoricii au adunat acesteă ă ş ă
scrieri î ntr-o singur carte. Tocmai î n a a fel cre tinismul a fost î ndep rtată ş ş ă
de la adev rata credin .ă ţă
Î n urma Profetului Iisus, Domnul a trimis un alt profet de la un alt
neam, care a predicat din nou credin a cea adev rat tuturor oamenilor, le-aţ ă ă
i promis c nu se va schimba cu nimic Cartea Sfant pan la Ziua Judec iiş ă ă ă ăţ
i nici o alt denaturare uman nu o va putea afecta. El a trimis pentruş ă ă
clarificarea tuturor oamenilor care sunt de partea credin ei cu ajutorulţ
profe ilor Cartea Sfant - Coranul. Coranul a fost transmis pentru to i oamenii,ţ ă ţ
i fiecare va fi responsabil î n fa a lui Dumnezeu î n conformitate cuş ţ
instruc iunile din aceast carte. Î n ziua Judec ii de Apoi to i oamenii de peţ ă ăţ ţ
p mant, indiferent dac ei tr iesc î n Est sau Vest, Nord sau Sud , vor trebuieă ă ă
s r spund î n fa a lui Dumnezeu î n conformitate cu cerin ele din Coran.ă ă ă ţ ţ
Ast zi, datorit progreselor î n tiin i î n tehnologie, oamenii au realizat că ă ş ţă ş ă
î ntreaga omenire este un singur popor. Poate c î n lumea modern nu veiă ă
g si pe cineva care s nu tie despre Coran i despre î nv turile Islamului.ă ă ş ş ăţă
Dar, î n ciuda tuturor, doar o parte din popula ia lumii crede î n mesajul divinţ
revelat nou prin Coran.ă
Î n toarcerea Profetului Iisus trebuie s aib loc tocmai pentru aă ă
î ndrepta aceast situa ie gre it i de a chema pe oameni la î n elegereaă ţ ş ă ş ţ
versetelor din Cartea Sfant - Coranul. Aceast este promis de c treă ă ă ă
Dumnezeu tuturor musulmanilor. Dup cum reese i din ultimile capitole aleă ş
acestei C r i, Profetul Iisus era viu cand s-a ridicat la ceruri. Dumnezeu neă ţ
î n tiin eaz c dup un timp acesta va fi trimis din nou pe p mant unde vaş ţ ă ă ă ă
stabili credin a islamic î n lume. To i cre tinii i musulmanii se preg tesc sţ ă ţ ş ş ă ă
î l î ntalneasc pe acest binecuvantat oaspete, astfel î ncat niciodat s nuă ă ă
repete gre elile care au avut loc î n istorie.ş
POPOARELE OPRIMATE A TEPTAU UN ,,Ş
SALVATOR ''
,, Ce ave i voi de nu lupta i pe drumul lui Allah i pentru ocrotireaţ ţ ş
s rmanilor b rba i i femei i copii care zic: O, Doamne! F -ne să ă ţ ş ş ă ă
ie im din aceast cetate cu oameni nelegiui i i d ruie te-neş ă ţ ş ă ş
nou , din partea Ta, un ocrotitor i d -ne nou , de la Tine, ună ş ă ă
ajutor! ''
( Coran, Sura ,,
Femeile '', 4: 75 ).
Coranul ne spune c Dumnezeu î ntotdeauna a trimis proroci laă
oamenii care erau î ntr-o stare de declin moral i social. Î n trucat dupş ă
sosirea profetului i prop v duirea adev ratei credin e, pe p manturile lor aş ă ă ă ţ ă
domnit din nou abunden a, prosperitatea i pacea. Cu toate acestea, dup unţ ş ă

anumit timp profe ii au murit, iar oamenii obi nui i cu via a, uitau de mila i deţ ş ţ ţ ş
poruncile lui Dumnezeu. Treptat, ei s-au distan at de credin i au c zut î nţ ţă ş ă
imoralitate. Oamenii au î nceput s inventeze dumnezei noi, idoli c rora seă ă
î nchinau, uitand de Atotputernicul Dumnezeu i f candu- i lor o mareş ă ş
nedreptate.
Dumnezeu ne spune î n Sura ,, Maria '' ( Maryam ) despre cat de
tem tori, one ti i sinceri au fost prorocii Domnului, dar dup moartea lor dină ş ş ă
nou au ap rut noi comunit i care au fost complet lipsite de vechea credin .ă ăţ ţă
Ace ti oameni au devenit robii propriilor capricii i dorin e, ei i-au pierdutş ş ţ ş
sufletul, sensibilitatea i respectul fa de Dumnezeu.ş ţă
,, Iat , ace tea sunt cei fa de care Allah i-a ar tat bun voin aă ş ţă ş ă ă ţ
Sa, dintre profe i, uma i ai lui Adam ( Adem ) i dintre cei pe careţ ş ş
Noi iam purtat cu Noe, precum i dintre urma ii lui Abraham iş ş ş
Israel i dintre cei pe care i-am c l uzit i i-am ales. C ci, atunciş ă ă ş ă
cand li se recitau semnele ( versetele ) celui Milostiv ( Allah ), ei
se prosternau i plangeau.ş
Apoi, dup ei, urma ii lor s-au l sat de rug ciuni i s-au supusă ş ă ă ş
poftelor lor. Ei vor avea de pierdut! ''
( Coran, Sura ,, Maria '', 19: 58 - 59 ).
Dumnezeu i-a avertizat pe oameni, c cei care se î ndep rteaz deă ă ă
credin a Sa, i uit de scopul crea iei Sale pe p mant i de responsabilit ileţ ş ă ţ ă ş ăţ
fa de Creator pentru via a pe care au primit-o. Dumnezeu le va trimite oţă ţ
mul ime de calamit i naturale i dezastre, cu scopul de a ajunge la sim urileţ ăţ ş ţ
lor. Acestea toate sunt din neglijen a lor, ca o recompens pentru necredin aţ ă ţ
lor i nerecuno tin a lor fa de Dumnezeu i de mila lui. Î n Coran se zice:ş ş ţ ţă ş ,,
Dar, cel care va refuza s M pomeneasc , pentru el via a va fiă ă ă ţ
stramtorat ... '' (Coran, Sura ,, Taha '', 20: 124 ),ă via a lor s-aţ
transformat î n dezastre i suferin e nesfar ite.ş ţ ş
Dumnezeu a pedepsit pe mul i oameni care au î ntors spatele Milei luiţ
Dumnezeu i credin ei cu multe greut i. Prosperitatea p manturilor brusc auş ţ ăţ ă
fost lovite de secete, a î nceput foametea, î ntre oameni au ap rut revolte iă ş
tulbur ri sociale, societatea a dec zut moral i, ca niciodat , cele mai bogateă ă ş ă
state s-au aflat pe punctul de a se pr bu i sub greutatea problemeloră ş
economice i sociale.ş
Puterile ateismului a dat na tere cruzimii i nedrept ii fa de poporulş ş ăţ ţă
s u, care a fost supus la umilin e f r sfar it i lipsit de toate drepturile.ă ţ ă ă ş ş
Coranul ne spune despre domnia faraonilor din Egipt ca i cel mai bunş
exemplu de tiranie i cruzime a autorit ilor fa de poporul s u. Faraonul careş ăţ ţă ă
a tr it î n lux i î ntr-o splendoare de basm i de avere î i punea pe oameniă ş ş
s pl teasc impozite i taxe insuportabile. El î nsu i s-a declarată ă ă ş ş
reprezentantul lui Dumnezeu pe p mant i toate faptele erau f cute î nă ş ă
numele lui Dumnezeu, î n timp ce poporul s u ducea o via mizerabil i eraă ţă ă ş
lipsit de drepturi civile:
,, C ci, Faraonul se credea mare pe p mant. El i-a împ r it peă ă ă ţ
locuitorii s i în categorii pentru a sl bi una dintre acesteă ă
categorii ( pe iudei ), sugrumandu-i pe b ie i i l sand în viaă ţ ş ă ţă
femeile. El f ce parte dintre f c torii de dezordine! ''ă ă ă
( Coran, Sura ,, Povestirile '', 28: 4 ).
Oamenii care se aflau la un pas de suprave uire, suprima i deţ ţ
nedreptatea i cruzimea autorit ilor, î ntotdeauna au sperat la sosirea unuiş ăţ

salvator care va lupta pentru ei, dandu-le libertate. Salvatorul, î n opinia lor
trebuie s schimbe toate aspectele negative ale vie ilor lor i s le aducă ţ ş ă ă
pacea, dreptatea i bun starea, indicand calea cea dreapt .ş ă ă
Copiii lui Israel, dup moartea Profetului Moise, s-au confruntat deă
asemenea cu multe necazuri i nedrept i din partea cruzilor conduc tori.ş ăţ ă
Numai atunci ei au î n eles c nici zeii inventa i la care au î nceput s seţ ă ţ ă
î nchine, nici bog ia lor ne le-a putut salva de la expulzarea de pe propriileăţ
terenuri, din propriile case. Numai atunci ei au realizat m re ia Lui Dumnezeuă ţ
cel Atotputernic i s-au î ntors la El cu o rug ciune pentru salvare i pentru aş ă ş
duce o lupt î mpotriva asupririi lor de c tre conduc torii tirani. Domnul i-aă ă ă
auzit i:ş
,, Nu i-ai v zut oare Tu ( O, Muhammed! ) pe mai marii Fiilor luiă
Israel, dup Moise ( Musa )? Ei i-au spus unuia dintre profe ii lor:ă ţ
D -ne un rege ( Melik ) ca s lupt m pe calea lui Allah! El le-aă ă ă
zis: i dac voi nu v ve i lupta, dup ce vi se prescrie lupta? EiŞ ă ă ţ ă
ziser : De ce s nu lupt m pe drumul lui Allah, de vreme ce noiă ă ă
am fost sco i din inuturile noastre i alunga i de lang copiiş ţ ş ţ ă
no tri! Dar. cand li s-a prescris lupta, ei i-au întors spatele lor,ş ş
afar de un mic numar dintre ei. i Allah îi cunoa te pe nelegiui i.ă Ş ş ţ
''
( Coran, Sura ,, Vaca '', 2: 246 ).
,, Nu vei g si nicio schimbare niciodat î n religia luiă ă
Dumnezeu ''
Coranul ne relateaz c de-a lungul istoriei toate popoarele au trecut iă ă ş
trec prin mai multe calvare i greut i, dar toate se asem î ntre ele. Vie ileş ăţ ă ţ
lor, situa ia î n care au fost, neascultarea profe ilor care î i î ndemnau la oţ ţ
credin dreapt i la o recuno tin fa de Creator, i î n cele din urm ,ţă ă ş ş ţă ţă ş ă
moartea lor, a popoarelor. Acesta reprezint un lan logic a desf ur riiă ţ ăş ă
ac iunii.ţ
i î n societ ile moderne se preconizeaz o sc dere dramatic aŞ ăţ ă ă ă
moralei, a cruzimii i a deregl rii. Ducand o via î n s r cie, î n nedreptate,ş ă ţă ă ă
oamenii duc dorul unei vie i lini tite, unde va domni corectitudinea iţ ş ş
dreptatea. Acest sistem va putea func iona numai atunci cand vor fiţ
respectate cele mai î nalte principii ale credin ei divine. Toate aceste sistemeţ
existente î n via , î n etapa actual vor fi pozitive i favorabile doar pentruţă ă ş
credincio ii adev ra i care respect principiile prev zute î n Coran.ş ă ţ ă ă
Dumnezeu i-a trimis pe mesagerii s i salvatori popoarelor dină
antichitate care se aflau î ntr-un declin social i prin Mila Sa le-a trimsş
bog ie, prosperitate, abunden î n toate, dup o perioad grea de necazuri.ăţ ţă ă ă
Dumnezeu ne spune î ntr-unul din versetele Coranului c trimite bog ie iă ăţ ş
prosperitate tuturor popoarelor care-l venereaz i manifest o credină ş ă ţă
sincer fa de El:ă ţă
,, Dac locuitorii acelor cet i - inuturi ar fi crezut i s-ar fiă ăţ ţ ş
temut, desigur, Noi le d deam bel ug, din cer i de pe p mant,ă ş ş ă
dar ei au zis: ,, Minciuni! '' De aceea, Noi i-am surprins pentru
cele agonisite de ei. ''
( Coran, Sura ,, Puntea '', 7: 96 ).
Acest verset, ca i multe alte versete din Coran, ne arat cea maiş ă
important lege divin : singura cale de a g si pacea, lini tea i prosperitatea -ă ă ă ş ş

