UE a fost cel mai mare investitor străin în Coreea de Sud. Cu toate acestea, companiile din UE au probleme semnificative în accesarea și operarea pe piața sud-coreeană din cauza standardelor stricte, iar cerințele pentru produse și servicii creează bariere în calea comerțului. Atât în contactele sale bilaterale regulate cu Coreea de Sud, cât și prin FTA, UE încearcă să îmbunătățească situația comerțului cu statele asiatice, inclusiv Coreea. Ultimul acord, Crisis Management Participation Agreement consolidează relațiile în ceea ce privește managementul securității în legătură cu amenințarea reprezentată de Coreea de Nord. Cele trei tratate au servit drept prim punct de cotitură pentru relațiile bilaterale dintre Coreea de Sud și Uniunea Europeană. Prin parteneriatul strategic și Crisis Management Participation Agreement se convenea asupra unei cooperări mai strânse în domeniul comerțului, al investițiilor, dezvoltării durabile și cooperării pentru asigurarea securității și stabilității internaționale. Acordul de liber schimb (FTA) a servit la stimularea comerțului și al investițiilor. Cu alte cuvinte, cele trei acorduri semnate de Seul și Bruxelles-ul a avut un efect pozitiv asupra relațiilor bilaterale dintre cele două părți semnatare și au condus la beneficii pentru ambele părți.

1. RELAȚIILE
POLITICE ȘI
ECONOMICE
DINTRE UE-
COREEA DE SUD
ANDREEA – BIANCA
CIUBUCĂ

2. CUPRINS
1. Introducere
2. Istoric al relațiilor dintre Europa
și Peninsula Coreea
3. Relațiile UE – Coreea de Sud
4. Concluzii

3. Introducere
• Coreea de Sud se remarcă astăzi ca unul dintre partenerii strategici
cheie ai Uniunii Europene
• Zona de interes a UE- regional; colonii
• Zona de interes a Coreei – Japonia; China
• De ce?
• UE – Coreea – nu în sfera de influență a UE, zonă sensibilă,
insecuritate
• Dificultatea economică a europenilor- standardelor stricte, iar cerințele
pentru produse și servicii creează bariere în calea comerțului

4. Istoric al relațiilor
• Coreea - izolată de Europa (secolului al XIX-
lea)
• Colonialiștii europeni – mai puțin interes în
relații de lungă durată cu Joseon (Coreea)
• Perioada protectoratului Japoniei asupra
Coreei
• Implicarea europenilor în Războiul din
Coreea = nu a avut neapărat scopul de a
obține o cooperare politică și economică pe
termen lung, ci, mai mult, europenii au dorit
să încheie afaceri la nivelul local pentru a
importa produse coreene

5. Istoric al relatiilor - Anii 90
 Încrederea europenilor în sine a început să revină odată
cu prăbușirea=prabușirea comunismului în Europa de Est
; crearea Pieței Unice din Europa de Vest
 Creșterea rapidă a Asiei, a creat noi posibilități pentru
încheierea de relații comerciale.
 Economia Coreei de Sud a cunoscut schimbări
= economie agrară subdezvoltată a anilor 1950 => lider
în rândul economiilor în curs de industrializare în anii
1980
 principalele țări exportatoare de automobile, fier și oțel,
produse electronice, construcții navale și produse
petrochimice

6. Anii 90
 Diminuarea influenței sovietice și americane din Coreea
 Diminuarea influenței americane în Europa
 UE – definirea unui rol global, de promovare a valorilor, influență în
Asia PAcific
 1994 – strategia cu privire la Asia – 26 de țări - prioritate Coreea de
Sud
 Strategia a menționat că Asia nu este o regiune omogenă, iar
abordarea politicii externe trebuie să fie diferită în funcție de statul
cu care se negociază, iar obiectivele UE trebuie urmărite la diferite
niveluri și prin diferite modalități

7. ASEM 1996
 ASEM (Asia Europe Meetings) - un forum informal
pentru dialog și cooperare, reunind 53 de parteneri
din Europa și Asia
 Preferințe europene „post-moderne” pentru
regionalizare, multilateralism, soft-power și o politică
externă „interregională” nu este împărtășită în Asia în
general și nici în Coreea în mod specific.
 Asiaticii rămân profund suveraniști