punerea î n aplicare a moralit ii Islamului î n via a de zi cu zi. A a a fost iăţ ţ ş ş
cu popoarele din antichitate i a a va fi i cu popoarele viitoare. Stabilireaş ş ş
drept ii, securit ii i a corectitudinii acolo unde nu exist moralitateaăţ ăţ ş ă
Islamului este imposibil. Aceasta este legea lui Dumnezeu. Coranul de
asemenea ne spune c î n legile lui Dumnezeu nu sunt schimb ri:ă ă
,, i au jurat ei, în fa a lui Allah, cu jur minte solemne c , dacŞ ţ ă ă ă
le-ar veni cineva s -i avertizeze, ei s-ar c l uzi mai bine decată ă ă
oricare alt comunitate. Apoi, cand le-a venit cineva ( Prrofetulă
Muhammad )ca s -i avertizeze, aceasta n-a f cut decat să ă ă
m reasc i mai mult dispre ul lor;ă ă ş ţ
Din trufia lor pe p mant i din vicle ugul lor pentru r ut i. Dară ş ş ă ăţ
vicle ugul în r utate nu-i apuc decat pe n scocitorii lui. Oare seş ă ă ă
a teapt ei la o alt comportare decat fa de cei de dinainteaş ă ă ţă
lor? Or, Tu nu vei g si vreo schimbare în randuiala lui Allah i nuă ş
vei g si vreo abatere din randuiala lui Allah! ''ă
( Coran, Sura ,, Creatorul '', 35: 42- 43 ).
,, Punerea î n aplicare a moralit ii Islamului î n via aăţ ţ
de zi cu zi ''
A a cum am spus mai sus, Coranul descrie î n detaliu situa iaş ţ
popoarelor din antichitate care se aflau î ntr-o stare de dec dere moral .ă ă
Atunci Dumnezeu a trimis la ei un salvator, un profet care s -i î ndrume peă
oameni s nu caute sau s nu inventeze al i dumnezei ci s se î nchine i să ă ţ ă ş ă
se team de mania singurului Dumnezeu. Î n cazul î n care oamenii nu auă
ascultat de Cuvantul luiCreatorului, Dumnezeu i-a avertizat pe cei
necredincio i cu multe greut i i necazuri. Dumnezeu ne spune î n Coran, cş ăţ ş ă
nu va pedepsi pe niciun popor care este credincioas:
,, Noi n-am nimicit nici-un inut f r s nu fi avut prevenitori;ţ ă ă ă
Pentru îndemnare ( la credin ). C ci, noi nu facem nedreptate! ''ţă ă
( Coran, Sura ,, Poe ii '', 26: 208 - 209 ).ţ
Via a modern reprezint criza material i spiritual a oamenilor i aţ ă ă ă ş ă ş
na iunilor, multe erezii i nelegiuiri ideologice, imoralitate i nedreptate,ţ ş ş
instabilitate politic i economic , o discrepan mare î ntre boga i i s raci.ă ş ă ţă ţ ş ă
Cu toate acestea Coranul ne spune c Dumnezeu cu siguran ne va ar taă ţă ă
calea spre mantuire, atunci cand î ntreaga lume va î mp rt i moralitateaă ăş
Islamului i adev rata credin va ie i î nving toare din lupta cu ereziile.ş ă ţă ş ă
Dumnezeu trimite ve ti bune tuturor slujitorilor lui:ş
,, Ei vor s sting Lumina lui Allah, cu gurile lor, în timp cee Allahă ă
voie te s des var easc Lumina Sa, în pofida dispre uluiş ă ă ş ă ţ
necredincio ilor.ş
El este cel care a trimis pe Profetul S u cu c l uzire i cuă ă ă ş
credina Adev rului, ca s triumfe peste toate credin ele, chiară ă ţ
dac idolatrii sunt împotriv . ''ă ă
( Coran, Sura ,, C in a '', 9: 32 - 33 ).ă ţ
Î n Sura ,, Lumina '' Marele Dumnezeu anun c to i care se î nchinţă ă ţ ă
Lui cu toat inima i s var esc fapte bune vor ca tiga putere i bun voin a luiă ş ă ş ş ş ă ţ
Dumnezeu, a a cum au ca tigat-o i predecesorii s iş ş ş ă

,, Acelora dintre voi care cred i s var esc fapte bune Allah le-aş ă ş
promis c îi va face st pani pe fa a p mantului, a a cum i-a f cută ă ţ ă ş ă
i pe înainta ii lor, i va înt ri credin a lor ( Islamul ), îndr gitş ş ş ă ţ ă ă
de El, i va schimba teama lor în siguran , C ci, ei mi se vorş ţă ă
supune Mie i nu - Mi vor asocia nimic altceva! Iar cei care nu vorş
crede dup aceea, ei vor fi nelegiui i! ''ă ţ
( Coran, Sura ,, Lumina '', 24: 55 ).
Este important s subliniem c : versetul ne prezint condi ia cum ară ă ă ţ
trebui s fie r spandit morala lui Dumnezeu pe p mant, oamenii trebuie s -iă ă ă ă ă
slujeasc cu fric i cu credin lui Dumnezeu i s i se î nchine numai Lui iă ă ş ţă ş ă ş
s nu mai aib al i dumnezei î n afar de El.ă ă ţ ă
,, Salvatorul a teptat ''ş
Toate versetele din Coran despre care am vorbit pan acum ne conducă
spre o concluzie evident : î n toate timpurile din istorie Dumnezeu a ar tată ă
bun voin c tre slujitorii s i care cereau ajutor . Noi credem î n faptul c iă ţă ă ă ă ş
î n viitor i ast zi Dumnezeu va salva lumea de asuprire i teroare i le vaş ă ş ş
d rui o via frumoas unde se va respecta morala Islamului.ă ţă ă
Lumea islamic , î n cele din urm , a trecut de acea perioad plin deă ă ă ă
discordie, iar adev ra ii musulmani vor r spandi î n î ntreaga lume principiileă ţ ă
morale i valoarea Islamului. Ca i î n toate timpurile, musulmanii sunt la milaş ş
lui Dumnezeu i a teapt cu ner bdare i cu multe emo ii venirea pe p mantş ş ă ă ş ş ă
a Trimisului i al Salvatorului S u. La momentul actual, anume moralaş ă
Islamului va fi salvarea care î i va duce pe oameni pe calea cea dreapt , ,, deă
la î ntuneric la lumin ''. Oamenii care vor da un exemplu de virtute î ntregiiă
lumi i vor respecta poruncile Domnului, vor duce spre uitare toate doctrineleş
ideologice care neag existen a lui Dumnezeu i toate ideile eretice cu privireă ţ ş
la esen a mesajului divin.ţ
Atotputernicul Dumnezeu cu marea lui Mil i-a ajutat pe to i oamenii dină ţ
trecut, noi credem ca Marea lui Mil va fi rev rsat i peste noi acum, Pentruă ă ă ş
c Dumnezeu a f cut o promisiune sincer c tre slujitorii s i, care se î ntorcă ă ă ă ă
la El cu o inim curat i plin de n dejde.ă ă ş ă ă
,, Pe cei care au fost sco i din inuturile lor, pe nedrept, numaiş ţ
pentru c spuneau: St panul nostru este Allah! Dac Allah nu i-ară ă ă
îndrepta pe unii oameni prin al ii, ar fi ruinate: m n stirile iţ ă ă ş
bisericile i templele ( sinagogile ) i moscheile, în care seş ş
pomene te numele lui Allah foarte mult!ş Într-adev r Allah îi ajută ă
pe cei care îl ajut !ă C ci, Allah etste Puternic i Stra nic!ă ş ş
Noi ajut m pe cei care, dac le d m putere pe p mant, se ridică ă ă ă ă
pentru rug ciune i achit obliga ia (zekat ) i poruncesc bineleă ş ă ţ ş
i interzic ceea ce este r u. De Allah depinde sfar itul treburilor!ş ă ş
''
( Coran, Sura ,, Pelerinajul '', 22: 40 - 41 ).
,, Profetul Iisus fiul Mariei ( Meryem ) ''
Î n acest capitol al C r i am î ncercat s transmitem detalii cu privireă ţ ă
la via a din trecut a Profetului Iisus i î ntoarcerea sa î n viitorul apropiat peţ ş
p mant dintr-o surs fiabil - Sfantul Coran, care, î n conformitate cuă ă ă

promisiunea lui Dumnezeu, nu a fost supus la nici o schimbare i este oş
revela ie direct a lui Dumnezeu.ţ ă ,, ... Nimeni nu poate schimba
slovele Sale! C ci El aude i tie! '' ( Coran, Sura ,, Animalele '',ă ş ş
6: 115 ). Coranul este singura carte, care ne ofer adev rata cunoa tere cuă ă ş
privire la orice subiect. Coranul ne explic multe etape din via a Profetuluiă ţ
Iisus, î ncepand cu na terea lui, ridicarea la ceruri, spre Dumnezeu, revenireaş
lui pe p mant.ă
Profetul Iisus a tr it pe p mant aproximativ cu 2.000 de ani î n urm .ă ă ă
Atotputernicul Dumnezeu l-a ales pe el din to i slujitorii lui din aceast lume iţ ă ş
din lumea de apoi. El le-a adus oamenilor i le-a explicat adev rata religieş ă
divin , care i ast zi i-a p strat numele, cu toate acestea, î n decursulă ş ă ş ă
timpului sau produs unele denatur ri i schimb ri, dar i î nstr in ri de laă ş ă ş ă ă
religia divin . Sursele religiei cre tine de-a lungul timpului au suferit uneleă ş
distorsiuni i corec ii. Din cauza aceasta noi nu putem afla adev rata revela ieş ţ ă ţ
divin despre Pofetul Iisus.ă
Singura surs din care putem afla adev rul despre Profetul Iisus esteă ă
Coranul, pentru c Dumnezeu a promis c nu va modifica textul din această ă ă
Carte i o va proteja pan î n Ziua Judec ii de Apoi. Coranul ne spune deş ă ăţ
multe evenimente din Via a Profetului Iisus, despre na tere, via , despreţ ş ţă
evenimentele din via cu care s-a confruntat, despre oamenii din jurul lui. Î nţă
versetele Coranului g sim povestindu-se i via a mamei Profetului, Sfantaă ş ţ
Maria î nc de dinaintea na terii lui, miraculoasa concepere i na tereaă ş ş ş
Profetului, despre oamenii pe care i-a î ntalnit i cat a trebuit s î ndure de-aş ă
lungul timpului. Î n plus, Dumnezeu ne-a informat i despre re întoarcerea luiş
Iisus pe p mant. Î n aceast sec iune vom prezenta toate informa iile despreă ă ţ ţ
Iisus, ceea ce a fost scris i î n Coran de c tre Dumnezeu.ş ă
,, Na terea Sfintei Maria i anii copil riei ei ''ş ş ă
Sfanta Maria a fost aleas de Dumnezeu pentru a da via Profetuluiă ţă
Iisus. Evreii au cerut s fie elibera i de suferin i toate speran ele lor s-auă ţ ţă ş ţ
î ntors spre Dumnezeu cel Atotputernic i la î ntalnirea cu Mantuitorul.ş
Dumnezeu a ales i a insuflat î n Maria tot harul i mila sa, prin ea l-a dat peş ş
Iisus î ntregii lumi, de i Maria nu tia c este mama tuturor celor care sufer .ş ş ă ă
Sfanta Maria vine din Familia lui Imran, care a fost aleas de Dumnezeu iă ş
î n l at deasupra lumii.ă ţ ă
Familia lui Imran era o familie foarte credincioas , care respecta cuă
rigozitate toate poruncile lui Dumnezeu, i tot ceea ce f ceau, f ceau cu voiaş ă ă
lui Dumnezeu. To i oamenii din î mprejurimi tiau de bun tatea i de evlaviaţ ş ă ş
acestor oameni i de frica lor fa de Dumnezeu. Cand so ia lui Imran a aflatş ţă ţ
c Dumnezeu a ajutat-o de a r mas î ns rcinat - cu Maria - ea s-a adresată ă ă ă
cu o rug ciune c tre Dumnezeu i a cerut ca acest copil pe care î l va na teă ă ş ş
s fie î n serviciul lui. Î n Coran este relatat aceast rug ciune, cu care seă ă ă ă
adreseaz mama Mariei lui Dumnezeu.ă
,, i cand so ia lui Imran spuse: O, Domnul Meu! Eu i-amŞ ţ ţ
f g duit numai ie ceea ce se afl în pantecul meu! Prime te,ă ă Ţ ă ş
deci, f g duiala mea! C ci, Tu e ti cel care Aude i cel care tie!ă ă ă ş ş Ş
Iar cand a n scut, ea zise: O, St panul Meu! Iat ce am n scută ă ă ă
eu! Este o fat ! - Or, Allah tia mai bine ceea ce z mislise ea. Iară ş ă
un b iat nu este ca o fat ! - Eu i-am pus numele: Meryem! Ia subă ă
protec ia Ta, pe ea i pe urma ii ei, împotriva Diavolului celţ ş ş
izgonit! ''î
( Coran, Sura ,, Familia lui Imran '', 3: 35 - 36 ).

Cand s-a n scut Maria, mama ei s-a adresat din nou lui Dumnezeu, î nă
scopul de a ob ine mul umirea lui. Ea l-a rugat pe Dumnezeu s o protejezeţ ţ ă
pe Maria i pe toat familia. Dumnezeu a primit sincera rug ciune a so iei luiş ă ă ţ
Imran, i ca r spuns a î nzestrat-o pe micu cu mult sensibilitate iş ă ţă ă ş
î n elepciune. Versetele ne spun cum Dumnezeu a luat-o sub protec ia Sa.ţ ţ
,, Domnul ei a primit-o cu bun voin i a f cut-o ca o plantă ţă ş ă ă
frumoas i a încredin at-o lui Zaharia. ''ă ş ţ
( Coran, Sura ,, Familia lui Imran '', 3: 37 ).
Profetul Zaharia este cel care s-a ocupat de educarea i formareaş
Sfintei Maria. Î n c din copil rieă ă a observat c Maria a fost creat mai presusă ă
de toate celelalte persoane fiind foarte curat la suflet. Dumnezeu i-a d ruită ă
virtute i î n elepciune i bun tatea î n inim . Coranul ne spune despre acestş ţ ş ă ă
lucru î n felul urm tor:ă
,, ... De fiecare dat cand Zaharia intra în Sanctuar ( Mihrab ), elă
g sea al turi de ea merinde. Cand i-a zis: O, Maria ( Meryem )!ă ă
Cum de le ai pe acestea! Ea a spus: Acestea sunt de la Allah.
C ci, Allah d agoniseal , f r m sur , cui anume voi te El! ''ă ă ă ă ă ă ă ş
Marele Dumnezeu a ales din Familia lui Imran pe Maria, a ales-o din
acest neam, tocmai pentru a ar ta lumii marea bun voin i bun tate cu careă ă ţă ş ă
e î nzestrat aceast familie. Coranul ne descrie despre neprih nirea Marieiă ă ă
a a:ş
,, i cand îngerii ziser : O, Maria! Allah te-a ales pe tine i te-aŞ ă ş
f cut curat i te-a ales deaupra femeilor lumilor.ă ă ş
O, Maria! Fii devotat fa de Domnul T u i prosterneaz -te iă ţă ă ş ă ş
pleac -te împreun cu cei ce se pleac ( Pentru rug ciune )! ''ă ă ă ă
Sfanta Maria a fost bine cunoscut printre oamenii cu un devotament iă ş
cu mare credin fa de Dumnezeu, la fel i familia ei. Ea a fost o femeieţă ţă ş
extrem de curat i f r prihan . Sura ,, Interdic ia '' prevede:ă ş ă ă ă ţ
,, De asemenea, ( El a dat ca pild )pe Maria, fiica lui Imran, careă
i-a p strat cinstea sa, iar Noi i-am suflat din duhul Nostru, i eaş ă ş
a socotit adev rate numele Domnului ei, precum i Scripturileă ş
Sale i a r mas printre cei devota i. ''ş ă ţ
( Coran, Sura ,, Interdic ia '', 66: 12 ).ţ
,, Miraculoasa concepere a lui Iisus de c tre Maria ''ă
Unul dintre fenomenele cele mai minunate î n leg tur cu Profetul Iisusă ă
a fost conceperea acestuia, momentul î n care Maria a r mas î ns rcinat .ă ă ă
Coranul ne poveste te î n detaliu despre acest eveniment i despre venireaş ş
î ngerului Gabriel la ea:
,, i aminte te, în Carte, Maria, cand ea s-a retras, din fa aŞ ş ţ
poporului, într-un loc dinspre r s rit.ă ă
i a pus ea, între ei, un v l. Apoi, Noi i-am trimis ,, Duhul NostruŞ ă

'', pe care l-a luat drept adev rat.ă
Ea îi zise: Eu caut ad post lang cel Milostiv ( Allah ), împotrivaă ă
ta, dac e ti cu smerenie!ă ş
El îi zise: Eu sunt doar un mesager al Domnului t u ca s - i dauă ă ţ
de veste un fecior curat ( Iisus )! ''
( Coran, Sura ,, Maria '', 19: 16 -19 ).
Cum se vorbe te i î n versete, Sfanta Maria, dup tirea aflat , aş ş ă ş ă
plecat undeva î n est i i-a petrecut o parte din via acolo. Î n aceaş ş ţă
perioad , Dumnezeu a trimis la ea pe î ngerul Gabriel sub o form uman .ă ă ă
Versetele subliniaz puritatea i pietatea Mariei. V zandu-l pe î ngerulă ş ă
Gabriel, primul cuvant al acesteia a fost:
,, Ea îi zise: Eu caut ad post lang cel Milostiv ( Allah ),ă ă
împotriva ta, dac e ti cu smerenie! ''ă ş
( Coran, Sura ,, Maria '', 19: 18 ).
Î n gerul Gabriel i-a spus c el este doar un mesager al Domnului, i că ş ă
i-a adus o veste minunat de la El:ă
,, El îi zise: Eu sunt doar un mesager al Domnului t u ca s - iă ă ţ
dau de veste un fecior curat ( Iisus )! ''
( Coran, Sura ,, Maria '', 19: 19 ).
,, Cand îngerii ziser : O, Maria! Allah î i d de veste un Cuvantă ţ ă
din parte Sa! Numele lui va fi El - Mesih, Isa ibn-u Meryem i vaş
fi vestit în aceast lume i în lumea de apoi i unul dintre ceiă ş ş
apropia i ( de Allah). ''ţ
Auzind aceast veste minunat , Maria nu a î n eles cum poate daă ă ţ
na tere unui copil, dac de ea nu s-a atins niciodat nici un b rbat?ş ă ă ă
,, Ea zise: Cum voi putea s am eu un fecior, devreme ce nu m-aă
atins vreun b rbat i nici nu am fost o necinstit ?ă ş ă
El îi zise: A a este. Dar, Domnul t u a gr it: ( Acest lucru esteş ă ă
u or pentru Mine! Noi vom face din el pild pentru oameni i oş ă ş
milostivire din partea Noastr ! Este un lucru hot rat! )ă ă
i ea a r mas îns rcinat . Apoi, s-a retras într-un loc îndep rtat.Ş ă ă ă ă
''
( Coran, Sura ,, Maria '', 19: 20 - 22 ).
,, Ea zise: O, Doamne! Cum voi putea s am eu un copil, cand nuă
m-a atins nici-un b rbat? Iac - a a - zise El ( Allah ). C ci, Allahă ş ă
creeaz pe cine voi te El. Cand El hot r te ceva, El doar spune:ă ş ă ăş
Fii! i acela apare numaidecat. ''ş
Dup cum reese din versetele Coranului, Î n gerul Gabriel i-a adusă
Mariei o veste minunat î n care o anun c a r mas î ns rcinat , i c î nă ţă ă ă ă ă ş ă
pantecul ei cre te un copil, i a mai declarat c aceasta ,, s-a î ntamplat, a aş ş ă ş

cum Dumnezeu a poruncit ''. Maria nu a fost atins de nici un b rbat, iar Iisusă ă
s-a n scut ignorand toate legile naturii nefiind conceput de un tat . Acestaă ă
este unul dintre fenomenele minunate legate de via a Profetului Iisus, la fel deţ
minunat va fi i re întoarcerea lui pe p mant.ă ş ă
Dup ce Gabriel a î n tiin at-o pe Maria c e î ns rcinat , ea s-a retrasă ş ţ ă ă ă
departe de oameni, î ntr-o alt localitate. Tot acest timp ea s-a aflat subă
protec ia lui Dumnezeu. Dumnezeu a creat pentru ea cele mai prielnice sim iriţ ţ
fizice i psihice de care ar avea nevoie o femeie î n timpul sarcinii. Î n scopulş
de a o proteja de toate tulbur rile fizice i psihice pe care i le-ar putea provocaă ş
oamenii care nu pot î n elege un aspect miraculos al neprih nitei z misliri, Elţ ă ă
i-a asigurat un loc cat mai departe de oameni.
,, Profetul Iisus - cuvantul Domnului. ''
Dumnezeu ne expune î n Cartea Sfant , Coran, c Profetul Iisus î ncă ă ă
din momentul conceperii i na terii i pan la moarte a avut calit i minunate,ş ş ş ă ăţ
care î l distingeau de to i oamenii. Mai î ntai de toate, Profetul Iisus a fostţ
conceput i n scut, ignorand toate principiile vie ii i toate principiile uneiş ă ţ ş
na teri cunoscute de omul de rand. Atotputernicul Dumnezeu î nc î naite deş ă
na terea lui Iisus a î n tiin at -o pe Fecioara Maria prin intermediul î ngerilorş ş ţ
despre minunile pe care o s le s var easc Pruncul i despre cum Mesia vaă ă ş ă ş
fi un mare profet pentru rasa uman . O caracteristic a aparte a Profetuluiă ă
Iisus, estea acea c El este ,, cuvantul lui Dumnezeu ''.ă
,, ... Mesia - Iisus, Fiul Mariei, nu este decat mesagerul S u iă ş
Cuvantul S u, trimis Mariei i un Duh al S u... ''ă ş ă
( Coran, Sura ,, Femeile '', 4: 171 ).
din parte Sa! Numele lui va fi El - Mesih, Isa ibn-u Meryem i vaş
fi vestit în aceast lume i în lumea de apoi i unul dintre ceiă ş ş
apropia i ( de Allah). ''ţ
Expresia ,, Cuvantul lui Dumnezeu '' este folosit î n Coran numai î n
ceea ce î l prive te pe Profetul Iisus. Dumnezeu a anun at-o pe Maria despreş ţ
numele pe care o s -l poarte copilul î nainte ca acesta s se fi n scut. To iă ă ă ţ
oamenii de pe acest p mant î i primesc numele de la p rin i, dar î ntrucată ş ă ţ
pozi ia lui Iisus a fost diferit , el a fost numit prin Cuvantul lui Dumnezeu, cuţ ă
numele de ,, Iisus Mesia ''. Acesta este unul din cele mai clare semne, că
Profetul Iisus a fost o crea ie a lui Dumnezeu, diferit de ceilal i oameni.ţ ţ
Multe evenimente miraculoase din via a Profetului, ridicarea acestuia laţ
ceruri, precum i na terea sa, acestea fac diferen a de ceilal i oameniş ş ţ ţ
obi nui i.ş ţ
,, Na terea Profetului Iisus. ''ş
Dup cum ti i na terea unui copil - un proces greu i complex iă ş ţ ş ş ş
necesit o î ngrijire aparte. Femeilor care urmeaz s nasc , le este foarteă ă ă ă
greu s se descurce singure, f r ajutorul unui asistent cu experien sau deă ă ă ţă
interven ie medical . Dar neprih nita Maria, care nu a avut nici cea mai micţ ă ă ă
experien î n acest domeniu, bazandu-se pe bun voin a Marelui Dumnezeuţă ă ţ
i a voii Lui, de una singur s-a descurcat cu acest proces dificil.ş ă
Dumnezeu a ajutat-o cu toat bun voin a lui, atunci cand durerileă ă ţ

facerii sau intensificat, dumnezeu a î ndrumat-o spunandu-i tot ce î i este
necesar s fac i i-a asigurat o na tere cat mai u oar i î n cele mai buneă ă ş ş ş ă ş
condi ii. Aceasta este o mare binecuvantare acordat de c tre Atotputerniculţ ă ă
Dumnezeu Sfintei Mariei.
,, Apoi, durerile facerii au f cut-o s se duc lang un copac deă ă ă ă
curmale. Ea a spus: Vai de mine! De-a fi murit înainte deş
aceasta i s fi fost uitat , prin uitare!ş ă ă
Atunci de sub ea, o voce i-a strigat: Nu te nec ji! Într- adev r,ă ă
Domnul t u a creat sub tine un izvor!ă
Scutur spre tine trunchiul curmalei, care va face s cad pesteă ă ă
tine curmale proaspete!
Mananc i bea i r core te-te! Dac vei vedea vreun om,ă ş ş ă ş ă
or icine ar fi, tu spune- , ( Eu i-am promis celui Milostiv ( Allah )ş
s in post. De aceea nu vorbesc, ast zi, cu nimeni )! ''ă ţ ă
( Coran, Sura ,, Maria '', 19: 23 - 26 ).
,, Cuvantarea Profetului Iisus î n leag n. ''ă
,, i cea care i-a p strat cinstea ei! i i-am insuflat Noi dinŞ ş ă Ş
Duhul Nostru i am dat-o, pe ea, ca i pe fiul ei ( Iisus ), dreptş ş
pilde pentru to i. ''ţ
( Coran, Sura ,, Profe ii '', 21: 91 ).ţ
Unul dintre lucrurile pe care le-a revelat Dumnezeu este na terea luiş
Iisus de c tre Maria. Acest lucru nu a fost foarte clar pentru oameni, acestă
eveniment a devenit un test atat pentru Maria cat i pentru poporul s u. Deş ă
fapt, na terea Profetului Iisus a fost una dintre minunile pe care Dumnezeu le-ş
a ar tat-o oamenilor, pentru ai chema la adev rata credin , acest evenimentă ă ţă
a fost unul dintre cele mai clare semne ale existen ei lui Dumnezeu. Cu toateţ
acestea oamenii nu puteau s î n eleag acest lucru, oamenii au î nceput s -ă ţ ă ă
i exprime ideile i s aib suspiciuni cu privire la neprih nirea Sfintei Maria.ş ş ă ă ă
,, Apoi, purtand pruncul, ea a venit la poporul s u; ace tia i-auă ş
zis: O, Maria! Tu ai s var it o fapt nes buit !ă ş ă ă ă
O, tu, sor a lui Aaron! Tat l t u nu era un om de rele, iar mamaă ă ă
ta n-a fost o necinstit ! ''ă
( Coran, Sura ,, Maria '', 19: 27 - 28 ).
Atunci cand Maria s-a î ntors la casa p rin ilor ei î mpreun cu noulă ţ ă
n scut, pruncul Iisus, oamenii nu au l sat-o î n nici un fel s explice ceea ceă ă ă
s-a î ntamplat cu ea. Oamenii au inventat diferite barfe cu privire la Maria,
construind ipoteze i suspiciuni, acuzand-o c a comis fapte indecente iş ă ş
ru inoase. Î n timp ce mul i dintre acuza i o tiau î nc din copil rie,ş ţ ţ ş ă ă
deasemenea, ei tiau i cat de credincioas i supus î i era ea i toatş ş ă ş ă ş ă
familia ei lui Dumnezeu.
Cu toate acestea, aceste acuza ii crude i nedrepte la adresa Mariei auţ ş
fost un test de la Dumnezeu. Era evient c femeia care era extrem deă
devotat lui Dumnezeu i inand la integritatea ei nu ar fi s var it lucrurile deă ş ţ ă ş
care a fost acuzat . Acuza iile i privirile rele a oamenilor, au reprezentată ţ ş
pentru ea un test special dat de Dumnezeu. Atotputernicul Dumnezeu a
ajutat-o mereu î n toate î nc de la na terea ei. Maria tia c toate î nă ş ş ă
aceast lume se afl din voia lui Dumnezeu i numai el o va sc pa de toateă ă ş ă

acuza iile nefondate i î i va anun a pe to i de neprih nirea ei.ţ ş ţ ţ ă
De exemplu, chiar i î n aceast situa ie, Dumnezeu i-a dat Marieiş ă ţ
lini te. El a convins-o s respecte ,, jur mantul t cerii ''. Cand oamenii auş ă ă ă
venit s vorbeasc cu ea, ea trebuia s r man t cut , iar î n cazul î n careă ă ă ă ă ă ă
de ea se apropiau oameni care vroiau s o insulte sau s o acuze, ea trebuiaă ă
s arate c tre micul Iisus f r s vorbeasc . Î n a a fel, Dumnezeu o scuteaă ă ă ă ă ă ş
de toat durerea care î i era provocat de cuvintele rele ale oamenilor.ă ă
Cu toate acestea, r spunsurile cele mai corecte la î ntreb rileă ă
oamenilor au î nceput s fie date de c tre tan rul Iisus. Cand Dumnezeu aă ă ă
rev rsat asupra Mariei vestea cea minunat c î l va na te pe Iisus,ă ă ă ş
deasemenea el a î n tiin at-o c Profetul Iisus va î ncepe s vorbeasc î ncş ţ ă ă ă ă
din leag n.ă
,, El le va vorbi oamenilor în leag n, ca i la varsta matur i seă ş ă ş
va num ra printre cei drep i. ''ă ţ
Astfel, Dumnezeu i-a d ruit i aici u urin , copilul nou-n scut î n modă ş ţă ă
miraculos a î nceput s vorbeasc cu oamenii i le-a explicat situa ia prină ă ş ţ
care a trecut mama sale, Maria, astfel î ncat to i ,, gardienii '' moralit ii s - iţ ăţ ă ş
opreasc barfele insult toare cu privire la Maria. Acest eveniment este relatată ă
î n Coran, dup cum urmeaz :ă ă
,, Atunci, ea f cu un semn spre el. Ei au zis: Cum s vorbim noiă ă
cu un copil de leag n?ă
El ( pruncul zise ): Eu sunt robul lui Allah! El mi-a dat Scriptura
( Kitab ) i m-a desemnat profet!ş
Oriunde a fi, El m-a binecuvantat i mi-a poruncit s îndeplinescş ş ă
rug ciunea i darea, cat timp vei fi în via !ă ş ţă
i m-a h r zit cu bun cuviin a fa de mama mea i nu m-a f cutŞ ă ă ă ţ ţă ş ă
un tiran i un r zvr tit!ş ă ă
Pacea asupra mea!, în ziua în care m-am n scut i în ziua în careă ş
voi muri, precum i în ziua în care voi învia! ''ş
( Coran, Sura ,, Maria '', 19: 29 - 33 ).
F r î ndoial , capacitatea de a conversa a noului n scut, aflanduseă ă ă ă
î nc î n leag n, a fost un eveniment miraculos. Dar, mai presus de toate aă ă
fost surprinz tor faptul c pruncul Iisus, de abia n scut el tia ceea ce un altă ă ă ş
copil nu ar fi tiut niciodat . Acest eveniment minunat a f cut ca, copiii luiş ă ă
Israel s recunoasc faptul c se confrunt cu un fenomen incredibil. Toateă ă ă ă
aceste evenimente miraculose au indicat faptul c acest copil, aflanduse î nă
leag n, este mesagerul lui Dumnezeu.ă
Atotputernicul Dumnezeu i-a d ruit Mariei, care la fiecare moment ală
vie ii sale a stat la mila i la voin a Lui u urin î n toate î ncerc rile vie ii.ţ ş ţ ş ţă ă ţ
Dumnezeu, prin gura copilului a dat un r spuns la toate barfele despre mamaă
sa. Dumnezeu a anun at c to i acei oameni care nu vor î nceta cu acuza iileţ ă ţ ţ
i insultele lor la adresa Sfintei Maria, refuzand s accepte semnele divine vorş ă
î ntalni o pedeaps foarte mare din partea lui Dumnezeu.ă
,, Minunile ar tate de Profetul Iisus ''ă
Primul fenomen miraculos asociat cu via a Profetului Iisus, a fostţ
conceperea imaculat a acestuia. Mai tarziu cand s-a n scut, copilul Iisus aă ă
î nceput s vorbeasc î n leag n, numindu-se singur mesager all luiă ă ă

Dumnezeu. De fapt, aceste dou evenimente minunate au fost ni te semneă ş
supranaturale clare a copilului. Pentru c , copilul aflat î n leag n a î ncepută ă
s prop v duiasc adev rata credin . Aacest lucru este posibil numaiă ă ă ă ă ţă
datorit unui miracol dat de Dumnezeu.ă
,, i cand Allah va spune: O, Tu, Iisus, Fiul Mariei! Aminte te- iŞ ş ţ
de binefacerea mea pentru tine i pentru mama ta, cand te-amş
h r zit cu Duhul Sfant, c s vorbe ti oamenilor în leag n, iară ă ă ă ş ă
apoi, ca b rbat, fiind matur! i te-am înv at Cartea iă Ş ăţ ş
în elepciunea i Tora i Evanghelia! Iar cu voia mea, ai pl smuit,ţ ş ş ă
din lut, chip de pas re i apoi ai suflat asupra lui i, cu voia Mea,ă ş ş
a devenit pas re! i cu voia Mea, ai t m duit orbul din na tere iă Ş ă ă ş ş
pe lepros! i, cu voia Mea, tu ai adus la via pe cei mor i! i EuŞ ţă ţ Ş
i-am împiedicat pe Fiii lui Israel de la tine, pe cand tu le aduceai
dovezi clare! Apoi, acei dintre ei care nu credeau, au zis: Aceasta
nu este altceva decat o vr jitorie clar ! ''ă ă
( Coran, Sura ,, Platoul '', 5: 115 ).
Î n c un verset î n care se poveste te despre minun iile pe care leă ş ăţ
poate face Iisus:
,, i va fi trimis la Fiii lui Israel, zicand: Dac eu vin la voi, esteŞ ă
cu un semn din partea Domnului vostru. Eu pot s v pl m desc,ă ă ă ă
din lut, o figur de pas re, apoi eu suflu în ea i, cu voia luiă ă ş
Allah, devine o pas re vie. De asemenea, eu pot s lecuiesc peă ă
cei orbi, din na tere, i pe cei lepro i i pot învia pe mor i, cuş ş ş ş ţ
voia lui Allah. Eu v spun ce manca i i ce anume strange i înă ţ ş ţ
casele voastre. Iat un semn pentru voi, dac sunte i credincio i!ă ă ţ ş
Dar, chiar i aceste semne incredibile i uimitoare nu au putut sş ş ă
conving pe toat lumea de misiunea profetic pe care o are copilul, o parteă ă ă
din oameni au continuat s persiste î n necredin a lor, declarand toate fapteleă ţ
lui Iisus o ,, simpl magie '', acuzandu-l de vr jitorie.ă ă
,,Prop v duirea adev ratei credin e si dificult ile prină ă ă ţ ăţ
care a trecut Profetul Iisus.''
Am men ionat deja, Profetul Iisus s-a n scut î n timpul unei perioadeţ ă
dificile pentru poporul lui Israel. A fost cea mai dificil perioad î n care auă ă
avut loc cele mai multe contradic ii politice, economice i sociale. Pe de oţ ş
parte guvernul nemilos al rii, pe de cealalt parte nesfar itul conflict religiosţă ă ş
i î mp r irea î n diferite secte... Î n aceste vremuri dificile oamenii, ca i deş ă ţ ş
obicei î ncearc s g seasc o cale spre mantuire.ă ă ă ă
Profetul Iisus - a teptatul salvator. Dumnezeu i-a d ruit pruncului nouş ă
n scut harul de a vorbi î nc din leag n i de a-i lua ap rarea mamei sale ,ă ă ă ş ă
neprih nita Maria. Acum, oamenii aveau mult n dejde c prin El î i vor g siă ă ă ă ş ă
mantuirea.
Dar, desigur au fost i cei care se purtau foarte ostil cu Profetul Iisus iş ş
î i creau diferite obstacole. Ateii au considerat apari ia mesagerului luiţ
Dumnezeu ca pe o amenin are direct la domina ie. De î ndat ce vesteaţ ă ţ ă
na terii unui copil minune a ajuns la urechea lor, imediat au î nceput s facş ă ă

planuri despre eliminarea copilului - profet. Î n s toate î ncerc rile î motrivaă ă
mesagerului lui Dumnezeu au e uat, planurile nelegiui ilor au fost î n zadar.ş ţ
Ei nici o clip nu s-au î ndep rtat de planul lor malefic i î n to i anii candă ă ş ţ
Profetul Iisus a prop v duit oamenilor adev rata credin , ei au fost cei maiă ă ă ţă
arz tori inamici ai acestei misiuni.ă
Cu toate acestea, trebuie de remarcat faptul c printre cei care au avută
o atitudine ostil la predicile Profetului nu au fost numai ateii i necredincio ii.ă ş ş
Mul i evrei - slujitori ai religiei indiferent de motiv, au avut o pozi ie ostil faţ ţ ă ţă
de Profet. Principalul motiv pentru acest lucru a fost c Iisus a f cut apel de aă ă
practica religia adev rat . Odat ce Iisus a î nceput s predice, evreii, preo iiă ă ă ă ţ
l-au acuzat c î ncearc s distorsioneze credin a autentic . Dar de fapt, Iisusă ă ă ţ ă
a ac ionat numai î mpotriva afirma iilor false a neadev rurilor prop v duite deţ ţ ă ă ă
c tre evrei i clerici poporului ca o doctrin divin . Fiii lui Israel au inversată ş ă ă
complet rolurile, tot ceea ce era interuis prin voin a Domnului, la ei aceastaţ
era permis, î n timp ce lucrurile bune erau considerate tabu i interzise.ş
Dumnezeu a trimis poporului r t cit pe Profetul S u Iisus. Misiunea lui a fostă ă ă
de a corecta i î ndrepta toate gre elile aduse de oameni î n credin aş ş ţ
adev rat a lui Dumnezeu i de a reda puritatea credin ei. Profetu Iisus aă ă ş ţ
cerut poporului s u s urmeze regulile Evangheliei. Dumnezeu ne informează ă ă
despre aceasta î n Coran:
,, Eu am fost trimis s v confirm cele de f cut prin Tora, deă ă ă
dinaintea mea, i s v îng dui unele din cele interzise pentruş ă ă ă
voi. i v-am adus semne de la Domnul vostru. Deci, teme i-v deŞ ţ ă
Allah i supune i-v mie! ''ş ţ ă
Î n tr-un alt verset, Dumnezeu ne specific c Profetul Iisus, fiul Marieiă ă
a adus Sfanta Scriptur , Evanghelia doar confirm poruncile din Tora i leă ă ş
indica calea adev rat i î i ajut s disting adev rul de minciun .ă ă ş ă ă ă ă ă
,, Apoi, am trimis Noi, dup ei, pe Iisus, Fiul Mariei, ca să ă
confirme ceea ce aveau ei, dinainte, în Tora ( Tevrat ), i i-am datş
Evanghelia drept c l uz i lumin i care s înt reasc ceea ceă ă ă ş ă ş ă ă ă
exist în Tora, de dinaintea lui, i pentru c l uzire i îndemnă ş ă ă ş
c tre cei cucernici. ''ă
( Corann, Sura ,, Platoul '', 5: 46 ).
Clerul evreiesc a condamnat modul î n care Profetul Iisus î î ineş ţ
predica. Pentru c î n conversa ie cu oamenii el nu a abordat dogmele rigideă ţ
i regulile pentru a le inspira credin a, ci s-a adresat deschis oamenilorş ţ
spunandu-le despre m re ia lui Dumnezeu care î i cheam la sinceritate,ă ţ ă
unitate i fraternitate. Coranul ne descrie cuvintele cu care Iisus a vorbitş
poporului s u:ă
,, i atunci cand Iisus a venit cu dovezi clare, el zise: Eu am venitŞ
la voi cu în elepciunea, ca s v talcuiesc vou unele din celeţ ă ă ă
despre care voi v afla i în divergen între voi. Teme i-v , deci,ă ţ ţă ţ ă
de Allah i supune i-v mie!ş ţ ă
Într-adev r, Allah este Domnul meu i Domnul vostru! Supune i-ă ş ţ
v Lui! Aceasta-i calea cea dreapt !ă ă
Apoi, sectarii au avut divergen e între ei. Vai de cei nelegiui i, laţ ţ
pedeapsa acelei zile dureroase! ''
( Coran, Sura ,, Podoaba '', 43: 63 - 65 ).

Sinceritatea i deschiderea cu care Profetul a î ndemnat lumea laş
adev rata credin a trezit un interes profund î n randu oamenilor, astfelă ţă
î ncat num rul de persoane care s-a adunat s asculte predicile a crescut ină ă
ce î n ce mai mult. Profetul Iisus le-a spus c mantuirea mult a teptat esteă ş ă
aproape, iar î n viitorul apropiat credincio ii î i vor î nvinge pe ceiş
necredincio i.ş
,, Î n crederea evreilor c Profetul Iisus trebuie s fieă ă
r stignit i s moar . ''ă ş ă ă
Desigur, toat lumea tie c Profetul Iisus a fost executat de c treă ş ă ă
romani i a fost r stignit pe cruce. Se crede c Profetul Iisus a fost r stignit peş ă ă ă
cruce, ca urmare a unei conspira ii f cute de romani i de clerul evreiesc.ţ ă ş
Î n treaga lume cre tin , î n acest fel recunoa te acest eveniment, dar î nş ă ş
acela i timp, ei cred c dup moartea, el a î nviat i s-a ridicat la ceruri. Dar,ş ă ă ş
Dumnezeu ne spune î n Coran c adev ratele evenimente sau petrecut altfel:ă ă
,, i din pricina spuselor lor c : C Noi l-am ucis pe Mesia - Iisus,Ş ă ă
Fiul Mariei, trimisul lui Allah! Or, ei nu l-au ucis i nu l-auş
r stignit, dar li s-a ar tat ceva care s semene cu el ! Cei care seă ă ă
ceart , în leg tur cu el, se afl la îndoial în leg tur cuă ă ă ă ă ă ă
aceasta. Ei nu tiu nimic altceva, decat c se iau dupş ă ă
presupunere. Dar, desigur, ei nu l-au ucis. ''
Adev rul spus nou î n versetele Coranului este evident . Instiga i deă ă ă ţ
c tre Clerul evreiesc, romanii au î ncercat s -l omoare pe Iisus Profetul, î nsă ă ă
au dat gre , ei nu l-au putut omor î. Exprimarea din verset ,,ş el a fost
prezentat î n chipul ( lui ) '' reprezint o ilucidare cu privire la cursul reală
al evenimentelor. Profetul Iisus nu a fost ucis, ci Dumnezeu la ridicat la ceruri.
Mai mult, Dumnezeu ne specific î n versetele Coranului c cei care sus ină ă ţ
teoria c Iisus ar fi murit, de fapt eu nu cunosc adev rul, ci doar î i urm rescă ă ş ă
propriile ipoteze.
,, Cum este descris î n Coran moartea profe ilor. ''ă ţ
Studiind versetele Coranului i expresiile care ne povestesc despreş
moartea profe ilor i momentul crucific rii lui Iisus Profetul, acestea neţ ş ă
dezv luie detalii foarte importante, ne dezv luie adev ratul curs ală ă ă
evenimentelor. Î n aceast parte vom analiza pu in lingvistica cuvintelor i aă ţ ş
frazelor arabe g site î n Coran, care descriau ultimile zile ale Profetului Iisusă
i a altor profe i pe p mant.ş ţ ă
Î n Coran, pentru exprimarea mor ii, violen ii sau uciderea profe ilor,ţ ţ ţ
oamenii folosesc cate un cuvant special ,, kata ''( a ucide ), ,, mat ''( a muri ), ,,
halak ''( a- i da duhul ), ,, salaba '' ( r stignire ). Cat despre ultima zi din viaş ă ţă
a Profetului Iisus pe p mant, Dumnezeu ne informeaz c :ă ă ă ,, el nu a murit
ucis i nu a murit nici pri r stignire '',ş ă subliniind c el nu a fost ucis deă
oameni prin aceste metode. Ni se spune î n Coran, c Profetul Iisus a fostă
î n l al la ceruri. Î n Sura ,, Familia lui Imran '', ni se spune:ă ţ ,, Cand El
( Allah ) a zis: O, Iisus! Eu te voi l sa s mori i te voi în l a i teă ă ş ă ţ ş
voi purifica de necredincio i, iar pe cei cae cred în tine îi voiş
a eza deasupra necredincio ilor pan în Ziua învierii. Apoiş ş ă
întoarcerea voastr va fi la Mine i eu voi judeca cele pentru careă ş

v certa i între voi . ''ă ţ
Cuvantul folosit î n Coran, î n Sura ,, Familia lui Imran '' pentru
cuvantul moarte, este tauaffa i are urm toarea semnifica ie:ş ă ţ
1. Tauaffa - moarte
Î n Coran este î ntalnit cuvantul ,, tauaffa '', care î nseamnă
moarte. Prin studierea textului arab din versetul 117 din Sura ,, Platoul '', este
evident c Profetul Iisus nu a murit.ă
,, Eu nu le-am spus decat ceea ce Tu mi-ai poruncit: ( Supune i-ţ
v lui Allah, Domnul meu i Domnul vostru! ) i am fost martoră ş Ş
direct, cat timp am stat printre ei. Iar cand m-ai luat, Tu ai r masă
s -i supraveghezi pe ei! C ci, Tu e ti martor peste toate!ă ă ş
Utilizarea î n acest verset a cuvantului care tradus î n limba romană
î nseamn ,, crim '' sau ,, trecerea î n nefiin '', î n limba arab , acesta esteă ă ţă ă
format din r d cinaă ă ,, tauaffa '' i nu î nseamn ,, moarte '' ci ,, luareaş ă
sufletului ''. i din nou î n Coran ni se spune, c luarea sufletului de la om, nuŞ ă
î nseamn î ntotdeauna c el moare. De exemplu, acela i cuvantă ă ş ,, tauaffa
'', care apare î n alt verset, este folosit pentru a exprima ,, luarea
sufletului î n timpul somnului ''.
,, El este cel care v face pe voi noaptea ca i mor iă ş ţ i tie ceş ş
anume face i ziua. Apoi,ţ v reînvie, ca s se împlinească ă ă
termenul hot rată . Apoi, la El v ve i întoarce! El v va da de tireă ţ ă ş
faptele voastre. ''
( Coran, Sura ,, Animalele '', 6: 60 ).
Î n ambele versete se folose te cuvantulş ,, tauaffa '' i se vorbe teş ş
despre starea oamenilor care doarm, aceasta nu reprezint moarte, deciă
cuvantul ,, tauaffa '' din versetele de mai sus nu î nseamn moarte.ă
Evident, traducerea corect ar fiă ,, adormire pe timpul nop ii ''.ţ Iat un altă
exemplu de verset din Coran, unde acest cuvant apare cu dou sensuri:ă
,, Allah omoar sufletele cand vine sorocul lor, ca i peă ş cele care
nu mor, în somnul lor. Atunci, El re ine pe cele pentru care aţ
hot rat moartea,ă iar pe celelalte le las pan la termenul hot rat.ă ă ă
Iat , în aceasta se afl pilda pentru un popor care judec ! ''ă ă ă
( Coran, Sura ,, Grupurile '', 39: 42 ).
Din acest verset rezult c Dumnezeu ia sufletele oamenilor î n somn,ă ă
dar trimite î napoi sufletele celor c rora, timpul mor ii nu a sosit î nc . Î nă ţ ă
aceast stare, omul nu moare î n sensul pe care î l tim noi. sufletul omului,ă ş
doar pentru pu in timp se dep rteaz de trup i se duce î ntr-o altţ ă ă ş ă
dimensiune. Dar î n timpul trezirii, sufletul se î ntoarce î n trup.
Profesorul de Teologie, dr. Suleyman Ates, î n comentariul s u asupraă
Coranului explic î nsemn tatea cuvantuluiă ă ,, tauaffa '':
Cei mai mul i comentatori ai Coranului, sunt de acord c , cuvantul ,,ţ ă
tauaffa '' a fost folosit numai în expresii referitoare la somn, astfel c verseteleă
ar trebui interpretate a a ,, eu te voi adormi ''. Putem s presupunem cş ă ă

Profetul Iisus a fost adormit i ridicat la ceruri. Aceasta nu a fost o moarte înş
sensul obi nuit al cuvantului ci doar o trecere din lumea aceasta într-o altş ă
lume. ( Adev rul este tiut doar de Dumnezeu! )ă ş
( Prof. Dr. Suleyman Ates, ,, Interpretarea modern a Sfantului Coran '',ă
volumul 2, p. 49 - 50 ).
2. Kata - a ucide
Pentru a descrie mortea fizic , î n Coran se folose te cuvantulă ş ,, kata
'' i se traduce prin a ucide. Î n Sura ,, Iert torul '', acest cuvant se folose teş ă ş
a a:ş
,, i zise Faraonul : L sa i-m s -l ucid pe Moise, iar el s -lŞ ă ţ ă ă ă
invoce pe Domnul S u! m tem c el s nu schimbe credin aă ă ă ă ţ
voastr sau s nu provoace dezordine pe p mant! ''ă ă ă
( Coran, Sura ,, Iert torul '', 40: 26 ).ă
Expresia care este folosit î n Corană ,, a-l ucide pe Moise ''
( aktul Musa ), s-a format de la verbul ,, kata ''. Î n versetul urm tor,ă
acest cuvant este folosit a a:ş
,, ... i i-au ucis pe nedrept, pe profe i... '' ( Coran, Sura ,, Vaca '',ş ţ
2: 61 )
Men ionat î n versete verbuş ,, a ucide '', care î n arab se traduceă
ca ,, aktuluna ''. Mai jos vom enum ra cateva exemple, versetele dină
Coran, care ne descriu moartea profe ilor i unde î ntalnim verbul ,, katale ''.ţ ş
,, ... Noi vom înregistra cele spuse de ei, ca i omorarea, de c treş ă
ace tia, a profe ilor, pe nedrept... '' ( Coran, Sura ,, Familia luiş ţ
Imran '', 3: 181 )
,, ... De fiecare dat , cand un profet v aducea ceva nepl cută ă ă
vou , voi v înganfa i: pe unii ia- i f cut minciuno i, iar pe al ii ia-ă ă ţ ţ ă ş ţ
i omorat! ( Coran, Sura ,, Vaca '', 2: 87 )ţ
,, ... Tu spune-le astfel: Dac sunte i credincio i, atunci, de ce ia-ă ţ ş
i omorat pe profe ii de mai înainte ai lui Allah? '' ( Coran, Sura ,,ţ ţ
Vaca '', 2: 91 )
,, Celor care nu cred în semnele lui Allah i celor care ucid, peş
nedrept, pe profe i i, de asemenea, celor care ucid pe cei ce leţ ş
spun adev rul, acelora s le dai de veste o pedeaps dureroas .ă ă ă ă
'' ( Coran, Sura ,, Familia lui Imran '',3: 21 )
,, ... De ce oare ia- i ucis, dac sunte i sinceri? '' ( Coran, Sura ,,ţ ă ţ
Familia lui Imran '', 3: 183 )
,, ... Zise: Te voi ucide!... '' ( Coran, Sura ,, Platoul '', 5: 27 )
,, Dac tu vei întinde maina ta asupra mea, ca s m ucizi, eu nuă ă ă
voi întinde maina mea asupra ta ca s te ucid pe tine... '' ( Coran,ă
Sura ,, Platoul '', 5: 28 )
,, Ucide i-l pe Iosisf sau l sa i-l pe p mant... '' ( Coran, Sura ,,ţ ă ţ ă
Iosif '', 12: 9 )
,, Iar so ia Faraonului zise: Ferice, mie i ie! Nu-l ucide!... ''ţ ş ţ
( Coran, Sura ,, Povestirile '', 28: 9 )

,, ... O, Moise! Unii dintre frunta i in un sfat în leg tur cu tine,ş ţ ă ă
ca s te omoare!... '' ( Coran, Sura ,, Povestirile '', 28: 20 )ă
,, Iar cei din poporul s u n-au spus decat: Omorî i-l sau arde i-ă ţ ţ
l!... '' ( Coran, Sura ,, P ianjenul '', 29: 24 )ă
3. Helek - a- i da duhulş
Iat , î nc un verb folosit î n Coran, care se refer la crim - ,, Helek ''.ă ă ă ă
Acesta se traduce prin versete ca ,, a- i da duhul ''. De exemplu, î n Sura ,,ş
iert torul '' este men ionat a a:ă ţ ş
,, ... Iar cand El a murit, voi a i spus: Allah ne va trimite mesagerţ
dup el!... '' ( Coran, Sura ,, Iert torul '', 40: 34 ).ă ă
Expresia arabă ,, helek ize '' a a cum este folosit î n versete, seş ă
traduce î n limba roman caă ,, a- i da duhul ''ş i, deasemenea î nseamnş ă
,, a muri ''.
4. Elmeute - moarte
Un alt cuvant care este folosit î n Coran este ,, elmeute '', el se
traduce î n limba roman - moartea, decesul profe ilor. Acesta î l putemă ţ
î nalni î n Sura ,, Saba '':
,, Iar cand am sortit moartea lui, nimic nu a semnalat moartea sa,
afar de ,, animalul din p mant '', care a ros toiagul s u, ca vesteă ă ă
pentru moartea sa. Apoi, cand el s-a pr bu it, atunci, demoniiă ş
avur dovada c ei n-ar fi stat în chinuri umilitoare, dac ar fiă ă ă
cunoscut taina. ''
( Coran, Sura ,, Saba '', 34: 14 )
Acest cuvant î l g sim i î n Sura ,, Maria '', aici acest cuvant i seă ş
adreseaz Profetul Yahya:ă
,, Pace lui! în ziua în care s-a n scut i în ziua în care va muri,ă ş
precum i în ziua în care va învia! '' ( Coran, Sura ,, Maria '', 19:ş
15 )
Î n acest verset, cuvantu arab ,, elmeute '' î nseamn moarte. Acestă
cuvant se î ntalne te i î n alte versete, care vorbesc despre moarteaş ş
Profetului Iacob. Î n Sura ,, vaca '' î l g sim a a:ă ş
,, Oare voi a i fost martori cand moartea l-a chemat pe Iacob... '' (ţ
Coran, Sura ,, Vaca '', 2: 133 )
Cuvantul ,, elmeute '', provine de la aceea i r d cin ,, meta '' iş ă ă ă ş
î nseamn moarte i î n acest verset. Î n acest verset, unde se vorbe teă ş ş
despre Profetul Muhammed î ntalnim chiar dou cuvinteă ,, elmeute '' iş ,,
katele ''.
,, i Muhammed nu este decat un Trimis ( profet ) - iar Trimi ii auŞ ş

fost i înaintea Lui! Dac El murea sau era ucis, oare voi va- i fiş ă ţ
întors înapoi... '' ( Coran, Sura ,, Familia lui Imran '', 3: 144 )
,,... Ea a spus: Vai de mine! De-a fi murit înainte de aceasta iş ş
s fi fost uitat , prin uitare! '' ( Coran, Sura ,, Maria '', 19: 23 )ă ă
,, Noi n-am dat ve nicie nici unei persoane dinaintea Ta! Dac tuş ă
vei muri, oare ei vor tr i în veci? '' ( Coran, Sura ,, Profe ii '', 21:ă ţ
34 )
,, i tot El îmi va aduce moartea i apoi m va învia... '' ( Coran,Ş ş ă
Sura ,, Poe ii '', 26: 81 )ţ
5. Khalid - nemuritor
Un alt cuvant folosit î n verseturile din Coran este ,, Khalid '', ceea ce
î nseamn ,, nemuritor ''. Acesta î nseamn nemurire, eternitate. Î n Sura ,,ă ă
Profe ii '', cuvantul ,, khalid '' este folosit a a:ţ ş
,, i nu le-am dat Noi trupuri care s nu se hr neasc cuŞ ă ă ă
alimente i nu erau ve nici! ''ş ş
( Coran, Sura ,, Profe ii '', 21: 8 )ţ
6. Salaba - r stignireă
Unul dintre cuvintele folosite î n Coran pentru a descrie moartea
profe ilor este verbul ,, salaba ''. Acest cuvant se traduce prin ,, r stignire,ţ ă
atarnare pe cruce ''. Iat cateva exemple pe care le g sim î n versetele dină ă
Coran:
,,... ei nu l-au ucis iş nu l-au r stignită , dar li s-a ar tat ceva careă
s semene cu el!... '' ( Coran, Sura ,, Femeile '', 4: 157 );ă
,, ... Unul dintre voi va oferi vin st panului s u. Iar cel laltă ă ă va fi
spanzurat... '' ( Coran, Sura ,, Iosif '', 12: 41 );
,, ... este c ei vor fi uci iă ş i r stigni iş ă ţ sau le vor fi t iate maineleă
i picioarele... '' ( Coran, Sura ,, Platoul '', 5: 33 );ş
,, Eu voi t ia mainele i picioarele voastre cruci , iar apoi vă ş ş ă voi
spanzura pe to i, în mod sigur! '' ( Coran, Sura ,, Puntea '', 7: 124ţ
);
,, ... Eu voi t ia mainele i picioarele voastre invers i vă ş ş ă voi
spanzura de pomii de curmale! '' ( Coran, Sura ,, Taha '', 20: 71 );
,, Eu voi t ia mainele i picioarele voastre cruci , iar apoi vă ş ş ă voi
spanzura pe to i... '' ( Coran, Sura ,, Poe ii '', 26: 49 ).ţ ţ
Dup cum poate fi v zut î n versetele care descriu moartea Profetuluiă ă
Iisus i a altor profe i sunt folosite diferite cuvinte arabe. Dumnezeu ne spuneş ţ
î n Coran c Profetul Iisus nu a murit i nu a fost r stignit, crucificat, oameniiă ş ă
au v zut doar un procedeu similar. Dumnezeu i-a luat sufletul ( ca î ntr-ună
vis ) i l-a î n l at la ceruri. Cand este men ionat Profetul Iisus, cuvantul careş ă ţ ţ
se folose te esteş ,, tauaffa '' ceea ce î nseamnă ,, a lua sufletul '' , î n
timp ce, pentru descrierea mor ii celorlal i profe i sunt folosite alte douţ ţ ţ ă
cuvinte ,, katalea '' i ,, meut '', descriu moartea fizic , obi nuit . Aceste dateş ă ş ă
ne arat din nou c exist o diferen î ntre Profetul Iisus i ceilal i profe i,ă ă ă ţă ş ţ ţ
pacea fie asupra lor.
Pentru a concluziona, putem presupune c Prea înaltul Dumnezeu, l-aă
adus pe Profetul Iisus î ntr-o condi ie similar cu cea uman , ca î ntr-un visţ ă ă

unde sufletul î i este ridicat la ceruri. Aceasta nu a fost ceva obi nuit pentruş
noi i pentru moartea noastr fizic , ci doar trecerea sufletului nostru dinş ă ă
dimensiune noastr î n alta.ă
,, Î n toarcerea Profetului Iisus ''
Tot ce am î nv at noi din Coran, î n mod clar ne arat c Profetulăţ ă ă
Iisus nu a murit î n timpul r stignirii, ci a fost ridicat la ceruri. Cu toateă
acestea, î n Coran exist î nc un adev r important pe care Dumnezeu î lă ă ă
accentueaz : î ntoarcerea Profetului Iisus pe p mant. Versetele Coranului î nă ă
mod clar i precis ne vorbesc despre venirea lui Iisus pe p mant.ş ă
1.
Versetul î n care se vorbe te despre aceast î ntoarcere a lui Iisus peş ă
p mant este versetul din Sura ,, Familia lui Imran ''.ă
,, Cand El ( Allah ) a zis: O, Iisus! Eu te voi l sa s mori i te voiă ă ş
în l a i te voi purifica de necredincio i, iar pe cei care cred înă ţ ş ş
tine îi voi a eza deasupra necredincio ilor pan în Ziua Învierii.ş ş ă
Apoi, întoarcerea voastr va fi la Mine i Eu voi judeca celeă ş
pentru care v certa i între voi. ''ă ţ
O aten ie deosebit este acordat unei expresii din verset respectiv ,,ţ ă ă
iar pe cei care cred în tine îi voi a eza deasupra necredincio ilorş ş
pan în Ziua Învierii ''ă . Coranul men ioneaz existen a unui grup deţ ă ţ
persoane, care au fost devota i Profetului Iisus, ace tea vor fi ridica iţ ş ţ
deasupra celor necredincio i la Ziua Judec ii de Apoi. Dar cine sunt ei -ş ăţ
ace ti oameni credincio i? Oare sunt apostolii, care au tr i pe timpulş ş ă
Profetului Iisus, sau cre tinii de ast zi?ş ă
Este cunoscut faptul c î n timpul vie ii Profetul a avut pu ini adep i. Iară ţ ţ ţ
dup ce Iisus a p r sit aceast lume, era periculos s te nume ti î nă ă ă ă ă ş
continuare discipol al lui Iisus. Apostolii, care î l î nso eau pe Profetul Iisusţ
î n timpul vie ii, au trebuie s se ascund i s continue s - i duc traiul subbţ ă ă ş ă ă ş ă
asprimea i amenin rile constante a romanilor. Pe parcursul a dou secole,ş ţă ă
cei care au crezut î n Iisus Profetul au fost i ei sub presiunea grea aş
romanilor i persecuta i de domnitorii romani, deoarece ei nu aveau putereş ţ
politic . Î n consecin , noi nu putem s spunem, c , cre tinii care tr iau peă ţă ă ă ş ă
timpul lui Iisus i î n secolele imediat urm toare nu au suferit de acelea iş ă ş
persecu ii severe ca i predecesorii lor.ţ ş
Dac vom examina cu aten ie situa ia actual î n lumea cre tin , vomă ţ ţ ă ş ă
observa o denaturare complet a esen ei credin ei adev rate prop v duite deă ţ ţ ă ă ă
Profetul Iisus. Noi vedem c , cre tinismul a devenit o religie, cu ideiiă ş
distorsionate unde Iisus este fiu lui Dumnezeu. Cre tinii moderni pretind c eiş ă
cred î n Sfanta Treime ( Trinitatea: Dumnezeu - Tat l, Dumnezeu - Fiul,ă
Dumnezeu - Duhul Sfant ). Astfel, noi nu î i putem considera pe cre tinii deş
ast zi, care s-au î ndep rtat de adev rata credin , adep ii Profetului Iisus.ă ă ă ţă ţ

Î n Coran Dumnezeu ne-a spus c cei ce cred î n Sfanta Treime suntă
necredincio i:ş
,, Desigur, necredincio i sunt i cei care spun: Dumnezeu este alş ş
Treilea, din Trei ( Trinitatea )! Dar nu exist altceva de închinat, înă
afar de Allah cel unic! i dac ei nu vor înceta vorbele lor,ă Ş ă
atunci, pe acei dintre ei care nu cred îi va atinge o pedeapsă
dureroas . ''ă
Prin urmare, expresia ,, iar pe cei care cred în tine îi voi a ezaş
deasupra necredincio ilor pan în Ziua Învierii ''ş ă are o î nsemn tateă
pentru noi. Ar trebui s existe o societate care s predice î n continuareă ă
credin a adev rat l sat de Profetul Iisus pan la Ziua Judec ii de Apoi. Darţ ă ă ă ă ă ăţ
cine este aceast societate, f r î ndoial se va afla la î ntoarcerea Profetuluiă ă ă ă
Iisus pe p mant. Iar cei care o s -l urmeze la î ntoarcere lui pe p mant se voră ă ă
situa deasupra celor necredincio ii î n Ziua Judec ii de Apoi.ş ăţ
2
Dup ce am citit versetul 156 i 158 din Sura ,, Femeile '', ne vom opriă ş
i asupra versetului 159 care zice a a:ş ş
,, Cei dintre cei cu Scriptur n-au crezut în El ( Isus ) înainteaă
mor ii sale. Dar, în ziua de apoi, el ( Iisus ) va depune m rturieţ ă
împotriva lor.
,, i din pricina spuselor lor c : C noi l-am ucis pe Mesia - Iisus,Ş ă ă
Fiul Mariei, trimisul lui Allah! Or, ei nu l-au ucis i nu l-auş
r stignit, dar li s-a ar tat ceva care s semene cu el! Cei care seă ă ă
ceart , în leg tur cu el, se afl la îndoial în leg tur cuă ă ă ă ă ă ă
aceasta. Ei nu tiu nimic altceva, decat c se iau dupş ă ă
presupunere. Dar, desigur, ei nu lau ucis. ''
,, Dar, Allah l-a în l at spre El. Deoarece Allah este Puternic iă ţ ş
În elept! ''ţ
,, Cei dintre cei cu Scriptur n-au crezut în El ( Isus ) înainteaă
mor ii sale. Dar, în ziua de apoi, el ( Iisus ) va depune m rturieţ ă
împotriva lor.
Î n Coran se spune c î n Ziua Judec ii de apoi, î mpotriva omului vaă ăţ
pune m rturie limba, mainele i picioarele lui ( Sura ,, Lumina '', 24: 24, Sura ,,ă ş
Ya-Sin '', 36: 65 ) i auzul i v zul, pan i pielea ( Sura ,, Capitolele '', 41: 20ş ş ă ă ş
- 23 ). Dar nu exist nici un verset care s vorbeasc despre m rturiaă ă ă ă
Coranului. Dac e s recunoa tem, chiar i î n absen a oric ror doveziă ă ş ş ţ ă
gramaticale sau logice, c î n prima parte a propozi iei, cuvantulă ţ ,, el '',
î nseamn de fapt Coranul. Cu toate acesttea, pentru a confirma aceasta,ă

trebuie s avem i un verset î n care s g sim acest lucru.ă ş ă ă
Dac vom analiza cu aten ie versetele din Coran, vom observa c subă ţ ă
î n elesul unor pronume se ascunde, de fapt, cuvantul Coran ( Sura ,, Ceiţ
care alearg '', 100: 13, Sura ,, Chircirea '', 81: 19, Sura ,, Furnica '', 27: 77 iă ş
Sura ,, Poe ii '', 26: 192 - 196 ), vom vedea c nainte i dup aceste verseteţ ă ă ş ă
se î ntrebuin eaz cuvantul ,, Coran ''. Prin urmare, nu este nicio î ndoial cţ ă ă ă
aici se vorbe te despre Coran. Dar, dac , î nainte, dup sau chiar î n versetş ă ă
nu se folose te cuvantul Coran, nu mai putem s spunem c se vorbe teş ă ă ş
despre Coran. Î n versetul 159 din Sura ,, Femeile '', se vorbe te î n modş
clar c oamenii C r ii vor crede î n Iisus Profetul, i el va depune m rturieă ă ţ ş ă
despre ei î n fa a lui Dumnezeu, î n Ziua Judec ii de Apoi.ţ ăţ
Al doilea moment, care este important de-l men ionat î n leg tur cuţ ă ă
sensul versetului este legat de expresia ,, î n ainte ca el s moar ''.ă ă Unii
comentatori ai Coranului, sugereaz c aceast expresie î nseamnă ă ă ă ,,
î n aite s vin moartea la oamenii c r ii ''.ă ă ă ţ Judecand dup acestă
comentariu, to i oamenii Sripturii, î nainte ca la ei s vin moartea, ei credeauţ ă ă
î n Profetul Iisus. Î n tre timp, evreii care i ei fac parte din aceast expresie ,,ş ă
oamenii Scripurii '', î n timpul cand Iius era pe p mant, nu numai c nu auă ă
crezut î n el, dar fiind necredincio i l-au i tr dat, cu scopul de a-i lua via a. Arş ş ă ţ
fi, deasemenea gre it, s vorbim despre faptul c i evreii i cre tinii, care auş ă ă ş ş ş
tr it dup Profetul Iisus, au crezut î n el î n mod corespunz tor, a a cum seă ă ă ş
prevede î n Coran.
Printr-o analiz atent a versetului, vom putea trage urm toareaă ă ă
concluzie: oamenii C r ii credeau î n Profetul Iisus î nainte de moartea sa.ă ţ
Din analiza acestui verset iese la iveal un î n eles evident:ă ţ
Î n primul rand, este clar c î n versete se vorbe te despre viitor, a aă ş ş
dup cum se vorbe te i despre moartea Profetului Iisus. Cu toate acestea,ă ş ş
î n momentul de fa el nu a murit, ci a fost î n l at la ceruri. Profetul Iisus seţă ă ţ
va î ntoarce i va tr i pe p mant, dup care va muri de o moarte fizic , a aş ă ă ă ă ş
cum mor to i oamenii. Î n al doilea rand, î n verset se vorbe te despre faptulţ ş
c Profetul Iisus î i va crede pe to i oamenii Scripturii. Acest eveniment î ncă ţ ă
nu a avut loc, dar Coranul ne spune c aceasta se va î ntampla cu siguran .ă ţă
To i oamenii Scripturii î l vor vedea, î l vor recunoa te i î n timpul ve iiţ ş ş ţ
to i il vor urma. A a c Profetul Iisus va putea depune m rturie cu privire laţ ş ă ă
pozi ia lor î n via a p manteasc n fa a lui Dumnezeu î n Ziua Jed ii deţ ţ ă ă ă ţ ăţ
Apoi. ( Adev rul este tiut doar de Dumnezeu! ).ă ş
3.
Despre î ntoarcerea Profetului Iisus ne vorbe te i Sura ,, Podoaba ''ş ş
din Coran:
,, Iar cand s-a dat ca pildă Fiul Mariei, iat c cei ină ă poporul T uă
au trecut mai departe,
Zicand: Oare sunt mai buni idolii no triş sau el? Ei nu fac aceasta
decat pentru a se galcevi cu Tine. Într-adev r, ei sunt un poporă
de galcevitori!
El ( Iisus ) nu era decat un rob, pe care Noi l-am cople it cuş
binefacerea Noastr i l-am desemnat caă ş pild pentru Fiii luiă
Israel.
Dac Noi vroiam, puteam s cre m, dintre unii din voi, îngeri,ă ă ă
care s i-a locul vostru pe p mant. ''ă ă
( Coran, Sura ,, Podoaba '', 43: 57 - 60 ).
Tot î n aceast Sura ,, Podoaba '', î n versetul 61 este subliniat că ă

î ntoarcerea Profetului Iisus, va reprezenta un semn, cum c sfar itul lumii eă ş
aproape i va trebui s r spundem î n fa a lui Dumnezeu î n Ziua Judec iiş ă ă ţ ăţ
de Apoi.
,, Iar acesta ( Coranul ) este drept tiin despre ceasul ( cel dinş ţă
urm ). S nu v îndoi i i supune i-v Mie! Aceasta-i calea ceaă ă ă ţ ş ţ ă
dreapt ! ''ă
( Coran, Sura ,, Podoaba '', 43: 61 ).
Putem s spunem c acest verset vorbe te despre î ntoarcereaă ă ş
Profetului Iisus pe p mant la î nceputul sfar itului. Pentru c Profetul Iisus aă ş ă
tr it cu 6 secole î nainte de revelarea Coranului. Î n consecin , via a luiă ţă ţ
pan la î n l area la ceruri nu poate fi considerat ca ,, sfar itul î nceputului ''.ă ă ţ ă ţ
Sensul acestui verset este: Profetul Iisus se va î ntoarce pe p mant î nă
intervalul de timp, pan la sfar itul Lumii ( Kyyama ) i apari ia lui va fi unulă ş ş ţ
dintre semnele care va anun a cc sfar itul lumii este foarte aproape.ţ ă ş
( Adev rul î l tie doar Dumnezeu! )ă ş
,, El ( Iisus ) nu era decat un rob, pe care Noi l-am cople it cuş
binefacerea Noastr i l-am desemnat ca pild pentru Fiii luiă ş ă
Israel. ''
,,( Coran, Sura ,, Podoaba '', 43: 59 ).
Cei mai mari Ulami ai Islamului, bazandu-se pe versetele din Coran iş
hadithuri-le Profetului Muhammad, explic , de asemenea, c acest pronumeă ă
î l indic pe Profetul Iisus. Hamdi Yazur Elmalyly, î i interpretarea lui aă
Coranului, d urm toarea explica ie:ă ă ţ
Nu exist nicio îndoial c Profetul Iisus este o dovad i un semn c aă ă ă ă ş ă
venit timpul, vremea cand cei mor i vor învia i se va încheia via a pe p mant.ţ ş ţ ă
Sau, apari ia Profetului Iisus, ca o minune care a înviat din mor i i s-a ar tatţ ţ ş ă
oamenilor. Învierea mor ilor din morminte este o minune i în acela i timp oţ ş ş
dovad c sfar itul lumii va avea loc. Acestea ne sunt men ionate i în Hadith.ă ă ş ţ ş
4.
Un alt verset din Coran care indic î n mod clar revenirea Profetuluiă
Iisus pe p mant:ă
din partea Sa! Numele lui va fi El-Mesih, Isa ibn-u Meryem i va fiş
vestit în aceast lume i în lumea de apoi i unul dintre celă ş ş
apropia i ( de Allah ).ţ
El le va vorbi oamenilor în leag n, ca i la varsta matur , i se vaă ş ă ş
num ra printre cei drep i.ă ţ
Ea zise: O, Doamne! Cum voi putea eu s am un copil, cand nuă
m-a atins nici un b rbat? Iac-a a! - zise El. C ci, Allah creaz peă ş ă ă
cine voie te El. Cand El hot r te ceva, El doar spune: Fii! iş ă ăş ş
acela apare numaidecat.
i El îi înva Scriptura i în elepciunea i Tora i Evanghelia. ''Ş ţă ş ţ ş ş
Versetul ne spune c Dumnezeu î l va î nv a pe Profetul Iisus Torra,ă ăţ
Evanghelia i ,, Cartea ''. La acest cuvant trebuie s acord m o aten ieş ă ă ţ

deosebit . Acest cuvant este î ntrebuin at î n Coran, î n versetul 110 dină ţ
Sura ,, Platoul ''.
h r zit cu Duhul Sfant, ca s vorbe ti oamenilor în leag n, iară ă ă ş ă
apoi, ca b rbat, fiind matur!ă i te-am înv at CarteaŞ ăţ iş
În elepciunea i Tora i Evanghelia! Iar cu voia mea, ai pl smuit,ţ ş ş ă
lepros! i cu voia Mea, tu ai adus la via pe cei mor i! i eu i-amŞ ţă ţ Ş
împiedicat pe Fiii lui Israel de la tine, pe cand tu le aduceai
Prin cuvantul ,, Carte '', pomenit î n cele dou versete, se suban elegeă ţ
de fapt Coranul. Î n primul rand, î n afar de Torra i Evanghelia, exist oă ş ă
singur Carte Divin , acesta este Sfantul Coran ( Prop v duit de Profetulă ă ă ă
Daud, Zabur ( Psalmii ), face parte din Vechiul Testament, Torra ). Î n plus,
î n versetul al 3-lea din Sura ,, Familia lui Imran '', cuvantul ,, Carte '' este
men ionat î mpreun cu Evanghelia i Torra i bine în eles î nsemnandţ ă ş ş ţ
Coran.
,, Allah! Nu exist ilah, în afar de El! Cel viu, Absolut!ă ă
El i-a coborat Cartea, treptat, cu adev rul, confirmand pe celeş ă
coborate: Tevrat i Indjil ( Tora i Evanghelia ). ''ş ş
( Coran, Sura ,, Familia lui Imran '', 3: 2- 3 ).
Mai î ntalnim î nc un verset î n care cuvantul ,, Carte '' î nseamnă ă
Coran:
,, i cand vine la ei, de la Allah, Cartea care înt re te ceea ceŞ ă ş
aveau deja, atunci, de i, mai înainte, se rugau pentru biruinş ţă
asupra necredincio ilor, totu i, cand le-a venit ceea ce tiau, eiş ş ş
n-au crezut în El. Blestemul lui Allah cade asupra celor ce nu
cred! ''
( Coran, Sura ,, Vaca '', 2: 89 ).
,, Nu v-am trimis, dintre voi, un Profet care s v recite verseteleă ă
Noastre i s v purifice i s v înve e Cartea i în elepciuneaş ă ă ş ă ă ţ ş ţ
i s v înve e ceea ce voi nu tia i! ''ş ă ă ţ ş ţ
( Coran, Sura ,, Vaca '', 2: 151 ).
Î n aceast situa ie, putem presupune c a treia carte, cu ajutorulă ţ ă
careia Dumnezeu î l va î nv a pe Profetul Iisus, este Coranul, i aceasta vaăţ ş
fi posibil doar dup î ntoarcerea sa pe p mant. Luand î n considerare că ă ă
Profetul Iisus a tr i cu 600 de ani î nainte de revelarea Coranului, El nu a tiută ş
de aceast Carte. Putem s ne ghid m dup o ipotez logic i simpl , că ă ă ă ă ă ş ă ă
Profetul Iisus va î nv a aceast carte dup venirea lui pe p mant. Acestăţ ă ă ă
lucru reese i din hadith-urile Profetului Muhammad, î n care se spune ca laş
î ntoarcerea Profetului Iisus pe p mant, el se va ghida dup Coran i nu după ă ş ă

Evanghelie. Î n a a fel Hadith-urile coincid cu versetele din Coran. ( Numaiş
Dumnezeu tie adev rul! )ş ă
5.
Pe lang aceste versete si versetul 59 din Sura ,, Familia lui Imran ''ă
,,... î n tr-adev r, Iisus î n fa a lui Dumnezeu este asem n tor cuă ţ ă ă
Adam ...'' vorbe te despre intoarcerea lui Iisus pe p mant. Interpre iiş ă ţ
Coranului, de regul , au subliniat faptul c î n acest verset se vorbe teă ă ş
despre absen a p rin ilor la ambii profe i: Profetul Adam a fost creat din lut laţ ă ţ ţ
comanda lui Dumnezeu ,, Fii! '', Profetul Iisus, de asemenea, a ap rut pe lumeă
f r tata, tot la comanda lui Dumnezeu ,, Fii! ''. Cu toate acestea, acest versetă ă
poate are i un alt î n eles. A a cum a fost trimis Adam pe p mant, a a iş ţ ş ă ş ş
Profetul Iisus va fi trimis de Dumnezeu pe p mant î n timpul apropiat.ă
( Dumnezeu tie cel mai bine! ).ş
Cum se poate observa, versetele din Coran anun venirea Profetuluiţă
Iisus pe p mant, aceste versete sunt foarte clare i ne face s reflect m maiă ş ă ă
profund. Nici unul dintre profe ii lui Dumnezeu, ale c ror nume suntţ ă
men ionate î n Coran, nu sunt eviden iate î n astfel de expresii. Î n plus, deţ ţ
nici unul dintre Prorocii men iona i î n Coran nu se spune c s-ar puteaţ ţ ă
reantoarce pe p mant, a a cum se vorbe te despre Profetul Iisus. Toateă ş ş
aceste expresii au fost men ionate doar cu privire la Profetul Iisus. Î n elesulţ ţ
acestor lucruri sunt destul de evidente.
6.
Î n c un verset care ne vorbe te despre moartea Profetului Iisus:ă ş
,, Pace asupra mea!, în ziua în care m-am n scut i în ziua înă ş
care voi muri, precum i în ziua în care voi învia! ''ş
( Coran, Sura ,, Maria '', 19: 33 ).
Prin compara ia acestui verset cu versetul 55 din Sura ,, Familia luiţ
Imran '', ne este dezv luit un fapt foarte important. Î n Sura ,, Familia luiă
Imran '' se vorbe te despre î n l area Profetului Iisus la ceruri. Î n timp ce î nş ă ţ
versetul 33 din Sura ,, Maria '' se vorbe te despre ziua î n care a muritş
Profetul Iisus. Î n consecin , moartea va putea surveni doar dupţă ă
reantoarcerea lui pe p mant. ( Dumnezeu tie cel mai bine! ).ă ş
7.
O alt dovad a reantoarcerii Profetului Iisus este i cuvantulă ă ş ,,
kehlen '', men ionat î n versetul 110 din Sura ,, Platoul '' i versetul 46 dinţ ş
Sura ,, Familia lui Imran ''. Versetele spun a a:ş
h r zit cu Duhul Sfant, ca s vorbe ti oamenilor în leag n, iară ă ă ş ă
apoi, ca b rbat, fiind matur! i te-am înv at Cartea iă Ş ăţ ş
În elepciunea i Tora i Evanghelia! Iar cu voia mea, ai pl smuit,ţ ş ş ă
lepros! i cu voia Mea, tu ai adus la via pe cei mor i! i eu i-amŞ ţă ţ Ş
împiedicat pe Fiii lui Israel de la tine, pe cand tu le aduceai

,, El le va vorbi oamenilor în leag n, ca i la varsta matur i seă ş ă ş
va num ra printre cei drep i. ''ă ţ
Cuvantul ,, kehlen '' este î ntalnit î n Coran, doar î n aceste două
versete i utilizat numai î n leg tur cu Profetul Iisus. Acest cuvant, a a cumş ă ă ş
este folosit, vorbe te doar de perioada de maturitate a Profetului Iisus. Î nş
limba arab acest cuvant î nseamnă ă ,, o persoan cu varsta cuprinsă ă
î n tre 30 i 50 de ani, trecerea de la tinerete la maturitate, panş ă
la limita de varst ''.ă Î n to i almii Islamului, acest cuvant este î n elesţ ţ
ca ,, via a adev rata care vine dup 35 de ani. ''ţ ă ă
Hadis de Abbas Ibn' prevede c Profetul Iisus fiind tan r, la varsta deă ă
30 de ani a fost î n l at la ceruri, dar dup î ntoarcerea sa pe p mant va tr iă ţ ă ă ă
î nc 40 de ani. Teologii islamici, bazandu-se pe acest hadis, concluzionează ă
c Profetul Iisus va ajunge la maturitate, imediat dup sosirea sa pe p mant.ă ă ă
Acest verset este luat î n considerare ca dovad c venirea Profetul Iisus va fiă ă
iminent . ( Mohammed Khalil Kharras, Faslyu'l McAllen Phi Raf'l,ă
,,.............denumirea cartii î n arabă '', Egipt, 1990, p. 20. )
Printr-un studiu atent a versetelor de mai sus este evident că
interpretarea teologillor islamici este corect .ă
Studiind versetele Coranului, constat m, c termenul de mai susă ă ,,
kehlen '' a fost folosit numai î n leg tur cu Profetul Iisus. To i profe ii auă ă ţ ţ
vorbit cu oamenii i i-au î ndreptat pe calea cea dreapt spre cunoa tereaş ă ş
adev ratei credin e. Cu toate acestea, acest cuvant nu este î ntalnit i nu seă ţ ş
refer la niciunul din acei profe i. Urm toarele dou cuvinte care le î ntalnimă ţ ă ă
î n versete sunt: ,, î n leag n '' i ,, maturitate '', atrag aten ia asupra a două ş ţ ă
evenimente minunate din via a Profetului Iisus.ţ
Faptul c Profetul Iisus a î nceput s vorbeasc î nc din leag n, peă ă ă ă ă
cand era un prunc este un mare miracol. Acest eveniment este foarte des
î ntlnit in versetele din Coran. i expresia ,, i a vorbit cu ei i la maturitate '',Ş ş ş
probabil, este i aceasta un mare miracol. Daca profetul Iisus ar fi vorbit laş
maturiatate, aceasta nu ar fi reprezentat un miracol. Cu toate acestea î n
versetele de mai sus, aten ia ne este atras asupra a dou evenimente dinţ ă ă
dou etape de timp diferite. Primul - atunci cand Profetul Iisus a î nceput să ă
vorbeasc î nc din leag n i al doilea moment - atunci cand a chemat peă ă ă ş
oameni la adev rata credin , cand era deja adult. Î n consecin această ţă ţă ă
expresie indic spre conversa iile pe care Iisus le-a avut cu oamenii î nă ţ
perioada de maturitate. ( Adev rul este cunoscut doar de Dumnezeu! ). Imamă
Al- Tabari î n comentariul s u din Coran explic expresiile men ionate î nă ă ţ
aceste versete, dup cum urmeaz :ă ă
,, Aceste expresii din Sura ,, Platoul '', 5: 110, eviden iaz faptul cţ ă ă
Profetul Iisus va reveni pe p mant la o varst mai înaintat , astfel încat să ă ă ă
poat vorbi din nou cu oamenii, i ajungand la maturitate, atunci se va finalizaă ş
tipul de via . Pentru c el a fost în l at la ceruri înc de la o varst fraged ...ţă ă ă ţ ă ă ă
În versetul din Sura ,, Familia lui Imran '', 3: 46 con ine un adev r cţ ă ă
Profetul Iisus este viu, i c sunni ii ( Ehl - i sunnat ) s recunoasc acestş ă ţ ă ă
adev r. Versetul scoate în eviden în mod clar, c Profetul Iisus va continuaă ţă ă
s vorbeasc cu oamenii i cand va ajunge la maturitate. El va îmb traniă ă ş ă
numai atunci cand va reveni i va tr i pe p mant.( Imam Al - Tabari, ,,ş ă ă
Interpretarea Coranului '', volumul 2, p. 528, voumul 1, p. 247 ).

Î n tre timp, unii comentatori explic cuvantulă ,, kehlen ''( maturitate ),
î ndep rtandu-se de valoarea sa real i ignor adev ratul sens i logicaă ă ş ă ă ş
Coranului. Ei sus in c aceast expresie vorbe te despre î ntreaga via aţ ă ă ş ţă
Profe ilor, spunand c to i profe ii au î nceput predicarea cand au ajuns laţ ă ţ ţ
maturitate. Desigur, to i profe ii au fost oameni maturi, Dumnezeu brinţ ţ
bun vin a i m rinimia sa i-a î nzestrat pe profe i cu aceste haruri. Î n Sura ,,ă ţ ş ă ţ
Dune '', Dumnezeu ne spune c matur te oco i doar dup 40 de ani. Versetulă ţ ă
anun :ţă
,, Noi l-am sf tuit pe om s se poarte bine cu p rin ii s i. Mamaă ă ă ţ ă
sa L-a purtat cu dureri i L-a n scut în chinuri, iar perioada de laş ă
sarcin i pan la în rcare a inut trizeci de luni. Cand ajunge laă ş ă ţă ţ
varsta puterii, la patruzeci de ani, el ( omul ) zice: Doamne! F -ă
m ca s - i mul umesc pentru bun voin a acordat mie iă ă Ţ ţ ă ţ ă ş
p rin ilor mei i s s var esc fapte bune, care s fie pe placulă ţ ş ă ă ş ă
T u! Ocrote te-m pe mine, precum i pe descenden ii mei! Euă ş ă ş ţ
m ad postesc la Tine i m num r printre musulmani! ''ă ă ş ă ă
( Coran, Sura ,, Dune '', 46: 15 ).
Versetele din Coran arat foarte clar c acest cuvant ,, kehlen '',ă ă
î nseamn cea de-a doua iminent revenire a Profetului Iisus pe p mant.ă ă ă
( Adev rul este cunoscut doar de Dumnezeu).ă
Î n Coran sunt i alte exemple î n care se poveste te c oamenii seş ş ă
î ntorc pe p mant dup sute de ani.ă ă
,, Omul care a î n viat dup o sut de ani. ''ă ă
Un astfel de exemplu, î n care se poveste te despre un om care aş
dormit o sut de ani i apoi s-a trezit î n Sura ,, Vaca '':ă ş
,, Sau, ( N-ai v zut ) pe altul care, trecand printr-o cetate cuă
acoperi urile d ramate, zise: Oare cum va da Allah via a, dupş ă ţ ă
ce ea este moart ? Atunci, Allahă l-a inut mort o sut de ani.ţ ă
Apoi, l-a reînviat i i-a zis: Cat ai stat ( Mort )? El r spunse: Euş ă
am stat o zi sau o parte din zi! El ( Allah ) zise: Dimpotriv ! Tu aiă
stat a a o sut de ani! Uit -te la mancarea ta i la b utura ta!ş ă ă ş ă
Nimic nu s-a învechit i uit -te la m garul t u! i pentru a faceş ă ă ă Ş
din tine un semn pentru oameni, prive te aceste oseminte, cumş
Noi le readucem la via i apoi le înv luim cu carne! Iar cand elţă ş ă
a v zut dovezile clare, a zis: Am aflat c Allah este Atotputernic!ă ă
''
( Coran, Sura ,, Vaca '', 2: 259 ).
Î n paginile precedente ale acestei c r i am vorbit despre faptul c , î nă ţ ă
verset se face referire la luarea sufletului a Profetului Iisus. Versetul men ionatţ
mai sus face referire la moartea real , la moartea fizic . Î n consecin ,ă ă ţă
î nvierea unui om este la voia lui Dumnezeu, chiar i dup moartea fizic î nş ă ă
aceast lume, acesta sete adev rul care ne este relatat î n Coran. Mareleă ă
Dumnezeu ne d i alte exemple î n care a reanviat oameni, a a cum ne esteă ş ş
relatat i î n Sura ,, Vaca ''.ş
Trezirea locuitorilor din pe ter dup mai mul i ani.ş ă ă ţ

S ne amintim povestea despre ,, locuitorii pe terilor '' pe careă ş
Dumnezeu ne-o spune î n Sura ,, Grota '' din Coran.
Povestea ne vorbe te despre apte tineri care s-au refugiat î ntr-oş ş
pe ter pentru a nu fi persecuta i sau omora i de autorit i, pentru c putereaş ă ţ ţ ăţ ă
le apar inea necredincio ilor, care au agresat brutal pe to i cei care credeauţ ş ţ
î n Dumnezeu i î i urmeaz poruncile. Tinerii au adormit î n acea pe ter ,ş ă ş ă
obosi i de urm rirea autorit ilor i s-au trezit din acest somn dup mul i ani.ţ ă ăţ ş ă ţ
,, Cand tinerii alergau spre pe ter , ei spuneau: O, St pane! Adu-ş ă ă
ne din partea Ta, milostivire i preg te te o cale dreapt pentruş ă ş ă
starea noastr !ă
Atunci, Noi am asurzit auzul lor, în Grot , timp de un num r deă ă
ani. ''
( Coran, Sura ,, Grota '', 18: 10 - 11 ).
,, Tu ai fi crezut c ei sunt treji, dar, totu i, ei dormeau! Iar Noi îiă ş
f ceam s se întoarc în drreapta i în stanga lor, în timp ceă ă ă ş
cainele lor st tea, în prag, cu labele întinse. Dac îi vedeai, î iă ă ţ
întorceai spatele pentru fug i Te cuprindea spaima!ă ş
i astfel i-am trezit Noi pentru ca ei s întrebe unii pe al ii. UnulŞ ă ţ
dintre ei întreab : Cat timp a i petrecut? Unii au zis: Noi am stată ţ
o zi sau o parte din zi! Al ii au zis: Domnul vostru tie mai bineţ ş
cat timp anume a i stat! Trimite i pe unul dintre voi în ora cuţ ţ ş
ace ti bani ai vo tri, ca s vad care din bucate sunt mai bune iş ş ă ă ş
s v aduc vou ceva de hran . Dar el s se comporte cuă ă ă ă ă ă
prietenie pentru ca s nu dea nim nui de b nuit despre voi!ă ă ă
( Coran, Sura ,, Grota '', 18: 18 - 19 ).
Coranul nu ne spune exact ca i ani au petrecut acei tineri î n pe ter .ţ ş ă
Î n versete î ntalnim expresia ,, mul i ani '' ceea ce ne indic , c ace ti tineriţ ă ă ş
au stat destul de mult timp î n acea pe ter .ş ă
,, Or, ei au r mas în Pe tera lor trei sute de ani i înc nou ( aniă ş ş ă ă
).
Tu spune-le: Allah tie mai bine cat timp au r mas ei acolo! C ci,ş ă ă
Lui apar in cele tainice din ceruri i de pe p mant! Datorit Lui,ţ ş ă ă
tu vezi i auzi! în afara Lui nu exist alt protector! El nu- i faceş ă ş
pe nimeni asociat în porunca Sa! ''
( Coran, Sura ,, Grota '', 18: 25 - 26 ).
Desigur, î n aceast poveste nu este important cat de mult timp au stată
acei tineri ascun i î n pe ter . Noi am vrut s eviden iem faptul, c verseteleş ş ă ă ţ ă
Coranului con in multe exemple, atunci, Cand Marele Dumnezeu prin Voin aţ ţ
Sa le lua via a oamenilor, luandu-le sufletele î ntr-o alt dimensiune oriţ ă
adormindu-i ca mai tarziu î i reanvia i î i trezea la via . Profetul Iisus - unulş ţă
din ace ti oameni. Va veni timpul cand Dumnezeu î i va porunci s seş ă
intoarc din nou pe p mant. El va tr i din nou printre oameni, predicandă ă ă
credin a adev rat , iar atunci cand va veni timpul i dup ce el î i vaţ ă ă ş ă ş
î ndeplini misiunea, moartea va veni dup el, a a cum va veni i dup to iă ş ş ă ţ
oamenii de pe p mant, se va î ntampla a a cum a poruncit Dumnezeu.ă ş ,,
Acolo - zise El ( Allah ) - ve- i tr i i acolo ve- i muri i din el ve- iţ ă ş ţ ş ţ

fi sco i! ''( Coran, Sura ,, Puntea '', 7: 25 ).ş
,, Profetul Iisus. ,, Bismillah-i Nur '', de Said Nursi ''
Unul dintre cei mai mari Ulami ai Islamului, al secolului XX, Bedi-Uz-
Zaman Said Nursi î n lucrarea sa ,, Bismillah-i Nur '', care este o interpretare
a Coranului, a acordat o aten ie deosebit faptului cand va reveni Profetulţ ă
Iisus pe p mant i cand va veni acea ultim vreme.ă ş ă
Nu reprezint pentru nimeni nici un secret faptul c ast zi comunit ileă ă ă ăţ
musulmane sunt î n contradic ie unele cu altele cu privire la multe aspecte.ţ
Cu toate acestea este important de men ionat faptul c un num r foarte mareţ ă ă
de musulmani, din diferite ri i culturi se adreseaz cu profund respect luiţă ş ă
Bedi-Uz-Zaman Said Nursi, recunoscandu-l ca fiind cel mai mare i maiş
important Ulami al Islamului, al secoolului XII-lea. Acesta este motivul pentru
care interpretarea detaliat i exact asupra î ntreb rii cand va veni aceaă ş ă ă
ultim vreme pus de Said Nursi î n lucrarea sa, reprezint o mare valoareă ă ă
pentru to i musulmanii.ţ
Bedi-Uz-Zaman Said Nursi î n comentariile sale cu privire la acea
ultim vreme subliniaz c î n aceast perioad , dou curente filosoficeă ă ă ă ă ă
majore vor crea ru ine î n toat lumea i se va î ncerca instalarea ateismuluiş ă ş
pe p mant. Prima dintre aceste tendin e va î ncerca s distrug moralitateaă ţ ă ă
islamului din interior. Î n al doilea rand - studiile materialiste sau naturaliste,
care î n mod deschis neag existen a Creatorului, care afirm c materia aă ţ ă ă
existat de la inceput i ea nu are sfar it, iar via a a ap rut dintr-o î ntamplareş ş ţ ă
dintr-o materie f r via . Vorbim despre ideologia materialismului i aă ă ţă ş
naturalismului. ( Naturalismul este, de asemenea este cunoscut sub numele
de Teoria evolu ionist a lui Charles Darwin ).ţ ă
Aceast ideologie, desigur, a pus bazele tuturor filosofiilor care neagă ă
existen a lui Dumnezeu. R dacinile ideologiei materialiste sunt adanci î nţ ă
istorie, pe î ntraga perioad a existen umane, p ganii i ateii au fostă ţă ă ş
î mpotriva credin ei divine, s-au luptat violent cu cei care au refuzat sţ ă
accepte ideologia lor, f r mil i-au asuprit pe cei credincio i, au i pornită ă ă ş ş
r zboaie inutile i sangeroase. Dezn dejdea i declinul moral î ncepea ori deă ş ă ş
cate ori î ncepeau s - i promoveze ideile lor.ă ş
Profetul Iisus, revenind pe p mant, cu voia lui Dumnezeu, va duce oă
lupt î mpotriva ideologiilor materialiste i naturaliste i va triumfa î n inimileă ş ş
oamenilor. Bedi-Uz-Zaman Said Nursi spune î n cartea sa:
A doua parte - o doctrin crud i nemiloas , care a ap rut ca urmareă ă ş ă ă
a dezvolt rii ideilor materialiste i naturaliste. Acestea s-au r spandit în ultimiiă ş ă
ani, prin filosofia materialist , care a ca tigat putere i a atins un nivel ridicată ş ş
unde va fi negat existen a lui Dumnezeu foarte deschis. ( Scrisoarea, p. 53 ).ă ţ
Bedi-Uz-Zaman Said Nursi le d credincio ilor o veste bun despreă ş ă
reantoarcerea Profetului Iisus, î n momentul cand pe p mant va domniă
necredin a i ateismul. V prezent m un extras dintr-o scrisoare a lui Saidţ ş ă ă
Nursi, unde el scrie c Profetul Iisus la venirea pe p mant se va ghida deă ă
Cartea Sfant - Coranul. Profetul Iisus va cur a Cre tinismul de erezii.ă ăţ ş
Adev rata religie cre tin se va contopi cu religia Islamic , i ele î mpreun ,ă ş ă ă ş ă
vor implementa principiile morale ale Coranului i vor triumfa. Iat cuvinteleş ă
sale despre revenirea profetului i despre evenimentele viitoare care suntş
enumerate î n ,, Bismillah-i Nur ''.
i exact în acest moment cand fluxul de ( infidelitate )pare a fi foarteŞ
puternic, va ap rea adev rata religie a Profetului Iisus, care va consta înă ă
personalitatea spiritual a lui Iisus, ceea ce înseamn c aceasta va pogoraă ă ă
din ceruri, de la Dumnezeu. În fa a acestui adev r, adev rata religie cre tinţ ă ă ş ă
se va cur a, se va elibera de erori i de erezii i s se va uni cu adevrataăţ ş ş ă

Iısus se va întoarce. română (romanian)

Iısus se va întoarce. română (romanian)

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (19)

Viewers also liked

Viewers also liked (6)

Similar to Iısus se va întoarce. română (romanian)

Similar to Iısus se va întoarce. română (romanian) (20)

Iısus se va întoarce. română (romanian)