8. 1996 – semnarea unui Acord Cadru
• Primul pas în consolidarea relațiilor dintre UE și Coreea a fost încheierea unui Acord
cadru pentru comerț și cooperare între Comunitatea Europeană și statele sale membre,
pe de o parte, și Coreea de Sud, pe de altă parte, la 28 octombrie 1996.
• crearea un cadru instituțional de supraveghere a punerii în aplicare și respectării
acordului.
• Se înființează un Comitet mixt, conform art. 19 din Acord, compus din reprezentanți ai
UE și ai Coreei
• Acordul oferă un cadru legal pentru relații care acoperă domeniul politic,
economic, știință și tehnologie

9. Relațiile UE- Coreea de
Sud
 Semnarea a trei acorduri
Economică
 Acordul de liber schimb (ALS) dintre
UE și Republica Coreea a fost aplicat în
iulie 2011 și a intrat oficial în vigoare în
2015. Este primul acord comercial cu o
țară asiatică și cel mai ambițios și
cuprinzător acord comercial implementat
de UE.

10. Politic – 2 acorduri
 Acordul bilateral (în vigoare din 2014) stabilește
cadrul general pentru cooperarea noastră bilaterală
și abordează o gamă largă de preocupări
internaționale, inclusiv neproliferarea armelor de
distrugere în masă, drepturile omului, combaterea
terorismului, schimbările climatice, securitatea
energetică. și asistență pentru dezvoltare. Acestea
sunt domenii în care cooperarea poate fi
îmbunătățită.

11. Politic 2 acorduri
 Acordul bilateral de participare la managementul cri
zelor (FPA) 2016
 consolidează parteneriatul strategic și subliniază pol
itic valorile și interesele de securitate comune
 în administrarea civilă, aplicarea legii și menținerea
păcii și stabilității

13. Concluzii
De-a lungul istoriei, Coreea s-a
limitat la consolidarea relațiilor cu
Japonia și China
Interesul europenilor pentru Asia a
început în anii 90
1994 s-a format ASEM, un forum de
negociere
S-au semnat 3 tratate de cooperare
în domenii diverse

14. BIBLIOGRAFIE
•CASARINI, NICOLA; FIORI, ANTONIO; KIM, NAM-KOOK; LEE, JAE-SEUNG; PARDO, RAMON PACHECO, The
Routledge Handbook of Europe-Korea Relations, Routledge, 2021.
•CASTELEIRO, ANDRÉS DELGADO, „THE EUROPEAN UNION AND SOUTH KOREA. THE LEGAL
FRAMEWORK FOR STRENGTHENING TRADE, ECONOMIC AND POLITICAL RELATIONS”, Edinburgh
Law Review, vol. 18, nr. 3, septembrie 2014, pp. 460–462.
•CROQUET, NICOLAS A. J., „The climate change norms under the EU-Korea Free Trade Agreement:
between soft and hard law”, în Jan Wouters, Axel Marx, Dylan Geraets, Bregt Natens, Global
Governance through Trade, Edward Elgar Publishing, 2015, pp. 124 –157.
•ELSIG, MANFRED; DUPONT, CÉDRIC, „European Union Meets South Korea: Bureaucratic Interests,
Exporter Discrimination and the Negotiations of Trade Agreements, JCMS: Journal of Common Market
Studies, vol. 50, nr. 3, mai 2012, pp. 492–507.

15. BIBLIOGRAFIE
• Harrison, James, European Union and South Korea: the Legal Framework for
Strengthening Trade, Economic and Political Relations, Edinburgh University Press,
2013.
• Franck, Christian; Chun, Kwang Ho, The European Union, East Asia and South
Korea, Presses univ. de Louvain, 2005.; Presses univ. de Louvain, Paris, 2005.
• VLAEMMINCK, PHILIPPE, „The EU-South Korea Free Trade Agreement: Implications in
the First Year of Implementation”, The European Union in the World, 1 ianuarie
2014, Brill Nijhoff, pp. 477–491.

16. VĂ MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIE!